Criza coronavirusului, dar și principalele puncte de pe agenda politică internațională se mențin în centrul atenției presei. În contextul în care numărul persoanelor bolnave de coronavirus se apropie de 46,5 de milioane, iar cel al deceselor cauzate de COVID-19 a depășit 1,2 milioane, tot mai multe state înăspresc măsurile de protecție, mărind numărul de testări sau introducând restricții. În Slovacia, peste jumătate din populația de 5,5 milioane persoane a fost testată sâmbătă, fiind identificate aproximativ 26.000 de cazuri de îmbolnăvire, scrie The Guardian. Schema de testare, o premieră pentru o țară de dimensiunea Slovaciei, este urmărită și de alte țări care încearcă să găsească modalități de a încetini răspândirea virusului și de a evita colapsul sistemului sanitar. În Cehia vecină, starea de urgență ar putea dura până de Crăciun, a declarat ministrul de Interne, citat de Reuters. Parlamentul de la Praga votase deja impunerea stării de urgență până pe 20 noiembrie. Italia are la dispoziție 48 de ore pentru a aproba restricții severe, eventual o nouă închidere, înainte de o creștere accentuată a numărului de îmbolnăviri, a declarat ministrul italian al Sănătății citat de La Stampa. „Un nou lockdown pare să fie singura opțiune pentru a reduce numărul de contaminări şi decese”, a declarat ministrul, după ce țara sa a înregistrat sâmbătă aproape 32.000 de noi îmbolnăviri. Din 5 noiembrie intră în vigoare o nouă carantină și în Marea Britanie. Noul program Stay Home limitează situațiile în care se poate ieși din casă, prevede deplasări doar pentru achiziția de produse vitale, închiderea barurilor și a restaurantelor, reduce numărul persoanelor care pot participa la întâlniri, scrie The Independent. Restricții severe au fost anunțate deja în alte țări europene precum Franța, Germania, Austria sau Grecia, amintește Reuters.
În timp ce majoritatea țărilor din lume luptă pentru a învinge coronavirusul, Taiwanul nu a înregistrat nicio nouă îmbolnăvire de 200 de zile, scrie Il Giornale din Italia. „Succesul Taiwanului se bazează pe două elemente principale. În primul rând pe decizii luate la timp. În al doilea rând: pe urmărirea contactelor împinsă la cele mai înalte niveluri datorită unei utilizări intense a tehnologiei. Guvernul a inițiat o urmărire aproape imediată a contactelor fiecărui caz pozitiv, însoțită de carantine țintite și utilizarea pe scară largă a măștii (un obicei consolidat de epidemiile anterioare, în special SARS). Cazul Taipei scoate în evidență felul în care urmărirea contactelor și carantinarea imediată a pozitivilor sunt două practici eficiente. Dar nu e totul, deoarece cuvântul de ordine pentru ca lucrurile să funcționeze este viteza de reacţie. Cu alte cuvinte, urmărirea trebuie să aibă loc atunci când numărul de infecții este încă limitat. În cazul Taiwanului, sistemul de urmărire al contactelor de pe insulă reușește să monitorizeze în medie treizeci de contacte pentru fiecare caz confirmat”, amintește Il Giornale. Și Australia confirmă că nu a fost înregistrat niciun nou caz în ultimele 24 de ore, după cum precizează Sydney Morning Herald.
Opinia publică, dar și presa internațională își concentrează atenția și pe tema alegerilor prezidențiale din Statele Unite. Potrivit celor mai recente sondaje de opinie, citate de The Guardian, candidatul democrat Joe Biden se află înaintea republicanului Donald Trump, președintele în exercițiu. Dar aceste sondaje „nu garantează o victorie a candidatului democrat. Și Hillary Clinton avea un avans clar asupra lui Trump în sondaje în aproape toată campania electorală din 2016. Dar până la urmă, ea a pierdut în colegiile electorale. Din cauză că sistemul de vot prezidențial alocă fiecărui stat un număr de voturi pentru colegiile electorale, care merg la învingătorul din respectivul stat indiferent de marjă (cu excepția statelor Nebraska și Maine), un număr de state vor decide probabil rezultatul alegerilor și vor fi vizate puternic de candidați”, notează The Guardian. Până la urmă, „Ce poate câștiga sau pierde economia europeană în urma alegerilor americane?”, se întreabă Euronews. Amenințarea cu o taxă de 25% asupra importurilor europene de autoturisme ar putea fi pusă în aplicare, de când liderii europeni au anunțat că vor să taxeze serviciile digitale ale giganților tehnologici americani. În urmă cu doi ani, președintele american califica Uniunea Europeană drept un dușman comercial, ceea ce pune bătrânul continent într-o postură similară cu cea a Chinei. „Rămân semne de întrebare cu privire la viitorul sancțiunilor împotriva companiilor europene care fac afaceri cu Iranul, China sau Rusia. Joe Biden se angajează să reia discuțiile cu Iranul, dar numai dacă Teheranul își va respecta angajamentele nucleare. Și împărtășește îngrijorările lui Trump cu privire la relațiile europene cu companiile tehnologice chineze sau cu privire la gazoductul dintre Rusia și Germania”, punctează Euronews.
Presa internațională urmărește și alegerile prezidențiale din Republica Moldova, unde opt candidați se confruntă pentru funcția de șef al statului. Europa Liberă comentează că alegerile actuale „sunt o reeditare al votului din 2016, când fondatorul Partidului Socialist pro-rus, Igor Dodon, a învins-o în turul doi cu doar cinci procente pe Maia Sandu, un tehnocrat din domeniul finanțelor având o orientare pro-vest”. Echipa de campanie a lui Sandu se declară îngrijorată de „factorul Transnistria”, de faptul că „votanții din regiunea separatistă Transnistria vor fi din nou manipulați, mituiți sau intimidați pentru a-l vota pe Dodon. Maia Sandu se teme de o repetare a situației din 2006, când autoritățile separatiste au pregătit autobuze pentru a-i duce la vot pe locuitorii din Transnistria și, potrivit unor acuzații, i-au plătit pentru a vota cu Dodon”, mai notează Europa Liberă.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
