O lume marcată de proteste şi crize – aceasta este imaginea pe care presa internaţională o relevă prin evenimentele relatate.
În Hong Kong, o lege pe tema extrădării a provocat cele mai mari proteste de stradă înregistrate în China în ultimul timp. Despre ce ar fi vorba? Un ziar din Hong Kong, South China Morning Post, precizează că „extrădările ar viza numai persoanele care au comis crime sau violuri în China continentală şi care şi-au găsit refugiul pe insulă”. Dar, potrivit aceluiaşi ziar, „o parlamentară pro-Beijing din Hong Kong a propus recuzarea judecătorilor care contestă legea propusă”. Britanicul „The Guardian” relatează că „autorităţile din Hong Kong au amânat dezbaterea legii care, ieri, urma să fie supusă unei a doua lecturi”. Această „jumătate de măsură” este totuşi „departe de a-i satisface pe manifestanţi, care cer abandonarea textului în care văd o breşă în statul de drept din Hong Kong, al cărui sistem judiciar este autonom de cel din China”, constată Le Monde. Însă oficiosul chinez „Global Times” susţine că, cităm, „Chinei continentale îi pasă mai mult de Hong Kong decât le pasă străinilor”. După care continuă: „Cei mai mulţi chinezi speră ca insula să-şi menţină poltica sub sloganul ‘o ţară, două sisteme’ pentru că tocmai asta face ca Hong Kong-ul să fie interesant şi să merite a fi vizitat”.
Proteste s-au semnalat şi în Rusia, de această dată, ele fiind provocate de jurnalişti. Ziarul israelian Ha’aretz relatează că, „miercuri, la Moscova, poliţia a reţinut peste 400 de oameni, printre care şi pe liderul opoziţiei, Aleksei Navalnîi”. Potrivit aceluiaşi ziar, „protestatarii cereau pedepsirea poliţiştilor care, săptămâna trecută, în urma unei înscenări, l-au arestat pe Ivan Golunov, un jurnalist de investigaţie, care ulterior a fost însă eliberat”. În ziarul moscovit Pravda, arestaţii sunt în număr de 200, iar „jurnalistul Golunov fusese arestat în timp ce încerca să vândă droguri”. Din acelaşi ziar mai aflăm că, „printre persoanele arestate, se numără jurnalişi de la publicaţii autohtone, precum „Medusa, Kommersant sau Vedomosti, dar şi de la agenţia Reuters”.
În sfârşit, chiar dacă nu se mai vorbeşte atât mult despre el, Brexitul continuă să le dea dureri de cap atât britanicilor, cât şi europenilor. „Regatul Unit va trebui să-şi onoreze angajamentele financiare în cazul unei ieşiri din Uniunea Europeană fără acord”, a reamintit Comisia Europeană, după cum relatează cotidianul La libre Belgique. „Acest scenariu rămâne un final posibil pe 31 octombrie, ultima dată-limită pentru Brexit”, adaugă acelaşi cotidian. În Marea Britanie însă, „cursa pentru succesiunea Theresei May la conducerea Partidului Conservator este deschisă, iar surprizele au început deja”, subliniază publica portugheză Jornal económico. „Ministrul de externe, Jeremy Hunt, este speranţa ca Brexitul să nu însemne o ieşire dezordonată”, precizează acelaşi ziar. În plus, estimează cotidianul portughez, „eventuala popularitate a lui Hunt în Regatul Unt se dovedeşte a fi o veste bună pentru Bruxelles”. „Viitorul premier al Marii Britanii ar putea face ca Brexitul să fie şi mai rău”, titrează cotidianul american The Washington Post.
Dar atenţia presei pare să se concentreze mai ales asupra lui Boris Johnson, fost primar al Londrei şi fost ministru de externe, considerat favorit ca viitor lider al conservatorilor. „Era un excentric, un om exagerat, teatral – un geniu sub toate aspectele”, scria Johnson în cartea sa despre Winston Churchill, „dar şi despre el însuşi”, observă ironic britanicul The Times. „Amânarea Brexitului înseamnă înfrângere”, afirmă Johnson, citat de ziarul britanic „The Guardian”. Dar, în italianul „Corriere della Sera”, Lord Chris Patten, fost guvernator al Hong Kongului şi respectat lider conservator, îl critică pe Johnson fără drept de apel: „E căţeluşul lui Trump, e mincinos ca şi el, le spune oamenilor exact ce vor ei să audă şi se bazează pe ignoranţa lor”.
(Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR)
