Revista presei internaţionale – 4 martie

În contextul actual extrem de tensionat, societatea rusă este în stare de şoc, după asasinarea lui Boris Nemţov, iar presa reacţionează. De la ziarul guvernamental Rossiiskaia Gazeta, până la cel mai înverşunat critic al Kremlinului, Novaia Gazeta, presa rusă tratează pe prima pagină acest eveniment care a fost urmat de marşuri de doliu în capitală şi în numeroase oraşe ale Rusiei. UE a condamnat refuzul considerat ‘arbitrar’ al autorităţilor ruse privind intrarea în ţară a unor oficiali europeni, pentru a participa la funeraliile lui Nemţov, scrie EUObserver. Care vor fi consecinţele asasinării lui Boris Nemţov pentru Rusia? întreabă Courrier International. Puterea rusă acuză lumea exterioară că „se înşală atunci când pune la îndoială capacităţile Moscovei de a face o anchetă adecvată”, dar este o îndoială foarte legitimă, apreciază Nezavisimaia Gazeta. Şi nu doar din cauza războiului informatic care are loc între Rusia şi Occident, pe tema crizei ucrainene, ci pentru că opoziţia rusă a suferit, în ultima perioadă, lovituri extrem de dure din partea puterii, crede ziarul rus. Oricum, consecinţele vor fi grave. Potrivit cotidianului Kommersant, „majoritatea politicienilor consideră că asasinarea lui Nemţov este o tentativă de destabilizare a ţării”. Pistele cu privire la autorii crimei acoperă un spetru extrem de larg. Potrivit revistei Expert, apropiată Kremlinului, ele merg de la susţinerea arătată de Nemţov faţă de revista Charlie Hebdo, la criticile la adresa liderului cecen Kadîrov, trecând prin implicarea sa în conflictul ucrainean, mai ales din cauza legăturilor cu preşedintele Petro Poroşenko, dar şi a contactelor cu liderii separatişti, arată revista Expert. În context, Ucraina se teme de un atac dinspre Tiraspol şi distruge drumurile agricole care duc spre Transnistria, atenţionează Itar-Tass. În Ucraina, autorităţile locale din regiunea Odesa ar fi primit dispoziţie de a distruge drumurile agricole care duc spre graniţa cu Transnistria, au anunţat unele surse. La rândul său, liderul de la Tiraspol şi-a exprimat convingerea că atitudinea panicardă a locuitorilor regiunilor Odesa şi Vinniţa, de la graniţa cu Transnistria, este alimentată în mod special pentru a atrage resurse suplimentare din partea partenerilor străini şi pentru a distrage atenţia ucrainenilor de la problemele interne, notează Itar-Tass.
La Paris, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a discutat cu preşedintele François Hollande despre situaţia din Ucraina. Într-un interviu acordat ziarului Le Monde, Stoltenberg subliniază: „Acum important este să ne asigurăm că armistiţiul durează, că toate forţele armate se retrag de pe front şi că observatorii OSCE vor putea avea acces în teren. Cea mai bună reacţie la ce se întâmplă este de a ne întări propriile capacităţi de apărare. Ne-am sporit deja prezenţa în estul Europei, având de cinci ori mai multe avioane în spaţiul aerian, manevre cu trupe la sol, nave în Marea Baltică şi Marea Neagră. Ne vom întări forţele şi prin dublarea efectivelor, de la 13.000 la 30000. Nu vedem vreo ameninţare imediată la adresa vreunei ţări membre a NATO, dar asistăm la o stratagemă în Georgia, Moldova şi Ucraina. Tocmai de aceea ripostăm prin cea mai mare întărire a apărării noastre colective de după Războiul rece”, a spus Stoltenberg, citat de Le Monde.
Şi Rusia îşi va spori capacităţile navale în 2015, anunţă Press Tv. Şeful marinei ruse, amiralul Viktor Chirkov, declară că Moscova intenţionează o mărire a capacităţilor navale ale ţării prin extinderea flotei cu 50 de nave în acest an. Marina rusă va avea noi fregate şi nave de patrulare, nave de suprafaţă şi submarine nucleare de nouă generaţie. Presa rusă a relatat că noile nave sunt parte a unui program de reînarmare lansat de preşedintele Vladimir Putin, pentru a asigura o flotă capabilă să opereze departe de Rusia, până în anul 2050. Moscova a anunţat în ianuarie planuri de stimulare a capacităţile militare ale ţării, în special în Peninsula Crimeea, regiunea arctică şi cea mai vestică regiune, Kaliningrad, aminteşte Press Tv.
Kievul şi Moscova au ajuns la un acord pentru a asigura continuarea livrărilor de gaz către Ucraina, până la sfârşitul lunii martie, scrie presa internaţională. Tranzitarea acestei ţări de pentru achiziţiile de gaz ale UE este deci securizată în următoarele săptămâni, adaugă Le Monde. Livrările de gaz prin gazoductul Iaşi – Ungheni încep azi, informează Unimedia. „Purtăm deja discuţii la capitolul gazoductului Ungheni – Chişinău, care ne va da posibilitatea să acoperim întregul necesar al ţării cu gaz din România şi să creăm o concurenţă loială pe piaţa energetică din Republica Moldova”, a declarat premierul Chiril Gaburici, citat de Unimedia.

Cristina ZahariaAgenţia de presă RADOR