Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump i-a invitat la Washington la sfârşitul acestei luni pe prim-miniştri Serbiei şi Kosovo-ului – scrie Politico. Având în vedere tensiunea care există între cele două state balcanice, precum şi faptul că până acum eforturile Uniunii Europene pentru a normaliza situaţia nu au dat roade, şansele iniţiativei de relansare a dialogului sunt reduse, chiar dacă însărcinatul special al preşedintelui american pentru relaţiile dintre Serbia şi Kosovo, Richard Grenell a declarat presei că cei doi premieri au acceptat invitaţia.
Diplomaţia Statelor Unite a fost dintotdeauna activă în zonă după încheierea conflictului armat. În luna martie a anului trecut secretarul de stat din cadrul Ministerului de Externe american însărcinat cu probleme politice, David Hale a efectuat o vizită în Belgrad şi în Priştina pentru a atenţiona cele două state că, dacă nu vor obţine progrese în cadrul negocierilor, atunci acest fapt ar putea să aibă consecinţe neplăcute pentru ambele ţări. În cadrul acestei vizite Hale a încercat – fără succes – să-l convingă pe fostul premier din Kosovo, Ramush Haradinaj ca ţara sa să renunţe la taxele vamale majorate cu 100% pentru toate produsele din Serbia. Ecoul acestei măsuri radicale a fost deosebit de prost receptat la Washington. Haradinaj a explicat că motivul majorării drastice a taxelor vamale a fost faptul că Serbia a blocat aderarea Kosovo la Interpol. Prim-ministrul crede că ţara sa trebuie să înveţe să-şi apere interesele. „Nu am avut altă soluţie, Serbia era din ce în ce mai agresivă” – declara Haradinaj.
Pe de altă parte, nici prim-ministrul sârb, Alexandar Vučić nu-şi permite să facă concesii Priştinei, având în vedere că se află sub o puternică presiune din partea opoziţiei. De altfel proiectul lui Trump este ca între Serbia şi Kosovo să aibă loc un schimb de teritorii, dar aceasta ar putea să creeze un precedent periculos în Balcani având în vedere că şi în Macedonia de Nord trăieşte o minoritate albaneză însemnată.
Donald Trump şi-a exprimat chiar de atunci printr-o scrisoare speranţa că cele două state în curând vor putea semna un acord istoric la Washington (acesta ar fi al treilea „acord istoric” al lui Donald Trump, după înţelegerea cu liderul nord coreean, Kim Jong-un şi planul de pace israeliano-palestinian, dintre care niciunul nu s-a realizat).
Richard Grenell a declarat că cele două state ar trebui să renunţe „cel puţin temporar” la tensionarea relaţiilor pentru a nu periclita discuţiile de la Casa Albă. Referitor la agenda convorbirilor preconizate, diplomatul american a spus puţine lucruri concrete: „Aşa cum constant am afirmat, mai întâi trebuie să facem progrese în dezvoltarea economiilor celor două state. Pe asta vom pune accentul. Aştept cu nerăbdare discuţiile” – declara Grenell. La începutul acestui an Grenell şi echipa sa au lucrat la o serie de proiecte economice comune ale celor două ţări. Este vorba despre linia ferată dintre cele două state şi reluarea traficului aerian între Belgrad şi Priştina.
Perspectivele vizitei însă nu sunt foarte promițătoare. Înainte de această vizită premierul interimar al Kosovo-ului, Alban Kurti l-a acuzat pe Grenell, că a avut un rol direct în crearea crizei guvernamentale din luna martie, atunci când partenerul de coaliţie al principalului partid de guvernământ Vetevëndosje (Autodeterminare), Uniunea Democrată din Kosovo (LDK) a depus o moţiune de cenzură împotriva guvernului, care a dus la căderea executivului. Kurti crede că Grenell a exercitat presiuni asupra LDK pentru a răsturna guvernul şi a-l înlocui cu unul mai flexibil faţă de Washington – scrie Euronews.
În ceea ce priveşte calculele preşedintelui Trump în legătură cu această vizită, corespondentul din Washington al ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung, Michael Martens crede că Donald Trump nu este interesat de stabilitatea din Balcani şi nici de reluarea dialogului între Belgrad şi Priştina. Scopul lui este retragerea bazei militare americane din Kosovo (Camp Bondsteel) care se află acolo din anul 1999. Vrea să creeze condiţiile politice favorabile pentru acest act, care ar putea să-i fie un atu în campania electorală.
O altă ipoteză este că după mai multe eşecuri pe planul politicii externe, (Coreea de Nord, Iran, Siria, Ucraina, Rusia, deteriorarea relaţiilor cu UE) Trump vrea să încheie primul său mandat cu un succes. Vom vedea curând dacă va reuşi.
Székely Ervin
RADOR – 17 iunie
