Alegerile din Regatul Unit, alături de pactul pentru mediu lansat de noua şefă a Comisiei Europene sunt temele care ocupă cel mai mare spaţiu în presa internaţională. În ziua precedentă scrutinului anticipat care are loc astăzi, joi 12 decembrie în Marea Britanie, liderii principalelor două partide de pe scena politică insulară au făcut un efort final pentru a-i convinge pe alegători, în timp ce un sondaj de opinie arăta că avansul conservatorilor se diminuase, relatează The Times. O analiză publicată de The Telegraph explică „de ce lipsa unei majorităţi clare în parlament va însemna probabil noi alegeri anticipate şi apoi (învestirea liderului laburist Jeremy) Corbyn în funcţia de premier”. Din Belgia, Le Soir face socoteala că „după o campanie în care a făcut gogoși, a schimbat o roată de mașină de Formula 1 și a trecut la comanda unui buldozer în fața camerelor, pentru a-și repeta voința de a-și scoate țara din Uniunea Europeană”, liderul conservator a avertizat că un parlament fără o majoritate „ar împiedica votarea acordului Brexit negociat de el cu UE şi ar prelungi criza politică” din ţară. De dincolo de Atlantic, Wall Street Journal apreciază că „oricine ar câştiga alegerile, marile cheltuieli guvernamentale vor reveni”, Boris Johnson plănuind să aloce miliarde de lire sterline pentru proiecte de infrastructură, iar Jeremy Corbyn având idei şi mai grandioase, care s-ar încadra în trendul administraţiilor atrase de activismul fiscal. „Este o repudiere a modelului pieţei libere care a dominat de la sfârşitul anilor 1970”, remarcă jurnalul american. Un sondaj realizat la nivelul blocului comunitar în ajunul alegerilor britanice dominate de Brexit şi comentat de EUobserver evidenţiază că „majoritatea europenilor cred că ţara lor ar trebui să rămână în UE”. Mult-aşteptatul scrutin din vechiul Albion se va afla de altfel şi pe agenda summitului european care începe tot astăzi, scrie cotidianul belgian Le Vif. Şi cum premierul Boris Johnson „care s-a angajat să scoată Regatul Unit din UE până la sfârşitul lunii ianuarie” nu va putea merge la Bruxelles, Londra „şi-a încredinţat votul preşedintelui Consiliului european”, fostul premier belgian Charles Michel, notează Le Vif, cu precizarea că „prima zi a summitului va fi consacrată ‘Pactului verde contra schimbării climatice’ şi bugetului pe termen lung” al blocului comunitar. Pactul ecologic prezentat de Ursula von der Leyen legislatorilor europeni îşi propune „să facă Europa neutră din punct de vedere al mediului fără a distruge locuri de muncă”, consideră Die Welt, atenţionând însă că taxa de frontieră care ar trebui să împiedice exodul companiilor presupune „un mare potenţial de conflict”. Despre aceeaşi iniţiativă emblematică a şefei executivului european, Le Monde scrie că deşi „tranziţia ecologică ar trebui să îi preocupe pe toţi politicienii din UE”, finanţarea măsurilor care se va ridica în total la „cel puţin 25% din bugetul comunitar”, cu „investiţii cuprinse între 260 şi 300 de miliarde de euro pe an”, rămâne neclară. New York Times notează că „planul climatic al UE ar îndulci acordul pentru ţările producătoare de cărbune”. Totuşi, în aceeaşi zi în care era prezentat pactul ecologic, mai multe state UE, inclusiv România, au blocat acordul de finanţare verde, temându-se că va împiedica includerea între proiectele ecologice a energiei nucleare şi a celei carbonifere, relatează Reuters, apreciind că este vorba de „un regres pentru obiectivele climatice”. Iar Financial Times se întreabă tranşant: „Oare politica verde a UE protejează planeta sau industria?” şi menţionează că scepticii argumentează că „introducerea măsurilor de mediu în politica economică are mai multe în comun cu protecţionismul”.
Şi tot la capitolul cheltuieli, Washington Post dezvăluie că în Afganistanul sfâşiat de război liderii americani au „construit în mod neavenit un guvern corupt şi nefuncţional care rămâne dependent de puterea militară a SUA pentru supravieţuirea sa”, folosind în acest scop 133 de miliarde de dolari, „bani irosiţi”. Documentele care atestă acest fapt au fost obţinute de Washington Post în urma unui proces juridic care a durat trei ani, precizează cotidianul din capitala Americii.
Regăsim în presa străină şi articole despre ţara noastră. Din Marea Britanie, Emerging Europe relatează că agenţia de rating Standard and Poors şi-a revizuit în scădere perspectiva pentru România. „Deviațiile mari de cheltuieli ale anteriorului guvern au forțat actuala conducere a României să-și revizuiască țintele fiscale pentru 2019 și 2020, pe fondul unei economii în încetinire”, iar „măririle de pensii și salarii planificate vor contribui în 2020 la o creștere a deficitului de cont oricum substanțial al României”, scrie publicaţia europeană citând comunicatul S&P. Din Belgia, Euractiv notează că „noul guvern al României intenționează să-și prezinte săptămâna următoare proiectul de buget pe 2020, iar deficitul fiscal va fi mai mare de plafonul maxim UE de 3% din PIB”, după ce „acum câteva săptămâni executivul de centru-dreapta a adoptat o revizuire bugetară pentru 2019, care a mărit deficitul de la valoarea inițială de 2,76% la 4,4%, cabinetul dând vina pe anteriorul guvern socialist, răsturnat în octombrie printr-o moțiune de cenzură”. Pe de altă parte, „o majoritate a cetăţenilor români consideră că apartenența țării la UE este un lucru bun, în vreme ce numărul celor care se opun UE e în scădere, conform unui sondaj Eurobarometru” citat de Euractiv.
Şi ca la fiecare sfârşit de an, presa străină relatează despre titlul de „personalitate a anului”, acordat de data aceasta de revista Time foarte tinerei activiste a mediului Greta Thunberg pentru că „a reuşit să transforme neliniştile vagi legate de soarta planetei într-o mişcare care să cuprindă lumea întreagă, pentru o schimbare la nivel global”.
Adriana Buzoianu, RADOR
