Dialogul Cultural Europa-China

Spatii publice si poduri intre culturi la Palatul Parlamentului din Bucuresti

In perioada 15-17 octombrie 2014 s-a desfasurat la Palatul Parlamentului din Bucuresti a sasea editie a Dialogului Cultural Europa-China, eveniment anual initiat de EUNIC, co-organizat de Academia Chineza de Arte si coordonat, in acest an, de Institutul Cultural Roman. Au fost trei zile de discutii dense, apreciate drept un succes de cei peste o suta arhitecti, artisti si responsabili in domeniul politicilor culturale din Europa si China participanti la eveniment.

Tema, „Spatii publice – schimb de perspective intre Europa si China”, a fost una de mare actualitate, dat fiind procesul global de urbanizare accentuata si provocarea majora pe care o reprezinta, atat pentru europeni cat si pentru chinezi, felul in care vor arata orasele viitorului. S-a discutat despre cum pot artistii sa dinamizeze spatiul public acordandu-i noi valori, interpretari si implicand cetatenii; valoarea economica, culturala, sociala a acestei implicari; crearea unor orase sustenabile; imaginatie, creativitate si viziuni asupra viitorului.

„Prezenta voastra aici ma convinge ca totul este posibil atunci cand atatea energii se aduna, manate de cele mai generoase intentii”, a spus Lilian Zamfiroiu, presedintele Institutului Cultural Roman, organizatorul evenimentului. Ideea a fost subliniata si de Annika Rembe, presedintele EUNIC, care a aratat ca „perspectiva artistilor e foarte importanta, deoarece artistul vorbeste limba forului interior al oamenilor, pe care deocamdata noi, ceilalti, incercam s-o aflam”.

„In prezent, 70% populatia Chinei locuieste in orase, cu toate problemele care decurg de aici: trafic, poluare. Aceste probleme trebuie rezolvate”, a marturisit profesorul Dong Ya de la Universitatea Tianjin, care a observat ca in Romania exista multe cladiri care seamana cu cele construite in China. Vorbitorul a pledat pentru valorificarea traditiilor, astfel incat fiecare loc sa-si exprime particularitatile. „Nu stiu daca solutiile sunt comune, dar am descoperit ca multe dintre probleme sunt aceleasi”, a constatat si Liviu Jicman, vicepresedintele ICR.

La randul ei, curatorul evenimentului, Mary McCarthy, care este director al National Sculpture Factory din Cork (Irlanda), a declarat, la capatul celor trei zile de discutii, ca „dialogul artistilor e altfel decat cel al politicienilor si, de multe ori, mai eficient. La Bucuresti au fost discutii sanatoase si deschise, de-a lungul carora au fost sadite multe idei”.

Organizatorii evenimentului au mai remarcat ca unul din marile succese ale celei de-a 6-a editii a Dialogului cultural Europa-China l-a reprezentat programul de rezidente in orase europene (Viena, Linz, Berlin, Stockholm, Bruxelles si Cork). Timp de o luna, sapte artisti din China si Hong Kong au experimentat noi oportunitati artistice, apoi au impartasit ceea ce au aflat. Unul dintre ei, arhitectul Bu Bing din Shanghai, a povestit despre imaginea de simbol a Podului  Katarinahissen and Gondolen din Stockholm, cu picioarele aflate pe niveluri diferite. „E o metafora foarte potrivita pentru dialogul nostru: doua culturi diferite, care intind un pod intre ele”, a fost concluzia exprimata de Mary McCarthy.

Pentru Romania, Dialogul Cultural Europa-China a avut o semnificatie aparte: se implinesc 65 de ani de la stabilirea relatiilor romano-chineze. „Este o aniversare la care tinem foarte mult. Chiar daca Romania si China sunt situate de o parte si de alta a globului, intre cele doua tari s-au statornicit in timp relatii dintre cele mai bune, atat din punct de vedere economic, cat si cultural. Vom marca acest moment intr-un mod special, atat prin organizarea acestui eveniment, cat si prin inaugurarea Institutului Cultural Roman de la Beijing, care isi asuma rolul de interfata intre cultura romana si cea chineza”, a spus Lilian Zamfiroiu.

Dialogul Cultural Europa-China a pornit de la o idee simpla: aceea de a crea un cadru in care doua lumi sa vina alaturi, sa arate ce are mai bun fiecare, sa impartaseasca si, impreuna, sa caute si sa ofere solutii la provocarile epocii pe care o traim.