La Varşovia, premierii Republicii Cehe, Ungariei, Slovaciei şi Poloniei, care formează Grupul de la Vişegrad, s-au reunit înaintea principalelor summit-uri ale UE, anunţă presa internaţională. Pe agendă s-au aflat probleme legate de funcţionarea UE, cât şi probleme tipic regionale, detaliază Rczespospolita. Întâlnirea precede, totodată, summitul de la Roma pentru marcarea a 60 de ani de la punerea bazelor economice ale actualei Uniuni, explică Altantic City. Grupul de Vişegrad a solicitat Consiliului European să prezinte un proiect consensual de reforme pentru păstrarea unităţii UE, adaugă Les Echos. Totodată, şefii celor patru guverne central-europene au subliniat că, într-un context geopolitic în continuă schimbare, UE trebuie să facă faţă noilor provocări în spirirul responsabilităţii împărtăşite şi a interesului comun, scrie agenţia poloneză PAP. În privinţa pieţei unice, premierii au afirmat că trebuiesc luate în continuare măsuri temerare în vederea înlăturării obstacolelor rămase, a combaterii unor noi obstacole şi a respingerii protecţionismului, în interiorul şi în exteriorul UE. Uniunea trebuie să rămână un jucător global şi să consolideze relaţia transatlantică, adaugă PAP.
La Bruxelles, europarlamentarii comisiei pentru libertăţi civile au votat pentru a determina Comisia Europeană să impună vize pentru cetăţenii americani, anunţă EUObserver. Acest vot intervine într-un moment în care relaţiile între Bruxelles şi Washington sunt afectate de neîncredere, după alegerea preşedintelui american Donald Trump, care a atacat UE în repetate rânduri şi s-a bucurat pentru Brexit, adaugă ziarul belgian Le Vif. Este criticată lipsa de reciprocitate a acordului SUA-UE, deoarece cetăţenii din Bulgaria, Croaţia, Cipru, Polonia şi România nu pot intra încă în SUA fără viză, în timp ce cetăţenii americani pot face acest lucru în Europa, notează La Stampa. Între timp, Australia, Brunei şi Japonia au retras obligativitatea vizelor pentru toţi cetăţenii europeni, lucru pe care îl va face şi Canada în luna decembrie a acestui an. Rămân doar Statele Unite ale Americii, adaugă La Stampa.
În Yemen, raidurile aeriene ale forţelor SUA au ţintit mai multe poziţii ale al-Qaeda, rezultând uciderea mai multor militanţi, anunţă Stars and Stripes. În plus, în nord-vestul Siriei, un important lider al-Qaeda a fost ucis de o dronă a CIA, informează Stratfor. Liderul ucis era considerat unul dintre organizatorii atacurilor din 1998 de la Ambasadele SUA din Kenya şi Tanzania, explică The Washington Times. În acelaşi timp, operatorii de drone ai Statului Islamic dau coşmaruri serviciilor antitero din întreaga lume, notează France Soir. Cu drone comerciale modificate, ISIS poate lansa bombe asupra unor ţinte, mai ales în Irak. Un raport recent al Centrului pentru Combaterea Terorismului din SUA arată că Statul Islamic a configurat oficial o unitate de drone, finanţată din 2015 sau dinainte, scrie Special Defense. Documentele citate arată că motoarele şi piesele pentru drone sunt achiziţionate de ISIS pe Internet, prin ţări ca Turcia sau Iordania, iar capacităţile tehnice ale dronelor sunt modificate pentru a le face redutabile. În SUA, în mandatul fostului preşedinte Barack Obama folosirea dronelor a explodat, aminteşte Folha, inspirând aproape 30 de ţări să dobândească tehnologia, inclusiv Brazilia. SUA vor scoate la pensie, din 2018, cea mai cunoscută dronă militară, Predator, după 22 de ani de acţiune, anunţă The Diplomat. Produse din 1995, dronele Predator au fost folosite mai mult în războaiele din Afganistan şi Irak, în anii 2000 şi după.
RADOR – Cristina Zaharia
