Disensiunile Est-Vest continuă să îngrijoreze, după informaţiile şi tonul comentariilor din presa internaţională. În acelaşi timp publicaţiile străine s-au aplecat şi asupra discuţiilor care au loc în Peru referitoare la schimbările climatice. „Tensiuni diplomatice pe tema livrărilor de arme Ucrainei”, titrează Le Monde şi adaugă: „Rusia ameninţă cu măsuri de retorsiune împotriva SUA, după adoptarea unei legi care autorizează noi sancţiuni împotriva Moscovei”. „Rusia nu are de gând să se supună dictatului SUA”, pune în vedere şi Nezavisimaia Gazeta. Ministerul de externe de la Moscova, citat de ziarul rus, susţine că „Washingtonul continuă să urmeze o logică a confruntării” şi face referire la declaraţiile unor înalţi demnitari americani privind presupuse încălcări de către Rusia ale tratatului sovieto-american de lichidare a rachetelor cu rază mică şi medie de acţiune.
La Libre Belgique semnalează un nou incident cu un avion militar rus, care a evitat la limită coliziunea cu o aeronavă de pasageri, ce decolase de la Copenhaga. Ministrul suedez al apărării a precizat că avionul rus zbura cu emiţătoarele de semnalizare închise şi că această acţiune a fost gravă, inacceptabilă şi extrem de periculoasă. În schimb, Rusia, care şi-a crescut prezenţa militară în zona Mării Baltice, admite că aeronavele sale s-au aflat în zonă, dar neagă că avionul rus aproape l-a lovit pe cel de transport suedez. Iar clivajul dintre Occident şi Federaţia Rusă pare să se adâncească pe mai multe paliere.
„Kremlinul foloseşte extrema dreaptă împotriva UE”, subliniază La Libre Belgique, cu referire la împrumutul acordat Frontului Naţional al lui Marine Le Pen, iar Christian Science Monitor se întreabă „De ce Rusia curtează partidele de extremă dreapta din Europa?” şi încearcă şi un răspuns: „Rusia se teme că UE şi NATO s-ar putea extinde în ţările pe care le consideră parte a sferei sale de influenţă. Sub comunism, partidele naţionaliste xenofobe din Europa au fost evitate de Rusia. Acum Moscova sprijină aceste partide în calitate de parteneri care pot servi în continuare interesele Rusiei”, mai arată cotidianul american. Viziunile analiştilor diferă în privinţa concluziilor conferinţei ONU de la Lima asupra climei. Pentru Le Monde este vorba de un „compromomis minim”, în timp ce Folha din Brazilia consideră că „ţările au ajuns la un consens după ce statele bogate au cedat, făcând unele concesii”. Textul final indică principalele elemente ale următorului acord ce va fi semnat la sfârşitul anului viitor la Paris, mai scrie ziarul Folha.
„Înţelegerea asupra climatului ar angaja fiecare naţiune în limitarea emisiilor”, constată New York Times, „Discuţiile au fost salvate de la un pas de colaps printr-un acord slab care ar putea permite ţărilor să se eschiveze în stabilirea unor obiective clare de reducere a emisiilor”, apreciază The Telegraph, iar Christian Science Monitor face o remarcă optimistă: „O îmbrăţişare universală în pactul asupra schimbărilor climatice” şi concluzionează: „Pentru prima dată, toate naţiunile au fost de acord să ia atitudine. În timp ce faptele ar putea fi minimale şi voluntare, natura colectivă a Acordului de la Lima poate contribui la atenuarea temerilor şi să conducă la un tratat în 2015”.
Tot un fenomen la scară mare, pe care însă, cel puţin din câte ştim, îl putem privi cu detaşare, un spectacol celest. Pentru a se bucura de ploaia de stele, cunoscută sub numele de Geminide, observatorii pasionaţi au înfruntat temperaturi de îngheţ, notează The Guardian, iar Sydney Morning Herald reţine că, dacă majoritatea meteoriţilor sunt simple particule de praf cosmic, Geminidele sunt ceva mai mari, iar atunci când în contact cu atmosfera terestră devin incandescente şi se transformă într-una dintre cele mai spectaculoase privelişti asupra cerului nopţii.
(Iulia Lăpădat)
