Presa internaţională reacţionează la demisia guvernului de la Bucureşti. Regăsim de asemenea în ziarele străine şi câteva articole despre reuniunea membrilor est-europeni ai NATO, desfăşurată în capitala română. Însă pe primele pagini ale marilor cotidiane ale lumii apare informaţia despre apropiata întâlnire a liderilor Chinei şi Taiwanului, după 66 de ani de legături inexistente.
„Guvernul României demisionează în urma protestelor”, titrează Washington Post, cu menţiunea că „furia împotriva guvernului mocnea la foc mic de mai multă vreme, mulţi percepând executivul ca fiind corupt, iar incendiul de vineri s-a adăugat la această nemulţumire”. New York Times constată că „amploarea şi urgenţa protestelor au zguduit conducerea politică a României”. „Indignaţi, românii îşi răstoarnă guvernul”, titrează şi Der Spiegel, iar ziarul madrilen El Mundo conchide că „motivele indignării sunt tragedia în care au murit 32 de tineri şi corupţia”. Un alt ziar spaniol, ABC notează că „mandatul lui Ponta a fost pus şi înainte sub semnul întrebării, ca urmare a trimiterii sale în judecată pentru fapte de corupţie, fraudă şi spălare de bani”, însă „Parlamentul i-a apărat imunitatea, permiţând să nu fie arestat, deşi preşedintele Klaus Iohannis îi solicitase demisia în mai multe rânduri”. De altfel preşedintele Iohannis a susţinut pe pagina sa de Facebook că „manifestanţii au dreptate”, observă cotidianul italian Corriere della Sera, iar din Turcia ziarul Zaman relatează că „preşedintele Partidului Social Democrat a anunţat că premierul şi guvernul îşi depun demisia” întrucât „cineva trebuia să îşi asume responsabilitatea”. „Mişcarea populară din capitala română a transformat o tragedie dintr-un club de noapte într-o revoltă contra corupţiei la nivel înalt”, remarcă EUobserver. Acelaşi Observator european îşi îndreaptă atenţia asupra ministrului de interne, „considerat responsabil de haosul perceput la intervenţia de vineri a serviciilor de urgenţă, la clubul de noapte Colectiv”, Gabriel Oprea fiind deja „într-o poziţie fragilă, după moartea poliţistului din coloana oficială care îl însoţea în urmă cu două săptămâni, precum şi pe baza suspiciunilor că a plagiat în teza sa de doctorat”. The Guardian aruncă lumină asupra curajului şi dăruirii celor doi tineri omagiaţi de demonstranţi şi decoraţi postum de preşedintele Iohannis „pentru salvarea de vieţi cu preţul sacrificiului suprem”. Acelaşi cotidian britanic relevă că şeful statului „a cerut societăţii să conştientizeze nevoia unei reforme profunde”. Schimbând optica, agenţia Bloomberg notează că „deşi sub mandatul lui Ponta economia a avut una din cele mai rapide creşteri din UE, scandalul de corupţie i-a erodat popularitatea, determinându-l pe preşedintele Iohannis să-i ceară în mod repetat demisia”. Iar Financial Times încearcă să descifreze ce ar putea urma, „între ipoteze figurând alegeri anticipate sau un nou guvern format de actuala coaliţie sau de una nouă”. Însă, subliniază publicaţia londoneză, „Orice schimbare de putere în România va spori instabilitatea în Balcani, în condiţiile în care săptămâna trecută guvernul din Moldova învecinată a căzut în urma dispariţiei sumei de un miliard de dolari din băncile ţării, iar în urma alegerilor care vor avea loc la sfârşitul săptămânii, în Croaţia s-ar putea produce o schimbare de guvern”. În orice caz, „va fi nevoie de timp pentru ca politica din capitala română să se stabilizeze”, opinează la rândul său Stratfor, care apreciază pe de altă parte că „turbulenţele politice nu vor altera probabil semnificativ traiectoria politicii externe a României”. „De remarcat”, continuă publicaţia americană, „că anunţul lui Ponta a intervenit cu puţin timp înaintea reuniunii şefilor statelor membre NATO din Europa Centrală şi de Est”, convocată „pentru a discuta situaţia securităţii din regiune şi pentru adoptarea unei poziţii comune înaintea summitului NATO de anul viitor”. Şi tot Stratfor notează că „în cursul întrevederii dintre preşedintele Iohannis şi omologul său polonez, Andrzej Duda a cerut strângerea cooperării politice şi militare între Polonia şi România, cele două ţări mari din regiune”. De fapt, „întâlnirea lui Iohannis cu Andrzej Duda, coroborată cu semnificaţia specială a mini-conferinţei NATO, reflectă interesul de durată al României în a-şi întări alianţele de securitate din Europa Centrală şi de Est şi a-şi păstra legăturile strânse cu SUA”, remarcă Stratfor. „Regiunea Europei de Sud-Est ar trebui să fie considerată un centru de interese geopolitice, iar nu o periferie a Uniunii Europene şi a NATO”, declara la rândul său preşedintele Bulgariei, prezent la summitul de la Bucureşti, după cum citim în publicaţia sofiotă Focus. Invocând numărul record de crize cu care se confruntă regiunea, şeful statului bulgar a calificat situaţia securităţii regionale drept imprevizibilă şi a subliniat că „pacea înseamnă reguli şi stat de drept, care se aplică pentru toţi”, iar nu doar absenţa războiului, mai scrie Focus. Să mai amintim că într-un articol de săptămâna trecută, Wall Street Journal anunţa că statele NATO intenţionează să-şi sporească efectivele în apropierea graniţelor Rusiei şi să le plaseze sub comandă comună, însă în vreme ce SUA susţin această idee, Germania este rezervată, căci nu vrea să considere Moscova ca pe o ameninţare permanentă. „Cele nouă ţări din Europa de Est întrunite la Bucureşti cer NATO să ia măsuri în faţa agresivităţii Rusiei”, relatează şi ziarul spaniol La Vanguardia. În schimb, într-o altă regiune, Le Monde anunţă că liderii Chinei şi Taiwanului se vor întâlni, pentru prima dată după 66 de ani de la instaurarea comunismului la Beijing. Întrunirea care va avea loc în Singapore stârneşte însă suspiciuni la Taipei, consemnează Washington Post, cu precizarea că opoziţia taiwaneză consideră că este o „încercare a Beijingului de a influenţa alegerile care vor avea loc în ianuarie”. Iar Wall Street Journal informează că „secretarul american al apărării va face o vizită pe portavionul american care patrulează în apele Mării Chinei de Sud”, într-o „demonstraţie de forţă care va întări rezistenţa Washingtonului faţă de aplombul de care dă dovadă Beijingul în regiunea” în care are revendicări contestate de mai multe ţări din zonă.
Adriana Buzoianu, RADOR
