În portul Constanța de la Marea Neagră, doi jurnaliști se află în fruntea luptei de salvare a moștenirii arhitecturale a orașului. Și de-abia au început…
BALKAN INSIGHT (Serbia), 24 august 2020 – La începutul lunii iulie, când o instanță din România a declarat nulă și neavenită vânzarea din 2003 a unui palat de pe coasta Mării Negre vechi de un secol, evenimentul a constituit un moment decisiv în lupta jurnaliștilor pentru a păstra bogata moștenire culturală a portului Constanța.
Construit la începutul anilor ’20 din ordinul Reginei Maria a României, Palatul Regal din Mamaia a devenit club de noapte și, în cele din urmă, un depozit de saltele mucegăite, după ce statul i l-a vândut unui om de afaceri local, în urmă cu 17 ani.
Dar bătălia pentru a-l salva de la ruină a început de-abia în 2014, prin jurnalismul de investigație și prin campania publică inițiată de Info Sud-Est, o publicație online de știri constănțene având și rar întâlnitul obiectiv de a păstra moștenirea culturală a orașului.
După șase ani, verdictul instanței – care încă mai poate fi contestat – readuce palatul în custodia statului și le oferă autorităților o nouă șansă de a-l restaura. Jurnaliștii de la Info Sud-Est spun că succesul dovedește forța jurnalismului și a spiritului militant, dar ei nu se vor opri tocmai acum.
„Nu ne-am limitat doar la a scrie un articol despre clădire, ci am inițiat și purtat o întreagă campanie până să obținem niște rezultate”, a declarat Cristian-Andrei Leonte, în vârstă de 31 de ani, care, împreună cu Andreea Pavel, tot de 31 de ani, a înființat Info Sud-Est. „Și am introdus totodată jurnalismul de investigație într-un domeniul legat de tezaurul cultural”, a subliniat Pavel.
Regimul distructiv al unui primar
Relatarea inițială a celor de la Info Sud-Est dezvăluia faptul că palatul, o clădire protejată, fusese vândut în 2003 contra unei sume de numai 180.000 euro – „prețul unui apartament de lux”, afirmă Pavel – iar vânzarea nu a avut aprobarea necesară din partea Ministerului Culturii.
Procurorii au intervenit în urma relatărilor, deschizând un dosar pe numele primarului de atunci al Constanței, Radu Mazăre.
În perioada 2000-2015, în decursul celor 15 ani în care s-a aflat la conducere, Mazăre a căutat să transfrorme orașul – un fost port grecesc vechi de peste 2000 de ani – într-o atracție internațională, cu plaje și cluburi de noapte.
Viziunea sa nu a devenit niciodată realitate, dar, cu toate acestea, administrația lui Mazăre a marcat orașul printr-un haos urban, prin neglijență și prin distrugerea tezaurului său arhitectural.
Acuzat de corupție, Mazăre s-a refugiat în Madagascar până în anul 2016, când a fost condamnat la 6 ani și jumătate de închisoare pentru vânzarea Palatului Regal din Mamaia. Un an mai târziu, el a fost extrădat în România și a început să-și execute pedeapsa.
„Constanța a excelat în a-și distruge patrimoniul cultural și istoric”, afirmă Pavel, dar lucrurile s-au schimbat în bine după îndepărtarea lui Mazăre din viața publică.
La începutul acestui an, a început atât de necesara renovare a Cazinoului din Constanța, o clădire emblematică, dar abandonată a Constanței, o bijuterie a stilului Art Nouveau și un simbol al orașului pe promenada de la malul mării.
Mazăre a încercat, dar nu a reuțit să vândă istoricul cazinou, inaugurat în 1910, unor investitori privați.
Echipa care se ocupă acum de restaurare spune că, în această lună, a descoperit multă apă și o mare umiditate care afectează clădirea, existând riscul prăbușirii ei în cazul în care nu se intervine urgent pentru consolidarea ei. În anii săi de glorie de dinaintea comunismului, cazinoul găzduia concerte, fiind totodată un centru al jocurilor de noroc și al distracțiilor. Autoritățile afirmă că speră ca, în 2022, să-l redeschidă pentru o serie de evenimente culturale.
Intervenție în sprijinul salvării unei sinagogi
Info Sud-Est, care a fost înființată în 2012 , s-a aflat și în fruntea eforturilor de salvare a unei alte comori arhitecturale ale orașului – singura sinagogă rămasă în orașul vechi.
Construită la începutul secolului XX, Marea Sinagogă în stil maur din Constanța a căzut în paragină, fiind năpădită de buruieni. Tavanul i se prăbușise, dar cele patru ziduri originale ale clădirii mai rezistă încă, după cum mai rezistă și arcurile din părțile laterale și o parte din altar. Lăcașul a intrat în atenția presei anul trecut, după ce a găzduit o ședință foto de lenjerie intimă –un eveniment care a apărut online și a stârnit indignarea unei organizații împotriva antisemitismului.
Templul, care la origine servea drept lăcaș de cult al comunității evreiești Ashkenazi, a supraviețuit celor două războaie mondiale și deceniilor de regim comunist dur, dar a sucombat în fața anilor de neglijență postcomuniști și după emigrația evreiască din România.
„Cu ani în urmă, când am început să scriem despre sinagogă, am descoperit planurile de demolare a ei și de construcție a altei clădiri în același loc”, afirmă Leonte. Relatările celod de la Info Sud-Est au ajuns și în afara României, sporind presiunile asupra autorităților, cărora li s-a cerut să intervină și să salveze sinagoga.
În 2017, guvernul român a aprobat un fond de 1 milion de euro pentru restaurarea templului, deși lucrul a fost blocat din cauza unor probleme birocratice. Totuși, Leonte mai speră că lucrurile încep să se schimbe în curând, iar cei câțiva evrei care încă mai locuiesc în Constanța să se poată ruga din nou acolo.
Moștenirea orașului, pe hartă
Următorul proiect al celor de la Info Sud-Est este o arhivă online care să prezinte o hartă a tezaurului cultural al orașului.
Cu ajutorul unui prieten al lor, Florin Anghel, care le-a fost și profesor la Universitatea Ovidiu din Constanța, Pavel și Leonte au găsit deja 245 de locuri care să intre în arhivă.
Fiecare loc va include fotografii și, eventual, imagini video, precum și informații de fond în română și engleză.
În afara acestei sinagogi, vechiul port al orașului mai găzduiește o moschee și lăcașuri de cult aparținând mai mulor culte creștine prezente într-o regiune care pe vremuri a fost pe rând grecească, romană, bulgară și otomană.
Pe lână o serie de monumente arhitecturale notabile, centrul orașului adăpostețte și ruinele arheologice ale Tomisului antic, o așezare portuară înființată în secolul al VII-lea î.Hr de colonii greci din Anatolia. O statuie a poetului latin Ovidiu îi amintețte exilul într-un loc care, mult mai târziu, se va numi Constanța.
“Fără eforturile jurnaliștilor, o parte dintre monumentele înscrise pe hartă ar fi dospărut până acum”, spune Leonte. “Vom strânge informații despre monumente care au existat, dar care acum nu mai pot fi văzute“.
Articol de Marcel Gascon Barbera
https://balkaninsight.com/2020/08/24/journalism-activism-combine-to-preserve-riches-of-ancient-romanian-port
Traducerea: Alexandru Danga – RADOR
