Presa internaţională publică numeroase articole despre anunţul făcut de preşedintele rus Putin privind suspendarea proiectului energetic South Stream, pe fondul relaţiilor tensionate ale Moscovei cu Occidentul. Rămân în atenţia ziarelor străine şi numeroasele crize din Orientul Mijlociu. „Printr-o decizie surprinzătoare, Putin suspendă proiectul noului gazoduct spre Europa”, titrează Washington Post, subliniind că anunţul „survine într-un moment în care cursul rublei a atins cel mai scăzut nivel comparativ cu dolarul”. Demersul „privează Kremlinul de o pârghie care ar fi sporit influenţa politică a Rusiei în sud-estul Europei”, notează în continuare oficiosul american. De la Ankara, de unde a venit anunţul privind controversatul proiect energetic, ziarul Zaman relatează că „pentru Turcia, Putin ieftineşte gazul” şi va construi un nou gazoduct. „Lucrările de construcţie la proiectul South Stream”, evidenţiază Nezavisimaia Gazeta citându-l pe preşedintele Putin, „nu pot începe fără autorizaţia Bulgariei”. Iar aceasta întârzie întrucât „nu răspunde intereselor economice ale Europei”, subliniază liderul de la Kremlin. În ziarul bulgar Dnevnik, vicepreşedintele Comisiei Europene, bulgăroaica Kristalina Gheorghieva punctează însă că „poziţia Uniunii Europene privind gazoductul South Stream are drept scop protejarea consumatorilor europeni”. Acelaşi ziar sofiot îl citează pe ministrul bulgar al economiei, care în lipsa unei înştiinţări oficiale nu crede că South Stream este oprit. Iar vicepreşedintele Comisiei pentru energie din Parlamentul de la Sofia, citat de cotidianul Trud, este de părere că „Rusia nu a renunţat nici pe departe la South Stream”. „Aceasta este o mişcare tactică a lui Putin”, cu obiectivul de a creşte presiunea exercitată asupra Bulgariei şi a Comisiei Europene” pentru a accepta condiţiile puse de Moscova, citim în ziarul sofiot. „Prin acordul energetic convenit cu Turcia, Putin declară Europei un război al gazului”, apreciază The Times. De dincolo de Ocean, Wall Street Journal rezumă: „Uniunea Europeană încearcă să respingă acuzaţiile că ar fi vinovată pentru intenţia Rusiei de a renunţa la ambiţioasa conductă energetică spre Europa, în timp ce unii politicieni şi analişti pun la îndoială abandonarea proiectului”. Acelaşi cotidian de pe Wall Street relatează că „economia rusă va intra în recesiune anul viitor” şi că „scăderea preţului petrolului loveşte din nou rubla”. Petrolul este şi la baza unui acord convenit între kurzii din Irak şi conducerea de la Bagdad, cu „potenţialul de a uni Irakul în faţa insurgenţei sunite” reprezentate de Statul Islamic, evidenţiază New York Times. The Guardian avertizează că programul alimentar al ONU suspendă ajutoarele pentru cei „1,7 milioane de refugiaţi sirieni” din Iordania, Liban, Turcia, Irak şi Egipt, din lipsă de fonduri. Presa franceză scrie despre rezoluţia adoptată de Adunarea Naţională de la Paris privind recunoaşterea unui stat palestinian, în timp ce presa de la Ierusalim anunţă că Israelul se pregăteşte pentru alegeri. „Coaliţia de guvernământ din Israel se prăbuşeşte”, titrează Financial Times, iar Le Soir evidenţiază că „izbucnirea crizei politice israeliene are loc pe fondul violenţelor din Ierusalimul de Est şi din teritoriile ocupate”. Presa internaţională continuă să publice şi articole despre perspectivele postelectorale ale Moldovei de dincolo de Prut. Sub titlul „Lupta pentru sufletul moldovenesc”, Gazeta Wyborcza subliniază că „rămâne întrebarea ce vor face democraţii moldoveni cu victoria lor”. Căci, continuă cunoscuta gazetă de la Varşovia, „dacă vor face reforme, adică vor elibera statul de corupţie, vor combate sărăcia şi vor scăpa de oligarhii care jefuiesc statul, atunci Moldova va începe să se ridice în picioare, creând bunăstare şi întărind democraţia”, iar de o astfel de Moldovă, „Kremlinul se teme”. Dar, dacă „democraţii moldoveni vor dezamăgi, atunci Putin va începe în scurt timp contraofensiva pe acest front”, atenţionează Gazeta Wyborcza.
Adriana Buzoianu, RADOR
