Presa internaţională pare să graviteze în jurul Rusiei. Declaraţii ale autorităţilor din Rusia, declaraţii care privesc Rusia şi nu în ultimul rând, sfaturi privind relaţiile cu Rusia – toate se regăsesc în centrul atenţiei presei.
La capitolul declaraţii ruseşti, nu putem începe cu altceva decât cu avertismentul autorităţilor de la Moscova că vor trimite bombardiere în misiuni de patrulare în coasta Americii. Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a anunţat pe fondul tensiunilor cu Occidentul cu privire la criza din Ucraina că Rusia urmăreşte să trimită bombardiere cu rază lungă de acţiune în misiuni de patrulare în Golful Mexic şi Caraibe. Presa americană comentează că Rusia „îşi reia practicile din perioada Războiului Rece”. Los Angeles Times scrie că „mutarea urmăreşte să încordeze muşchii militari globali ai Rusiei” şi că este un răspuns la „înclinaţiile anti-ruseşti ale NATO”.
Tot din partea autorităţilor de la Moscova reţinem declaraţia premierului rus potrivit căruia, pentru ameliorarea relaţiilor ruso-americane, primul pas trebuie să-l facă Statele Unite. TASS reia afirmaţia premierului: „Pentru a depăşi problemele existente, trebuie renunţat la sancţiuni, trebuie transferată activitatea în planul muncii, trebuie revenit la convobiri normale, calme şi productive şi abia atunci totul se va stabiliza”.
Glasul Moscovei trebuie ascultat şi relaţiile cu Rusia nu trebuie întrerupte, avertizează numeroase voci. După ce nume celebre precum Mihail Gorbaciov, Helmuth Kohl şi Henry Kissinger au făcut apel la continuarea dialogului, doi foşti miniştri de Externe ai Germaniei, Hans-Dietrich Genscher şi Klaus Kinkel, s-au pronunţat pentru un „nou început” în relaţiile Occidentului cu Rusia. Potrivit polonezilor de la Rzeczpospolita, cei doi foşti miniştri susţin că fără colaborare cu Moscova, nu pot fi rezolvate majoritatea problemelor internaţionale.
Totuşi, Uniunea Europeană nu dă semne că ar pleca urechea la recomandările Rusiei în ceea ce priveşte una dintre problemele considerate spinoase de către Moscova. Deşi autorităţile ruse au avertizat în repetate rânduri că o apropiere a Chişinăului de Bruxelles ar tensiona relaţiile est-vest, Parlamentul European a ratificat acordul de asociere cu Republica Moldova. Portalul de ştiri Eureporter scrie că acordul „va constitui coloana vertebrală a asocierii politice întărite şi a integrării economice între Uniunea Europeană şi Moldova şi va oferi acces reciproc gratuit la pieţe”. Însă Gazeta Wyborcza comentează că ratificarea acordului nu va decide viitorul acestei republici. „Soarta asocierii rămâne nesigură – potrivit sondajului de la începutul lui noiembrie, 51% din moldoveni vor intrarea ţării în UE iar 49% vor în uniunea vamală creată de Rusia, Belarus şi Kazahstan”, scrie Gazeta Wyborcza.
Presa internaţională continuă să reflecte preocuparea opiniei publice şi a politicienilor legată de pericolul reprezentat de gruparea radicală Statul Islamic. După ce au apărut speculaţii că liderul grupării, Abu Bakr al Baghdadi, ar fi fost ucis sau rănit în cursul unor atacuri aeriene, ISIS a difuzat o înregistrare audio cu un bărbat prezentat drept liderul grupării, care se referă la evenimente petrecute după atac, pentru a dovedi că este în viaţa. Huffington Post scrie că bărbatul din înregistrare avertizează că gruparea va lupta până la ultimul om. Vocea şi mesajul corespund înregistrărilor anterioare, ceea ce face secvenţa audio să pară autentică, mai scrie Huffington Post.
O zi ne mai desparte de summitul G20 de la Brisbane, Australia. La Vanguardia scrie, citându-l pe ministrul de finanţe al Australiei, Joe Hockey, că reprezentanţii celor mai dezvoltate 20 de economii ale lumii se centrează pe creştere economică şi locuri de muncă însă nu au cum să nu vorbească şi despre Ebola şi schimbarea climatică. Iar Liberation din Franţa comentează că politica premierului australian Tony Abbott privind mediul a fost criticată sever în ajunul reuniunii. Ecologiştii cer modificarea acestor politici în Australia, al doilea exportator mondial de cărbune, în special după ce SUA şi China au semnat un acord-surpriză la Beijing privind reducerea emisiilor de gaz cu efect de seră.
(Florin Matei, RADOR)
