Acţiunea comună împotriva terorismului este vitală pentru soluţionarea crizei refugiaţilor, au spus liderii europeni la ONU

În cea de-a treia zi a lucrărilor Adunării Generale a ONU, liderii europeni au făcut apel la răspuns global împotriva terorismului. Sunt necesare atât combaterea, cât şi prevenirea terorismului care a generat afluxul uriaş de refugiaţi de la porţile Europei, au subliniat liderii statelor europene. „Sunt cruciale acţiunile comune în lupta împotriva extremismului violent. ONU este cea mai bună platformă de gestionare şi coordonare a eforturilor internaţionale. Atâta vreme cât există un conflict în Siria, criza refugiaţilor va persista. Eforturile întregii comunităţi internaţionale trebuie să se concentreze pe stoparea luptelor în zonele de conflict, susţinerea instituţiilor, a statului de drept şi respectarea drepturilor omului”, a declarat preşedintele Bulgariei, Rosen Plevneliev şi a făcut apel la cooperare interguvernamentală, implementarea legilor şi acţiune din partea organizaţiilor regionale. Subliniind că gruparea jihadistă Statul Islamic (ISIL) a devenit un obstacol-cheie în faţa oricărui acord politic în Siria şi un risc major pentru stabilitatea din Irak, preşedintele Plevneliev a subliniat necesitatea unor acţiuni preventive. „Orice criză poate fi urmărită până la scânteia care a generat-o, adică momentul în care cineva a încălcat legea sau drepturile omului. Pentru a preveni crize viitoare, trebuie implementat la ONU un sistem de avertizare timpurie, pentru a securiza statul de drept şi drepturile omului”, a mai spus preşedintele Bulgariei.
Preşedintele Croaţiei, Kolinda Grabar-Kitarović, a subliniat, la rândul său, necesitatea acţiunilor de prevenire a terorismului şi conflictelor. „Prea adesea ne confruntăm cu consecinţele inerţiei noastre. Prea adesea, în loc să rezolvăm problema la sursă şi să eliminăm cauza în stagiul ei timpuriu, noi cheltuim timp şi resurse să soluţionăm crizele pe care le-am lăsat să scape de sub control. Trebuie schimbată această abordare. Trebuie să acţionăm la timp, cu hotărâre şi resurse adecvate. Este corect să facem aşa, dar este şi inteligent. Criza imigranţilor care au inundat pur şi simplu mai multe state europene este un exemplu al consecinţelor inerţiei, iar preţul acestei inerţii este mult prea mare”, a subliniat Kolinda Grabar-Kitarović. Preşedintele croat a făcut, de asemenea, apel la asigurarea ajutoarelor financiare şi materiale pentru taberele de refugiaţi din Turcia, Iordania, Liban şi din alte zone din Orientul Mijlociu. Făcând apel la mobilizarea generală a eforturilor în lupta împotriva ISIL şi împotriva tuturor formelor de intoleranţă şi dicriminare, preşedintele Grabar-Kitarović a subliniat: „Ne confruntăm cu un barbarism şi terorism înfricoşător, manifestat sub forme abominabile precum decapitări, violenţă sexuală îndreptată împotriva femeilor şi a fetelor, crime odioase împotriva umanităţii, a culturii, a religiei, a demnităţi şi, mai presus de orice, împotriva vieţii. Este şocant, este terifiant”.
Premierul Suediei, Stefan Löfvén, s-a adresat Adunării Generale a ONU şi a făcut apel la acţiune urgentă în cadrul Consiliului de Securitate referitor la situaţia din Siria. „Timpul este hotărâtor. Consiliul de Securitate al ONU şi marile puteri ale lumii trebuie să îşi asume în comun această responsabilitate, pentru că vărsările de sânge trebuie oprite”. Subliniind că Suedia este ţara cu cei mai mulţi azilanţi pe cap de locuitor din Europa, premierul Löfvén a declarat că actuala criză a refugiaţilor este în acelaşi timp şi o criză mondială de responsabilitate. „Sistemul ONU şi toţi liderii lumii trebuie să coopereze pentru a se asigura că toţi cei care fug din faţa războiului şi a represiunilor sunt trataţi într-un mod demn şi corect. Ar trebui să mărim numărul locaţiilor care să îi primească pe refugiaţi, să extindem coridoarele legale pentru migraţie şi să ne bazăm toate eforturile pe principiul nereturnării şi al dreptului la azil. Este, de asemenea, nevoie ca toate statele membre ale Uniunii Europene să îi trateze pe refugiaţi într-un spirit de umanitate, solidaritate şi împărţire a responsabilităţii”, a mai declarat premierul Suediei.
Premierul Norvegiei, Erna Solberg, a declarat în faţa Adunării Generale a ONU că exodul de astăzi din Siria este o consecinţă directă a violenţei declanşate de guvernul de la Damasc. „Conflictul din Siria a permis grupărilor extremiste precum ISIL să-şi consolideze poziţia în această ţară. Acum, atât guvernul sirian cât şi grupările ISIL şi Frontul al-Nusra comit atrocităţi monstruoase. Extinderea acestor grupări extremiste trebuie stopată. Lupta împotriva extremismului trebuie să continue în ţările noastre, pentru că ideologia dezordinii, discriminarea, violenţa şi subminarea domină ideologiile ISIL, Al-Qaeda şi diferitele grupări afiliate”, a subliniat premierul Solberg.
Afirmând că singura soluţie pe termen lung viabilă este un răspuns global pentru soluţionarea cauzelor care au generat imigraţia în masă, premierul maltez, Joseph Muscat, a denunţat traficanţii lipsiţi de scrupule care alimentează afluxul de emigranţi peste Marea Mediterană, astfel încât „leagănul civilizaţiei s-a transformat acum într-un cimitir”, după cum a subliniat premierul Muscat. Malta a fost avanpostul acestui exod periculos, soldat cu mii de vieţi pierdute în apele Mediteranei. „Suntem singura ţară din Europa şi probabil din lume care dedică 100% din resursele sale militare limitate salvării oamenilor naufragiaţi”, a subliniat Joseph Muscat. „O parte importantă şi vitală a eforturilor din partea Uniunii Europene o reprezintă răspunsul angajat în anihilarea traficanţilor de persoane înainte ca aceştia să pună în pericol vieţi nevinovate. Comunitatea internaţională ar trebui să nu îşi facă iluzii: când e vorba despre astfel de infractori, ne confruntăm cu indivizi care se îmbogăţesc pe seama disperării oamenilor nevinovaţi. Banii pe care aceştia îi adună sunt folosiţi şi pentru finanţarea altor activităţi criminale, probabil chiar pentru terorism. Aceşti indivizi trebuie să fie traşi la răspundere pentru crimele săvârşite, trebuie aduşi în faţa justiţiei”, a declarat premierul maltez. Subliniind că, în ciuda unor critici virulente interne, Europa este singura regiune care a adoptat un sistem obligatoriu de distribuire a refugiaţilor, premierul Muscat a punctat: „Noi am făcut un prim pas. Acum urmează ca întreaga comunitate internaţională să facă un pas şi ONU este exact forumul care poate realiza acest lucru”.

(www.un.org – 30 septembrie)