Potrivit sistemului electoral din Rusia, având în vedere condiţiile sociale din acea ţară, Vladimir Putin şi forţa politică din spatele acestuia (Partidul Rusia Unită) nu pot fi învinse prin alegeri – aceasta este opinia profesorului de politologie a Universităţii din Genova, Mara Morini expusă în studiul intitulat „Partidele politice în era Putin, cazul Rusia Unită”. Această situaţie nu se datorează doar faptului că sprijinul popular pentru preşedintele Rusiei încă este destul de mare, ci şi faptului că actorii politici nu beneficiază de condiţii egale. Adversarii regimului sunt practic deposedaţi de mijloacele necesare ca să-și expună programele politice. Cadrul activităţilor politice a fost transformat pas cu pas în aşa fel încât cei care critică regimul să nu aibă posibilitatea să fie cunoscuţi la scară naţională. Dacă însă cineva totuşi reuşea să iasă din anonimat, atunci Kremlinul „avea grijă” de el – spune cercetătorul.
Preşedintele Vladimir Putin, care conduce ţara din anul 2000, a avut până în prezent doi adversari redutabili. Primul a fost politicianul Boris Nemţov iar cel de-al doilea, activistul anticorupţie, Alexei Navalni. Primul a fost împuşcat pe stradă în anul 2015, iar al doilea se luptă pentru viaţă în spitalul Charité din Berlin, după ce – potrivit medicilor germani – a fost otrăvit cu o substanţă neidentificată până acum – scrie cotidianul maghiar Népszava.
Se pune întrebarea de ce ar fi periculos pentru Kremlin Alexei Navalni, care în sensul clasic al cuvântului nici măcar nu este politician şi nu are ambiţii de a îndeplini vreo funcţie în stat? Putin nu are de ce să se teamă că Navalni îl va învinge în alegeri, aşa cum a prezentat sistemul cercetătoarea Morini. Alexei Navalni este prezent în politica rusească din anul 2007, însă a obţinut o notorietate naţională şi internaţională abia în anul 2011, după ce a organizat proteste pentru că în opinia sa alegerile parlamentare şi cele prezidenţiale au fost fraudate. În acel moment el a devenit personajul emblematic al protestelor, a personificat o pătură intelectuală nemulţumită de populismul reprezentat de Putin şi partidul său. În anul 2013 Navalni a candidat – fără succes – la primăria generală a Moscovei, însă în anul 2018 candidatura i-a fost respinsă din motive birocratice (şi acest fapt arată cum sistemul politic dominat de Vladimir Putin a devenit mai autoritar, iar popularitatea lui Navalni a crescut). Între timp, în februarie 2015 a fost asasinat Boris Nemţov. Fostul viceprim-ministru al Rusiei a devenit periculos în momentul în care a reuşit să creeze un curent popular împotriva corupţiei şi după ce – potrivit presei ucrainene – a dorit să dea publicităţii documente care dovedesc intervenţia Rusiei în declanşarea mişcărilor separatiste din Ucraina. Aici apare o similitudine între Nemţov şi Navalni. Şi cel din urmă a devenit un lider de opinie, capabil să creeze o mişcare împotriva sistemului politic dominant din Rusia. Fundaţia anticorupţie al lui Navalni a fost desfiinţată, însă documentarul prezentat de aceasta în anul 2017 despre corupţia din Rusia a avut un impact naţional şi internaţional. Filmul a arătat averea fabuloasă a fostului prim-ministru şi preşedinte al Rusiei, Dmitri Medvedev, care a fost considerat marioneta lui Putin, astfel încât documentarul a dăunat foarte mult imaginii preşedintelui Putin. La demonstraţiile care au urmat după prezentarea peliculei au fost prezenţi foarte mulţi tineri, iar participarea la vot a scăzut, mai ales în două oraşe mari: Moscova şi Sankt Petersburg. Acest fenomen – al absenteismului – a început în anul 2011 când participarea la vot a început să scadă vertiginos. Însă pentru Putin şi sistemul său este foarte importantă o rată de participare masivă, pentru că aceasta reprezintă baza legitimităţii lor. Politicianul de opoziţie din Belarus, Alexander Milinkevici a arătat într-un interviu că liderii autoritari al pseudodemocraţiilor au această idee fixă de a arăta că sunt susţinuţi de cvasitotalitatea societăţii. Acesta a declarat într-un interviu că „Lukaşenko chiar şi în această atmosferă generală şi-a comandat o victorie de 80%. Poate că dacă s-ar fi mulţumit cu un 57% şi lăsa şi opoziţiei vreo 30%, atunci reacţia populară nu ar fi fost aşa de puternică. Dar umilinţa, precum şi faptul că ne crede proşti a scos poporul în stradă”. Activitatea lui Navalni a fost periculoasă pentru Putin, din cauză că în condiţiile absenteismului este greu de menţinut iluzia unor alegeri libere şi corecte.
Székely Ervin, Rador
