Uniunea Europeană va continua să mizeze pe gazele naturale ruseşti până în anul 2030 inclusiv

În opinia unui expert american, Uniunea Europeană va continua să mizeze pe gazele naturale ruseşti până în anul 2030 inclusiv. Expertul Tim Boersma din cadrul Institutului Brookings din Washington susţine că nu se va produce o transformare a structurii balanţei energetice în Europa. În acest context, trebuie menţionat faptul că de fapt cota parte a gazelor ruseşti în structura balanţei energetice europene va fi considerabilă până inclusiv în anul 2030.

Expertul Tim Boersma a prezentat aceste date, făcând referire la studiul realizat de Institutul Brookings din Washington. În studiul realizat se mai menţionează faptul că „gazele naturale ruseşti vor fi extrem de concurenţiale în Europa inclusiv până în 2030, fiind preconizată ca în această perioadă să aibă loc o creştere a producţiei de gaze de şist.
„În linii mari, analiza arată că nu va avea loc o transformare a balanţei energetice a Europei. Suntem de părere că de fapt cota parte a gazelor naturale ruseşti în structura balanţei energetice europene va fi una condsiderabilă”, a mai spus expertul american. Potrivit afirmaţiilor sale, în pofida calculelor efectuate de experţii Institutului Brookings din Washington întotdeauna există o şansă ca politica să se schimbe. „Se poate întâmpla să existe o neconcordanţă între ceea ce de fapt se va produce pe piaţa energetică şi ceea ce va forma realităţile politice. Ele de regulă nu coincid”, a mai subliniat expertul. Una dintre problemele menţionate în studiu este posibila influenţă asupra sectorului energetic al Europei a interdicţiei Federaţiei Ruse de a tranzita gaze naturale prin Ucraina. Potrivit experţilor de la Institutului Brookings din Washington, în cazul unei astfel de evoluţii a evenimentelor UE va reduce cu 6% consumul gazelor naturale, dar această reducere se va realiza în mod neuniform. Conform studiului, Austria, Bulgaria, Bosnia-Herţegovina şi Slovacia ar putea reduce cu 50-100%, consumul de gaze naturale ruseşti, iar în ţări ca Cehia, România şi Slovenia reducerea respectivă ar putea fi de la 20 până la 50%.

www.ria.ru – 15 octombrie