Summitul de la Berlin dedicat crizei libiene dar şi dosarul iranian se află printre principalele subiecte urmărite de presa internaţională. Lideri din mai multe ţări, dar şi principalii actori implicaţi în criza libiană, încearcă să identifice la Berlin o soluţie politică pentru a obţine încetarea focului şi instaurarea unei păci durabile în ţara măcinată de lupte interne. „Pentru o soluţie politică în Libia, este necesar ca Haftar să renunţe la atitudinea agresivă”, a arătat preşedintele Turciei, citat de ziarul Sabah de la Istanbul. „Refuzul generalului pucist Haftar de a semna acordul de încetare a focului arată însă că acesta nu susţine o soluție politică, ci una militară”, a atras atenţia Recep Tayyip Erdoğan. Cu o zi înainte de începerea conferinţei de la Berlin, preşedintele turc avertizase că în cazul în care guvernul de la Tripoli şi-ar pierde susţinerea internaţională şi ar fi răsturnat, Europa s-ar putea confrunta cu o creştere a riscului terorist. Potrivit liderului de la Ankara citat de siteul Politico, „în caz de cădere a guvernului legitim libian, Europa va fi confruntată cu o nouă serie de probleme și de amenințări. Organizațiile teroriste precum ISIS și Al – Qaida, care au suferit o înfrângere militară în Siria și în Irak, vor găsi un teren fertil pentru a se regrupa”, a avertizat liderul turc. Şansele de reuşită ale summitului de la Berlin sunt puse în pericol de cele mai recente evoluţii din Libia, unde forţele loiale generalului Haftar au blocat principalele porturi prin care este exportat petrolul, scrie The Guardian. Blocarea porturilor este „o nouă demonstraţie de forţă” din partea generalului Haftar, confruntat cu presiuni crescânde ale comunităţii internaţionale pentru a semna acordul de încetare a focului. „Haftar atacă administraţia de la Tripoli din luna aprilie iar Europa a făcut prea puţin pentru a preveni atacurile. Turcia şi Rusia au profitat de neglijenţa Europei, cauzată de diviziuni, trimiţând forţe şi transformând ţara într-un loc de joacă pentru forţele internaţionale de intervenţie, similar cu ce s-a întâmplat în Siria”, mai comentează The Guardian.
„Africa vrea să îşi facă vocea auzită”, titrează publicaţia franceză Le Point şi comentează că reuniunea de la Berlin nu trebuie să fie doar despre Libia, ci despre problemele cu care se confruntă în general nordul Africii. „Este puţin spus că Africa a fost traumatizată de situaţia generată de intervenţia internațională din perioada post-Gaddafi. În ochii africanilor, haosul din Sahel şi puterile tot mai mari ale grupărilor teroriste jihadiste sunt efectul direct al acestei intervenţii. Ţările africane sunt cu atât mai nemulțumite cu cât nu au făcut un mister din faptul că nu sunt de acord cu intervenţia străină în Libia”, mai arată Le Point.
Noi evoluţii în dosarul nuclear iranian, presa internaţională arătând că preşedintele Parlamentului de la Teheran a avertizat în legătură cu posibilitatea modificării termenilor acordului cu Agenţia Internaţională Pentru Energie Atomică. După ce Franţa, Germania şi Marea Britanie au activat un mecanism referitor la încălcarea acordului nuclear de către Teheran, decizie ce ar putea duce la reimpunerea sancţiunilor ONU, Ali Larijani a cerut statelor europene să adopte o poziţie justă faţă de Iran, scrie Reuters. Cele trei ţări europene cosemnatare ale acordului nuclear din 2015 cu Iranul au declanşat Mecanismul de Reglementare a Diferendelor, prevăzut în document, pentru a convinge Teheranul să îşi respecte angajamentele asumate şi să înceteze operaţiunile de îmbogăţire a uraniului, notează AFP. Într-o declaraţie a Parlamentului de la Teheran, citată de agenţia oficială de ştiri iraniană IRNA, se arată că declanșarea mecanismului de către cele trei ţări europene arată că acestea „ascultă de administraţia americană” şi că „nu Iranul este de vină” pentru situaţia actuală.
Cu mai puţin de două săptămâni înainte de data programată pentru separarea Marii Britanii de UE, aproape un milion de cetăţeni europeni nu au solicitat încă așa-numitul „statut de rezident”, care le permite şederea şi după Brexit, scrie La Razon din Spania. Ultimele cifre ale Ministerului de Interne arată că doar puțin peste 2,7 milioane de cetățeni ai blocului comunitar, dintre cei aproximativ 3,6 milioane care locuiesc în prezent în țară, au finalizat procedurile. Cetăţenii altor state europene care locuiesc în Regatul Unit trebuie să solicite „statutul de rezident” înainte de 30 iunie 2021, aminteşte La Razon. Marea Britanie nu îi va deporta însă automat pe cetățenii din cele 27 de state membre UE care nu au solicitat statutul de rezident în perioada prevăzută. Acestora li se va accepta o perioadă de grație pentru a explica de ce nu au finalizat un proces pentru care mai au la dispoziţie aproximativ un an și jumătate, scrie un alt ziar spaniol, El Mundo.
Şi tot din actualitatea britanică reţinem că premierul Boris Johnson „vrea să trimită Camera Lorzilor în nord”, după cum scrie Sunday Times. Premierul plănuieşte să mute camera superioară a parlamentului în oraşul York, notează publicaţia arătând că Partidul Conservator „este foarte hotărât să îşi cimenteze câştigurile în oraşul care era cândva inima fiefului Laburist”. York ar fi prima alegere pentru mutare, în detrimentul celui de al doilea oraş britanic ca mărime, Birmingham, mai scrie Sunday Times. Liderul grupului Conservator, James Cleverly, citat de The Independent, susţine că o eventuală mutare a Camerei Lorzilor la York este luată în calcul ca parte a unui plan de măsuri „pentru ca fiecare parte a Marii Britanii să fie conectată corespunzător la politică”. (Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)/fmatei/abuzoian/sdm2
