Revista presei internaţionale – 26 februarie 2019

Brexitul continuă să preocupe cancelariile europene, dar şi marile cotidiene internaţionale. „UE ia în calcul o amânare a Brexitului până în 2021”, comentează LE FIGARO, subliniind că liderii europeni analizează la cel mai înalt nivel această posibilitate pentru cazul în care premierul britanic Theresa May nu ar reuși să obțină de la Parlamentul londonez adoptarea acordului negociat de ea cu UE. „Amânarea, o chestiune care agită Regatul Unit şi Bruxellesul”, remarcă şi publicaţia La Libre Belgique, pentru care un Brexit întârziat se arată a fi o soluţie nu doar posibilă, ci şi foarte aşteptată de unii europeni, în ciuda haosului ce ar putea apărea la alegerile europene din luna mai. Toate aceste discuţii, observă Sunday Gardian, au apărut după ce premierul May a anunțat că acordul de ieșire din UE nu va fi supus din nou la vot miercurea viitoare, așa cum era de așteptat. La rândul său, The Telegraph lansează, cu titlu ironic, ultima ştire privind Brexitul: liderul laburiştilor, Jeremy Corbyn, a anunţat că partidul său susţine organizarea unui al doilea referendum, pentru a nu permite „un Brexit conservator păgubos”.
În aşteptarea summitului Trump-Kim, care va avea loc săptămâna aceasta la Hanoi, în Vietnam, analiştii politici sunt necruţători cu liderul de la Casa Albă. Washington Times enumeră câteva premise: şefii serviciilor de informaţii avertizează că este puţin probabil ca Phenianul să renunţe la armele nucleare; consilierii se tem că Trump va face o concesie impulsivă pentru a ţine capul de afiş, iar aliaţii Statelor Unite cred că acesta se lasă prea uşor manipulat. În ciuda tuturor, preşedintele american se arată nerăbdător să se revadă cu cel pe care îl numeşte „prietenul său nord-coreean”, cu care se aseamănă, după cum constată cotidianul Washington Post: ambii resping establishmentul global, doresc să domine şi sunt ferm hotărâţi să îşi atingă scopurile. „Doar unul va ieşi învingător din această confruntare”, titrează un editorialist al New York Times, într-o analiză lucidă a strategiilor de culise. „Statele Unite speră să facă din Coreea de Nord o ţară mai sigură pentru restul lumii, în timp ce liderul de la Phenian are în plan să facă LUMEA un loc mai sigur pentru Coreea de Nord”. „La fel ca tatăl şi bunicul său, Kim doreşte reunificarea necondiţionată a Peninsulei Coreene sub controlul Phenianului. Armele nucleare sunt indispensable pentru realizarea aceastei dorinţe, deci în mod clar el nu va renunţa la arme, aşa cum nu renunţă la obiectivul său istoric”, avertizează New York Times.
Le Point se opreşte asupra unei alte componente a politicii americane în Asia. Întrebându-se retoric dacă securea războiului comercial dintre Statele Unite și China este pe cale de a fi îngropată, publicaţia franceză citează din acelaşi optimist Trump, în opinia căruia există „șanse foarte bune” de a se ajunge la un acord comercial între cele două ţări. Pe ce se bazează acest optimism al preşedintelui? Pe şarmul unei noi întâlniri tête-à-tête, de data aceasta cu omologul său chinez, Xi Jinping, destinată negocierii celor mai delicate puncte ale disputei comerciale dintre cele două țări. „În timp ce americanii solicită reducerea deficitului comercial cu China, Beijingul se pregăteşte să devină prima putere mondială a lumii”, remarcă sec Le Monde.
Alegerile parlamentare din Republica Moldova nu au trecut neobservate în presa internaţională. „Împărţită între Moscova şi UE, Moldova şi-a ales Parlamentul”, citim în LA LIBRE BELGIQUE, care detaliază: „Un scrutin marcat de acuzaţii de fraudă şi care reflectă profunda diviziune a ţării – între partizanii unei apropieri de Moscova şi cei ai aderării la Uniunea Europeană”. Financial Times remarcă faptul că Moldova urmează să se confrunte cu negocieri politice dure după un scrutin neconcludent, care anunţă o perioadă de incertitudine politică într-una din cele mai sărace ţări ale Europei. Pentru Le Monde, „victoria proruşilor marchează eşecul strategiei europene”: „Fosta republică sovietică rămâne divizată cultural, lingvistic şi politic între Est şi Vest, o parte a populaţiei sale visând chiar la o alipire la România. Acest rezultat electoral, într-o ţară considerată elevul bun al integrării europene, care a semnat un accord de asociere cu Bruxelles-ul în 2014, este totuşi frapant”, conchide Le Monde.
Trei magistrați îşi dispută postul nou creat de „șef al parchetului european”, scrie Le Point, relatând că Laura Codruţa Kovesi va fi audiată în Parlamentul European împreună cu cei doi colegi contracandidaţi, unul francez şi unul german. „Având în vedere tensiunile dintre Kövesi și guvernul român, deputații europeni ar putea fi tentați să politizeze această numire și să ofere sprijin pentru a trimite un semnal puternic Bucureștiului”, conchide Le Point./rlambru/dsirbu

Agenţia de Presă RADOR – R. Lambru