Miniștrii de externe ai UE vor examina adoptarea unei poziţii comune cu privire la arestarea lui Navalnîi

Miniștrii de externe ai statelor membre ale Uniunii Europene vor discuta, luni, la Bruxelles, despre posibile acțiuni întreprinse împotriva Rusiei în legătură cu arestarea lui Aleksei Navalnî și împotriva măsurilor întreprinse împotriva participanţilor la acțiunile de protest neautorizate, care au avut loc în mai multe orașe rusești.
Acţiuni de protest neautorizate au avut loc sâmbătă în diverse orașe din Rusia. Susținătorii lui Aleksei Navalnîi i-au îndemnat pe cetăţeni să iasă în stradă.
Ministerul rus al Afacerilor Interne și Procuratura Generală au avertizat, în repetate rânduri, despre responsabilitatea pe care trebuie să şi-o asume organizatorii acestor acţiuni și participanții acestor acțiuni neutorizate. În același timp, Parchetul General a cerut blocarea apelurilor distribuite pe internet de a participa la astfel de evenimente, fapt interzis prin lege în Rusia.
Potrivit lui Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Vladimir Putin, „unii instigatori” au îndemnat cetăţenii să participe la aceste acţiuni.
Șeful diplomației UE, Josep Borrell, a declarat sâmbătă că „pașii viitori” întreprinşi faţă de Rusia vor fi discutați în cadrul Consiliului miniștrilor de externe de la Bruxelles. Totodată, diplomatul european și-a exprimat regretul în legătură cu reținerea protestatarilor şi cu utilizarea forței de către forţele de ordine ruse, care, în opinia sa, a fost disproporționată, şi faţă de deconectarea internetului și a comunicațiilor mobile.
Joi, 21 ianuarie, deputații Parlamentului European au adoptat, cu o majoritate de voturi, o rezoluție (care nu este obligatorie, ci conţine recomandări) în legătură cu arestarea lui Navalnîi, solicitând Uniunii Europene „să împiedice de urgenţă finalizarea proiectului de construcţie a gazoductului Nord Stream 2 și, de asemenea, să înnăsprească semnificativ măsurile restrictive împotriva Federației Ruse.
După cum le-a explicat reporterilor vineri o sursă europeană de rang înalt, săptămâna trecută, niciuna dintre țările membre ale UE nu a făcut propuneri concrete pentru extinderea măsurilor restrictive împotriva Rusiei.
Amintim că un miting neautorizat al susținătorilor lui Aleksei Navalnîi s-a desfăşurat pe strada Balşaia Morskaia din Sankt Petersburg.
Primul vicepreședinte al Consiliului Federației, Andrei Turceak consideră că mitingurile din 23 ianuarie sunt o tentativă de a „arunca țara în aer”, conform unui scenariu pus la punct din străinătate.
Primul vicepreședinte al Consiliului Federației consideră că acțiunile de mare amploare au fost „un nou episod din scenariul”, care nu a fost scris în Rusia. Turceak a catalogat acțiunile neaprobate de autorităţi o tentativă a Occidentului de a „arunca în aer” Rusia.
Coordonatorul Guvernului Germaniei pentru afaceri cu Rusia, Johann Saathoff, membru al Bundestagului german şi purtătorul de cuvânt al coaliției de guvernământ din partea Partidului Social-Democrat, s-a pronunțat împotriva aplicării unor noi sancțiuni la adresa Rusiei și a cerut să nu se facă o conexiune între proiectul Nord Stream 2 și arestarea lui Navalnîi.
În schimb, Polonia și Republica Cehă și-au anunțat deja disponibilitatea de a susține măsuri restrictive împotriva Rusiei.
Înainte de reuniunea Consiliului miniștrilor de externe ai UE de la Bruxelles, ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, a declarat că este necesar să se aplice şi să devină „eficiente” sancțiunile deja impuse împotriva Federației Ruse de către Uniunea Europeană.
Impunerea de noi sancțiuni UE necesită acordul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.
După cum se preconizează, pe lângă situația lui Aleksei Navalnîi, miniștrii de externe ai UE vor examina relațiile dintre UE şi Statele Unite, relaţiile dintre UE și Turcia, acordul nuclear cu Iranul și acordarea de asistență statelor partenere în lupta împotriva pandemiei de coronavirus.
Ministerul rus al Afacerilor Externe le-a sugerat recent politicienilor străini, care comentează situația lui Navalnîi, să respecte normele de drept internațional și să se ocupe de problemele lor interne, din statele lor. În timp ce ministrul rus de externe, Sergei Lavrov a menționat faptul că declarațiile politicienilor occidentali pe această temă reprezintă o „copie la indigo”.
La rândul său, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Vladimir Putin, a menționat faptul că autorităţile de la Kremlin nu intenționează să dea ascultare declarațiilor din străinătate despre Navalnîi.
Aleksei Navalnîi, dat în urmărire, a revenit în Rusia din Germania pe data de 17 ianuarie. El a fost reținut pe Aeroportul Şeremetievo din Moscova, a informat Serviciul Federal al Peniteciarelor, FSIN. Măsură preventivă împotriva lui Navalnîi va fi stabilită de către instanță, până la decizia instanței, acesta se va afla în arest, a menționat FSIN, printr-un comunicat./vdraguta/pvelisar

(www.ria.ru – 25 ianuarie)