Liderii celor mai dezvoltate 20 de state ale lumii se reunesc într-un summit de două zile în Japonia, unde, potrivit revistei The Time, în topul agendei se vor afla tensiunile comerciale şi geopolitice, dar şi ameninţarea schimbării climatice. Le Point consideră că summitul riscă să fie monopolizat de duelul dintre preşedintele american, Donald Trump, şi omologul său chinez Xi Jinping, întâlnire de la care lumea aşteaptă un armistiţiu în războiul comercial și tehnologic dintre cele două țări. South China Morning Post vorbeşte deja despre posibilitatea amânării noilor tarife pentru mărfurile chineze anunţate de SUA şi precizează că această amânare ar fi fost „preţul” cerut de preşedintele chinez pentru a accepta întâlnirea cu preşedintele Trump în marja summitului G20. Cu toate acestea, înainte de a pleca în Japonia, preşedintele american şi-a reînnoit avertismentele faţă de China, asigurând că noile tarife vor fi aplicate dacă nu se va înregistra un progres în discuţiile dintre cele două părţi. Observând că dincolo de concurenţa economică, Washingtonul vede în Beijing şi un „rival ideologic”, „un colos periculos mult mai teribil decât fosta Uniune Sovietică”, New York Times constată că Statele Unite „reintră într-o nouă eră de competiţie formidabilă pentru putere”.
O altă temă fierbinte a summitului G20 o reprezintă şi tensiunile americano-iraniene. The Economist consideră că în timp ce America şi Iranul se apropie tot mai mult de un război, singura cale de a opri regimul de la Teheran să obţină bomba nucleară este negocierea şi nu confruntarea. Ideea este împărtăşită şi de Liberation care avertizează că asigurările date de Donald Trump că un război cu Iranul ar fi unul de scurtă durată sunt contrazise de conflictele anterioare care au implicat armata americană în ciocniri prelungite, cum a fost cazul războiului din Irak. Şi aliaţii din cadrul NATO şi-au exprimat rezerva de a se implica într-un efort militar pentru asigurarea securităţii în regiune sau pentru contracararea Iranului, constată Washington Post. Ba mai mult, după cum remarcă New York Times, liderii europeni s-au angajat chiar într-o cursă pentru menţinerea acordului nuclear încheiat în 2015 cu Teheranul, încercând să găsească modalităţi de creştere a schimburilor comerciale cu Iranul în ciuda sancţiunilor americane. Foreign Policy comentează că pentru a pune presiune pe liderii europeni, Teheranul ameninţă cu depăşirea limitelor privind rezervele de uraniu slab-îmbogăţit stabilite în acord.
Pe plan european, Portugalia este considerată de Consiliul Europei drept ţara care luptă cel mai puţin împotriva corupţiei, notează El Mundo. Ziarul spaniol detaliază că „raportul GRECO plasează Portugalia în partea de jos a listei ţărilor care nu au implementat încă măsurile de combatere a fraudei pe care agenţia le-a recomandat de ani de zile”, ajungând să se situeze în urma unor ţări precum Turcia, Serbia, România şi Croaţia.
În privinţa României, Euractiv atenţionează că „parcurile naționale și pădurile sunt în pericol”, detaliind că „România găzduiește cele mai mari rămășițe de păduri naturale și seculare din întreaga Uniune Europeană”. „Ce am văzut eu acolo este cu adevărat unic”, povesteşte autorul articolului despre vizita sa în România. Însă dincolo de frumuseţea naturală, ziaristul Euractiv a fost alarmat de situaţia descoperită pe teren: „În inima parcului național Domogled-Valea Cernei (care mai este și parte a unui sit de patrimoniu UNESCO) m-am trezit pe un drum forestier noroios pe marginea căruia zăceau mormane enorme de fagi veterani proaspăt tăiați”. Exprimându-şi uimirea că o astfel de exploatare intensivă în imensa așa-zisă „zonă-tampon” a parcului era considerată a fi ceva „normal” și legal de către administrația parcului, ziaristul Euractiv consideră că „Patrimoniul forestier excepțional al României trebuie să devină o prioritate pentru conservarea naturii în Europa și pentru guvernul român. Uniunea Europeană și actorii locali trebuie să colaboreze pentru a atinge o protecție maximă a acestei naturi virgine, ținând cont de aspectele sociale ale utilizării sustenabile”.
(Carolina Ciulu)
