Presa internaţională acordă spaţii ample reuniunii de la Bruxelles a miniştrilor apărării din statele membre NATO, în urma căreia Alianţa a decis să se implice în stoparea fenomenului migraţiei ilegale şi a traficului internaţional de persoane. Sub titlul „NATO aprobă propunerea Turciei şi a Germaniei”, publicaţia turcă Habertürk scrie că NATO va trimite în misiuni de patrulare şi supraveghere nave în Marea Egee. Flota se va coordona direct cu agenţia europeană pentru protecţia frontierelor, Frontex, mai scrie Habertürk şi precizează că, în urma înţelegerii, „forţele armate ale Greciei şi ale Turciei nu vor intra în apele teritoriale şi în spaţiul aerian al celeilalte ţări”. Publicaţia italiană Ilsole24ore explică faptul că navele Alianței nu vor opri ambarcaţiunile cu refugiați, ci vor avea sarcina de a-i bloca pe contrabandiști, după cum a declarat secretarul general NATO. Iar The New York Times comentează că în acest moment, criza ameninţă să rupă blocul european în bucăţi, întrucât statele membre şi-au restabilit controlul la frontiere şi nu reuşesc să convină asupra unui răspuns unic. Pe de altă parte, publicaţia arată că „NATO îşi va extinde prezenţa militară în Europa pentru
a-i descuraja pe ruşi”. Le Figaro notează că în cazul unui eventual atac, „obiectivul este desfăşurarea rapidă a forţelor terestre, aeriene şi navale în regiunile ameninţate. Potrivit unui principiu de rotaţie, este vorba de asemenea de prepoziţionarea de forţe în statele baltice şi în Polonia. NATO va avea 1.000 de soldaţi în fiecare din cele şase ţări pe care afirmă că le protejează: Lituania, Letonia, Estonia, Polonia, Bulgaria şi România”, arată Le Figaro.
În contextul înmulţirii vocilor, la nivelul opiniei publice şi al politicienilor, care cer închiderea frontierelor pentru imigranţi şi refugiaţi, Financial Times scrie că Donald Tusk „se teme de un val de referendumuri populiste în UE”. Preşedintele Consiliului European arată că şi alţi lideri din Uniune sunt gata să copieze tactica referendumului folosită de David Cameron pentru propriile lor „scopuri egoiste” şi trage un semnal de alarmă cu privire la faptul că politica populistă împinge blocul în pragul „sinuciderii”, mai comentează Financial Times.
În legătură cu pericolul unor politici greşite atrag atenţia şi premierii Italiei şi Ungariei. Matteo Renzi susţine că „politicile de austeritate în Europa eșuează de opt ani de zile”. Într-o scrisoare deschisă publicată în ziarul La Repubblica, premierul italian susţine că „Europa a luat-o pe o cale greşită” şi că statele care au înregistrat creştere economică nu au reuşit acest lucru doar datorită politicilor de austeritate ci mai ales – cităm – „din cauză că au încălcat flagrant regulile deficitului”. Un alt critic al politicilor europene este premierul Ungariei, care afirmă că una dintre ameninţările cu care se confruntă cetăţenii europeni „vine de la Bruxelles” şi este reprezentată de sistemul de cote pentru refugiaţi, după cum arată MTI.
Presa internaţională scrie pe larg şi despre situaţia din Siria, principalul punct de origine al refugiaţilor, şi aminteşte că peste 50.000 de civili au fost strămutaţi din regiunea Alepului de la începutul ciocnirilor, la 1 februarie. Un raport al ONU, citat de Daily Mail, arată că din cauza atacurilor organizate de forţele regimului Assad, sprijinite de avioanele ruseşti, aproximativ 300.000 de persoane riscă să trăiască sub stare de asediu. Rusia însă neagă acuzaţiile şi anunţă că are o propunere concretă pentru rezolvarea situaţiei. Mai exact, după cum arată The Washington Post, Rusia a propus o încetare a focului începând cu 1 martie însă Statele Unite consideră că această variantă „nu ar face decât să ofere Moscovei şi guvernului sirian trei săptămâni în care să zdrobească grupurile rebele moderate”.
Revenind la actualitatea europeană, presa din Germania anunţă începerea procesului lui Reinhold Hanning, fost gardian în lagărul de la Auschwitz. Bild precizează că Hanning este acuzat că a fost complice la asasinarea a cel puțin 170.000 de oameni. Ha’aretz scrie că la audierile din prima zi a fost prezent şi un supravieţuitor în vârstă de 94 de ani al lagărului de exterminare. Acesta a venit să depună mărturie în probabil unul dintre ultimele procese ale crimelor de război naziste, comentează Ha’aretz.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
