Unul dintre cei mai recunoscuţi publicişti est-europeni, Aczél Endre fost redactor-şef al principalei emisiuni informative a televiziunii ungare, fost editorialist al prestigiosului cotidian Népszabadság, expert în politica internaţională, distins cu premiul memorial Pullitzer, a publicat astăzi în cotidianul Népszava o foarte interesantă analiză a stadiului Brexit, precum şi principalele probleme ale negocierilor Brexit, pe care le redăm în integralitate în cele ce urmează.
Theresa May, prim-ministrul britanic, a primit de la Uniunea Europeană şi NATO, cu viteza trăznetului o serie de declaraţii de solidaritate în cazul Skripal. Aceasta a avut motive să creadă că summit-ul UE care va avea loc la sfârşitul acestei săptămâni se va axa mai mult pe problema gazului neurotoxic, eventual cu instituirea de noi sancţiuni pentru Putin şi gruparea sa, decât pe situația Brexit. În ceea ce priveşte cele mai importante canale de televiziune din Marea Britanie, calculul a ieşit. Subiectul a acoperit faptul că tratativele Brexit momentan stagnează. Am putut afla însă, în decurs de numai 24 de ore cât valorează această solidaritate de la noul ministru de externe german Heiko Maas (socialdemocrat). Acesta a declarat că fiind vorba despre un conflict bilateral (britanico-rus), asasinatul Skripal nu constiuie problema Uniunii. Este greu de conceput că Uniunea va intra în conflict cu poziţia Germaniei, poziţie care de altfel este construită pe interese strict economice. Nemţii ar fi fericiţi în situația în care sancţiunile (împotriva Rusiei n.r.) ar fi eliminate sau cel puțin reduse.
Începând de luni însă, în loc de Skripal va fi iarăşi Brexit. De data aceasta, cei doi negociatori şefi, britanicul Davis şi francezul Barnier au reuşit să se cadă de acord asupra unor probleme importante, cum ar fi aceea ca cetăţenii din UE nici după anul 2020, la expirarea aşa numitei perioade de tranziţie, nu își vor pierde din drepturi, mai mult, pot beneficia de aceste drepturi şi cei care se vor angaja după aceasta dată pe pământ britanic. Nici cei de-ai noştri nu trebuie să se reîntoarcă acasă, dimportrivă, sunt semne că şi noii întreprinzători pot migra pe timp nelimitat acolo (afirmaţia este valabilă şi pentru cetăţeni români n. r.).
Dacă nu ar exista „problema irlandeză” am putea să spunem că părţile sunt la un pas de înţelegere. Dar această problemă subzistă, şi întrucât preşedintele Consiliului (European n.r.), Donald Tusk a declarat că „Irlanda înainte de toate”, acum totul depinde de ce se va întâmpla cu graniţele Republicii Irlandeze şi a Irlandei de Nord, care în principiu se va dezlipi de Marea Britanie. Poziţia UE esta ca Irlanda de Nord, care aparţine Regatului Unit să rămână în UE (piaţă unică, uniune vamală), iar graniţa să fie simbolică. În acestă privință însă, Theresa May se lovește de munţi. Aceasta nu doreşte reinstalarea controlului la frontiere, dar dacă o bucată din Regatul Unit de facto se desprinde, adică nu se „brexitează”, atunci şi alte regiuni cum ar fi Scoţia pot face asta şi vom asista la pieirea imperiului.
Jumătate de mapamond aşteaptă să vadă ce fel de compromis se poate găsi aici. Majoritatea protestantă nord irlandeză ţine morţiş de păstrarea status–qvo-ului şi acest fapt scoate la iveală rezistenţa catolicilor, cei care ţin la unitatea insulei irlandeze la fel de hotărât şi din această cauză se poate ajunge chiar şi la conflicte sângeroase (cum a mai fost cazul în anul 1969 în Londonderry şi Belfast n.r.). Problema şi mai mare este că partidul conservator al lui Theresa May depinde de sprijinul partidului protestant nord-irlandez, DUP (unionişti democraţi). Iar în luna iunie a acestui an vor avea loc alegeri şi până la aceaa dată, cu siguranță May nu va intreprinde nimic împotriva celor din DUP. Nu are nevoie de alte probleme. Este suficient de neplăcut pentru aceasta faptul că la negocierile Brexit în mod regulat primeşte de la UE mai puţin decât a promis partidului şi concetăţenilor săi şi acum trebuie să suporte nemulţumirile acestora. Poate ar fi mai bine să înţeleagă și să aceepte că europenii s-au săturat de faptul că britanicii, timp de decenii au ales din farfuria comună doar ceea ce a fost avantajos pentru ei, şi tocmai aceștia nu au cunoscut înțelesul cuvântului solidaritate.
Traducere şi comentarii: Székely Ervin
RADOR, 21 martie 2018
