Joi în Marea Britanie au avut loc alegeri pentru alegerea parlamentelor regionale. Interesul cel mai mare vizează rezultatele din Scoţia. Din cauza restricţiilor impuse de pandemie, numărarea voturilor a fost oprită pe timpul nopţii, astfel că primele rezultate oficiale vor apărea doar sâmbătă – scrie BBC.
În Parlamentul Scoţiei, care a fost creat în anul 1999 sunt aleşi 129 de deputaţi. Aceştia, împreună cu guvernul Scoţiei decid în acele probleme în care legislativul din Londra a cedat competenţele şi anume în învăţământ şi sănătate. Subiectul independenţei Scoţiei a început să îi preocupe pe politicienii locali în anul 2007, atunci când Partidul Naţional Scoţian (SNP) a câştigat alegerile cu un scor foarte strâns. Succesul partidului s-a repetat cu patru ani mai târziu, atunci SNP a obţinut o majoritate confortabilă. Prim-ministrul de atunci, David Cameron a acceptat organizarea unui referendum pentru independenţa Scoţiei în anul 2014, la care unioniştii au câştigat în proporţie de 55% la 45%.
De ani de zile SNP susţine că doreşte organizarea unui nou referendum, despre care însă premierul Boris Johnson nici nu vrea să audă. Argumentul acestuia din urmă este că prim-ministrul Scoţiei, Nicola Sturgeon şi antecesorul acesteia, Alex Salmond au promis înainte de referendumul pentru independenţă, că rezultatul plebiscitului este valabil pentru o generaţie. Contraargumentul SNP a fost acela că referendumul din 2016, urmat de ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană a creat o situaţie complet nouă. În timp ce pe plan naţional 51,89% au votat pentru Brexit, 62% dintre scoţieni au votat în favoarea rămânerii în UE, cu alte cuvinte Scoţia a fost scoasă din comunitatea europeană împotriva voinţei ei. Este interesant că în anul 2014 Partidul Conservator britanic a făcut campanie împotriva independenţei Scoţiei, folosind argumentul că rămânând în Marea Britanie, cetăţenii scoţieni sigur vor rămâne în Uniunea Europeană.
Brexit-ul însă i-a afectat grav pe pescarii scoţieni. Conform sondajelor de opinie acum în Scoţia 63% din populaţie ar fi de acord să se reîntoarcă în Uniunea Europeană, iar potrivit SNP mijlocul pentru realizarea acestui deziderat este independenţa. Tema independenţei însă în continuare îi divizează pe scoţieni. Anul trecut, potrivit sondajului publicat de Politico, adepţii independenţei erau majoritari (49%-41%), acum în schimb conduc din nou cei care vor să rămână în Regatul Unit (47%-45%), iar procentul celor nehotărâţi este de 8-9%.
„Aceste alegeri vor fi cele mai importante din istoria parlamentului scoţian” – a spus premierul Nicola Sturgeon, conform BBC. Desigur campania electorală a avut şi alte subiecte. Chiar şi SNP a declarat că obiectivul principal al partidului este să scoată Scoţia din criza creată de pandemie. Dintre partidele parlamentare scoţiene pe lângă SNP şi Verzii sprijină ideea independenţei, iar conservatorii, laburiştii şi liberal-democraţii se opun organizării unui nou referendum.
În ceea ce priveşte gestionarea crizei pandemice mulţi recunosc meritele lui Sturgeon şi acest fapt i-a determinat pe unii să creadă că sub conducerea sa Scoţia s-ar descurca mai bine ca stat independent. 52% dintre cei chestionaţi au o părere bună despre Sturgeon, în schimb cu liderii locali ai conservatorilor şi laburiştilor doar 16, respectiv 21% au declarat că sunt mulţumiţi.
Cercetările arată că SNP va câştiga alegerile, însă întrebarea este câţi deputaţi vor avea faţă de cei 61 pe care îi au în prezent. Sondajul YouGov indică o majoritate de 7 mandate, potrivit Ipsos MORI nu se poate şti dacă SNP va obţine majoritate absolută, iar ComRes prevede că lui Sturgeon îi vor mai lipsi 6 mandate pentru a avea control total asupra legislativului regional – scrie Reuters.
Sturgeon a promis că în cazul în care vor obţine majoritatea locurilor din parlament, atunci până la sfârşitul anului 2023 vor organiza un nou referendum despre independenţă. Ea a declarat că dacă scoţienii o vor autoriza pentru a declanşa procedura necesară oraganizării noului referendum, atunci nici Londra nu va mai putea să împiedice acest demers. „Aceasta este democraţia. Nu este vorba despre ce vreau eu, sau Boris Johnson” – a spus politicianul. Suporterii independenţei cred că Londra nici moral şi nici legal nu are bază democratică pentru a nu asculta voinţa scoţienilor.
Székely Ervin, RADOR
