„La fel ca în 1848, şi în zilele noastre trebuie să ne apărăm libertatea” (Péter Szijjártó)

Potrivit ministrului ungar pentru afaceri externe şi relaţii economice internaţionale, maghiarii uniţi trebuie să-şi apere libertatea şi în zilele noastre, la fel ca în 1848. Péter Szijjártó a vorbit joi, la Monumentul Secuilor Martiri din Târgu Mureş, la evenimentul organizat cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni. Rememorarea trecutului este o mare oportunitate de a arăta că poporul maghiar este poporul libertăţii şi în zilele noastre, iar Ungaria este şi astăzi ţara libertăţii – a afirmat Péter Szijjártó. Pentru maghiari, 1848 nu este doar amintire şi istorie, ci “inima şi coloana noastră vertebrală”. Revoluţionarii din 1848, când au luptat pentru libertatea Ungariei, şi-au construit propriul viitor, au clădit prezentul celor de azi. “Situaţia de astăzi arată că trebuie să luptăm din nou pentru suveranitatea Ungariei şi libertatea de decizie a maghiarilor” – a precizat ministrul. Potrivit acestuia, şi maghiarii de astăzi sunt în stare să schimbe cursul istoriei, la fel ca predecesorii lor în 1848. Nicăieri comunităţile maghiare nu pot fi asimilate sau dezavantajate prin forţă. Guvernul naţional al Ungariei va susţine întotdeauna drepturile maghiarilor de peste graniţele Ungariei – a declarat ministrul. Ungaria oferă posibilitatea minorităţilor naţionale care trăiesc pe teritoriul său să-şi comemoreze liber eroii, să-şi manifeste unitatea naţională fără niciun fel de represalii – a declarat Péter Szijjártó. “În spiritul respectului reciproc, şi noi ne aşteptăm ca în toate ţările în care trăiesc maghiari, aceştia să-şi poată comemora proprii eroi şi să poată sărbători unitatea naţională. Dacă naţiunea majoritară acordă respect naţionalităţilor, prin acest gest îşi păstrează şi propria-i demnitate, dacă naţionalităţile îşi pot trăi şi transmite mai departe identitatea, prin asta consolidează ţara în care trăiesc şi nu o slăbesc”- a opinat ministrul. Potrivit ministrului de externe ungar, forţe semnificative s-au mobilizat pentru ca în deceniile următoare zeci de milioane de oameni să pornească din Africa şi Orientul Mijlociu spre Europa, iar partea de vest a Europei priveşte “cu mâna ridicată”. În opinia sa, maghiarii se pot mândri cu faptul că Ungaria, singulară în Uniunea Europeană, i-a întrebat pe oameni dacă doresc imigraţie în masă, dacă doresc să renunţe la suveranitatea lor şi la dreptul lor de a decide cu cine vor să trăiască împreună – a declarat Péter Szijjártó. Domnia sa a adăugat că prin păstrarea suveranităţii poate fi asigurată dăinuirea maghiarilor din Bazinul Carpatic. “Numai acea naţiune va avea un viitor care se bazează pe sprijinirea şi consolidarea familiilor, care se clădeşte pe munca cinstită şi înţelegerea între generaţii” – a afirmat ministrul. Péter Szijjártó i-a încurajat pe cei prezenţi să arate Europei şi lumii că opinia naţiunii maghiare nu poate fi, şi nici nu merită, ignorată. La ceremonie, Hunor Kelemen, preşedintele UDMR, a subliniat importanţa demnităţii umane. În opinia sa, atacurile împotriva simbolurilor secuieşti sau împotriva limbii maghiare, în realitate, sunt îndreptate împotriva demnităţii umane a maghiarilor. “Din acest motiv, de aici, trebuie să strigăm ferm: stai şi niciun pas înainte! – a declarat politicianul. Hunor Kelemen a adăugat totodată că, atunci când luptă pentru libertate, comunitatea maghiară nu vrea să ia nimic de la nimeni. “Când răspundem la atacurile îndreptate împotriva noastră şi a simbolurilor noastre naţionale, răspundem la instigare la ură, doar ca să ne apărăm” – a precizat Kelemen. Citând sloganul Revoluţiei din 1848 referitor la egalitate, domnia sa a declarat că, în baza principiului egalităţii, şi maghiarilor trebuie să le revină o facultate în limba maghiară în cadrul Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie din Târgu Mureş (UMFST). Honor Kelemen a remarcat că, în ultimii 7 ani, maghiarii au consumat foarte multă energie pentru a convinge, iar românii pentru a respinge, şi că această energie putea fi pusă în slujba unor cauze mai nobile. Hunor Kelemen a precizat că România a avut la dispoziţie 100 de ani pentru a îndeplini promisiunile făcute de românii din Transilvania maghiarilor, prin Declaraţia de la Alba Iulia din 1918. Nu le-au îndeplinit şi, prin urmare, maghiarii încearcă să obţină, cu ajutorul Uniunii Europene, acele forme de autonomie care funcţionează în Europa de Vest. Din acest motiv, consideră extrem de important ca maghiarii din Bazinul Carpatic să fie puternic reprezentaţi în Parlamentul European, care se va forma după alegerile din luna mai. Al treilea vorbitor al evenimentului, Levente Vass, preşedintele organizaţiei UDMR din Târgu-Mureş, a declarat că, la fel ca în urma Revoluţiei din 1848-49, a urmat Compromisul austro-ungar din 1867, şi acum trebuie sa se ajungă la compromis, iar maghiarii vor fi parteneri în acest sens./lendrefy/aionescu

 

MTI (15 martie)