Pentru comentatorii politicii internaţionale inaugurarea preşedintelui Joe Biden reprezintă mai mult decât o simplă schimbare de guvern, dar mai puţin decât o schimbare de sistem. Întrebarea pe care şi-o pun analiştii este dacă se mai poate continua guvernarea Statelor Unite aşa cum a fost făcută înainte de Trump? Se pare că problemele economice şi sociale provocate de pandemia de coronavirus se suprapun unei crize mai profunde a societăţii americane, care este generată de inegalităţile sociale, rasismul sistemic şi tendinţele secesioniste ale unor state.
Financial Times consideră că niciun preşedinte al Statelor Unite de după cel de al Doilea Război Mondial nu a fost supus unei presiuni la fel de mari ca acum Joe Biden pentru că dacă nu îşi va putea realiza programul, acest lucru nu va fi doar eşecul său personal, ci şi eşecul democraţiei. Faptul că înainte de inaugurarea de miercuri al noului preşedinte, Washington DC a fost invadat de militari este un cadou pentru autocraţii lumii. Aceştia pot spune acum că „iată, până aici a ţinut liberalismul vestit”. Problema este însă că aceste măsuri după toate probabilităţile au fost justificate. Desigur regimurile autocrate nu au nevoie de propagandă în plus. Economia Chinei este pe un trend crescător, vaccinul din Beijing este cumpărat ca pâinea caldă din Indonezia până în Ungaria. Dacă Biden va reuşi să repornească economia, să organizeze vaccinările în masă, va linişti politica internă, atunci scăderea prestigiului Statelor Unite poate fi oprită. Occidentul este înfometat după o poveste de succes din cauza propriei moralităţi şi a credibilităţii sale externe. Dacă în schimb încercarea preşedintelui nu va da roade, atunci avansarea Chinei nu mai poate fi oprită. Ţara va fi considerat ca model pentru state care pot fi încadrate undeva între democraţia pluripartită şi absolutism. Iar în Statele Unite un eventual eşec al lui Biden va pregăti terenul pentru întoarcerea la populism sub un Trump mai competent – scrie editorialul din Financial Times.
În comentariul „Cinci lecţii ale unei preşedinţii periculoase” Süddeutsche Zeitung afirmă că Donald Trump ca preşedinte a dus ţara sa la marginea loviturii de stat şi a războiului civil. Mandatul acestuia arată motivul pentru care sunt periculoşi autocraţii chiar şi în democraţii consolidate. Plecarea lui Trump din Casa Albă este una din cele mai bune veşti ale anului. Victoria lui Trump şi preşedinţia sa haotică este un avertisment împotriva autocraţiei şi a arătat cinci puncte slabe chiar şi în cazul democraţiilor consolidate. Acestea sunt:
1/ Propaganda toxică. Nu Trump a fondat propria sa preşedinţie ci presa tabloidă de dreapta. Ani de zile au propagat incompetenţa şi necinstea guvernanţilor, ceea ce a generat o repulsie faţă de sistemul democratic şi un dor pentru „ordine” şi un conducător puternic.
2/ Căutarea consensului nu funcţionează în cazul oamenilor egoişti. Ei sunt tentaţi să încalce regulile. Mult timp republicanii au crezut că un outsider furios ca Trump poate să cucerească doar o mică parte a bazei partidului. Când însă majoritatea poporului se crede abandonată politic sau consideră că sunt trataţi injust, atunci devin atraşi de personalităţi egocentriste care ies din regulile şi canoanele democratice. Mulţi votanţi săturaţi de anii lui Bush caracterizate prin războaie şi crize economice sau de pierderea totală a controlului în epoca lui Obama au căutat adăpost în Trump, în ciuda neruşinării şi a rasismului acestuia, sau poate că tocmai datorită acestora.
3/ Funcţia nu limitează întotdeauna comportamentul excentric. La scară largă a fost acceptată ideea greşită potrivit căreia odată ajuns în poziţie supremă, Trump renunţă la scandaluri, consilierii săi sau legislativul îl vor îmblânzi. Trump însă a rămas fidel practicilor care i-au adus succes.
4/ Şi dreptatea poate să moară. Trump a transmis despre sine că este singurul depozitar al adevărului. Pentru a propaga această imagine a folosit Twitter-ul, care a fost administrat iresponsabil şi prin care a răspândit mii de minciuni şi insulte. Tot această platformă a fost mijlocul prin care şi-a îndoctrinat alegătorii că alegerile au fost fraudate. Astfel asaltul asupra Capitoliului a fost considerat de către fanatizaţii lui Trump o misiune pentru recucerirea ţării lor şi pentru apărarea constituţiei.
5/ Violenţa nu este un tabu. Cel care a ajuns la putere dispreţuind sistemul democratic nu cunoaşte limite în demolarea sistemului. Trump a început cu atacuri împotriva presei şi a justiţiei şi a sfârşit cu discreditarea sistemului electoral, ca până la urmă să scuze, să aprobe, şi chiar să incite la violenţă.
Székely Ervin, RADOR
