Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău în colaborare cu Muzeul de Istorie şi Etnografie din oraşul Floreşti, organizează expoziţia „Spătarul Nicolae Milescu – primul enciclopedist roman”. Vernisajul expoziţiei va avea loc în data de 24 octombrie a.c., ora 10.45, în incinta muzeului. La eveniment patricipă: directorul ICR Chişinău, acad. Valeriu Matei, directorul Muzeului de Istorie şi Etnografie, d-na Elidia Murafa, istorici şi profesori de istorie.
Spătarul Nicolae Milescu şi-a început studiile la „marea şcoală” a Patriarhiei ecumenice din Constantinopol (Istambul), trimis de Vasile Lupu. În 1655, îl regăsim grămătic (secretar) al domnului Gheorghe Ştefan al Moldovei (1653-1658), apoi spătar al noului domn Gheorghe Ghica (1658-1559), pe care l-a însoţit şi în Ţara Românească (1658-1660); reîntors în Moldova în timpul lui Stefăniţă Lupu (1660), pleacă din nou în “Ţara Românească (1661), sub Grigorie Ghica (1660-1664), care l-a numit reprezentant al său (,,capuchehaie”) pe lângă Înalta Poartă din Istanbul. În 1671, cu o scrisoare de recomandare din partea patriarhului Dositei al Ierusalimului, pleacă la Moscova, fiind angajat la „Departamentul solilor” (Posolski Prikaz), ca interpret principal pentru limbile latină, greacă şi română, rămânând în slujba ţarilor ruşi până la moarte. A fost figura „cheie” în prima acţiune de laicizare a învăţământului rusesc, traducând în slavona rusească a secolului al XVII-lea mai multe lucrări cu caracter enciclopedic: Cartea sibilelor, Cartea ieroglifelor, Cartea despre cele 9 muze şi cele 7 arte liberale (1673), Aritmologhion (1674), o lucrare filosofică, cu precepte morale şi fapte disparate clasate cu ajutorul cifrelor, tradusă după Johann Lauterbach şi Joachim Camerarius; Hrismologhion ( 1673), lucrare istorico-parenetică), Etica. Povestirea despre sibile (1673), Povestire despre construirea marei Biserici Sfânta Sofia din Constantinopol (1674). Între anii 1675 – 1678 i s-a încredinţat o misiune diplomatică în China, în urma căreia a scris cunoscutele lucrări: Călătoria de-a lungul Siberiei de la Tobolsk până la fortul Nercinsk, Jurnalul de călătorie în China, Descrierea Chinei, Cartea Tătărească, Descrierea marelui fluviu Amur.
În perioada 1661-1664, pe când se găsea la Istanbul, a tradus în româneşte Vechiul Testament, după versiunea Septuagintei tipărită de protestanţi la Frankfurt, în 1597, confruntată cu o ediţie slavă de la Ostrog şi cu unele ediţii ale Vulgatei. În 1667, pe când se găsea la Stockholm, la cererea ambasadoruIui Franţei în Suedia, marchizul Arnauld de Pomponne, a scris un scurt tratat dogmatic-apologetic, în care expunea învăţătura ortodoxă despre prefacerea Sfintelor Darurui, redactat în latineşte şi greceste.
Expoziţia, dedicată marelui cărturar, traducător, geograf şi diplomat roman, precum şi operei sale, conţine fotografii, date biografice, fragmente din operă şi aprecieri ale criticilor şi istoricilor literari.
