Rusia nu şi-a manifestat deocamdată preferinţa legată de proiectul Eastring mulţumindu-se să se preocupe ca livrările Gazprom pe piaţa europeană să crească, în pofida neîncrederii crescânde dintre Occident şi Kremlin. Corespondentul nostru la Moscova, Alexandr Beleavschi, are mai multe informaţii.
Reporter: La 6 martie, Gazprom a mărit brusc exporturile de gaze în UE, în special în Germania şi Italia, readucându-le la nivelul anterior reducerilor operate la sfârşitul anului trecut, scrie astăzi cotidianul rus Kommersant. Gazprom nu a comentat cauzele care, afirmă experţii citaţi de cotidianul rus, par să fie legate de scăderea sezonieră a rezervelor din depozitele subterane de gaze din estul UE. Schimbarea politicii Rusiei poate avea însă şi motive politice în condiţiile în care rămâne în picioare obiectivul strategic: eliminarea Ucrainei de pe lista ţarilor de tranzit. Creşterea intempestivă a exporturilor în UE, scrie Kommersant, arată eşecul Rusiei de a descuraja livrările de gaze din UE în Ucraina ca regim reversiv. Reducând anul trecut livrările în UE Rusia a încercat să provoace epuizarea rapidă a rezervelor europene din depozitele subterane şi ca urmare creşterea preţurilor pe piaţa de spot. Aceasta ar fi făcut nerentabile importurile ucrainene din Europa şi ar fi oferit Rusiei un atu în negocierile cu Bruxelles-ul într-o serie întreagă de probleme. Europenii au compensat însă aceste reduceri prin creşterea importurilor de gaze lichefiate.
Ucraina a trecut cu bine iarna datorită vremii favorabile şi a reducerii drastice a consumului intern, astfel încât preşedintele Petro Poroşenko a putut, declara ieri într-un interviu, că importurile din Rusia s-au redus în această perioadă la 2 miliarde de metri cubi, gazele fiind achiziţionate la preţuri avantajoase. În continuare, a spus el, Ucraina va cumpăra gaze în regim reversiv cu 245 de dolari mia de metri cubi. Experţii consideră însă improbabil ca Ucraina să poată renunţa definitiv la importurile de gaze ruseşti ceea ce o demonstrează şi negocierile pentru aşa-numitul contract de vară, care a demarat zilele trecute cu medierea UE. Un alt motiv al schimbării de strategie a Rusiei, afirmă Kommersant, ar putea fi anumite înţelegeri la care au ajuns cu o zi înainte de creşterea livrărilor preşedintele Vladimir Putin şi premierul italian Matteo Renzi, în cadrul convorbirilor de la Moscova, înţelegeri ce ar putea fi legate de problema sancţiunilor.
Unii comentatori consideră însă că un alt motiv ar putea fi decizia privind înfiinţarea pieţei europene unice a energiei, decizie în care Rusia nu este menţionată pe lista potenţialilor parteneri pe care figurează în schimb Azerbaidjanul, Turkmenistanul şi chiar Iranul. Se ştie de asemenea că Bruxelles-ul intenţionează să semneze în acest an cu Azerbaidjanul şi Turkmenistanul un memorandum privind realizarea gazoductului Transcaspic, destinat importului de gaze turkmene. Pe de altă parte, Rusia s-a văzut confruntată cu refuzul de facto al UE de a discuta racordarea pieţei europene la preconizatul gazoduct turkstream, substitutul parţial al proiectului southstream. Luna trecută la Budapesta, preşedintele Vladimir Putin a dat de înţeles că Rusia este gata să investească într-un gazoduct ce va transporta gazele turkstream de la graniţa turcă în Peninsula Balcanică şi Ungaria, valorificând în acest scop societăţile mixte şi alte elemente ale proiectului southstream, ceea ce i-a detrminat pe unii comentatori să vorbească de posibilitatea reanimării acestuia într-o variantă diminuată şi sub un alt nume.
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – 10 martie
