Este cunoscut faptul că motorul de spionaj Pegasus, realizat de o companie israeliană, a ajuns pe prima pagină a ziarelor străine în urma dezvăluirilor făcute de Forbidden Stories, o organizație franceză non-profit, și de alte 17 instituții internaționale de presă. Dar, după cum era de așteptat, dezvăluirile erau abia la început, astfel încât presa internațională continuă să se ocupe de acest subiect.
Ziarul francez Le Monde, care s-a aflat printre cele 17 organe de presă implicate în cercetări, informează că, „marți, procuratura pariziană a deschis o anchetă pe tema cazului Pegasus, pe baza mai multor capete de acuzare, respectiv, atentat la adresa vieții private, interceptarea corespondeței, acces fraudulos la un sistem informatic și asociere cu un grup de răufăcători”.
Și el implicat în investigații, cotidianul britanic The Guardian notează că a fost vorba despre „niște abuzuri prelungite”. În opinia aceluiași ziar, dat fiind faptul că firma NSO, proprietara motorului Pegasus, este israeliană, „dezvăluirile amenință să exercite presiuni diplomatice asupra Israelului, punându-se întrebarea dacă nu cumva statul acordă licența motorului Pegasus în schimbul unor avantaje de ordin diplomatic, permițând comercializarea acestuia în țări nedemocratice care l-ar putea folosi într-un mod nedorit”. Același ziar amintește că, „în 2017, aflat în Ungaria alături de omologul său Viktor Orban, premierul israelian Benjamin Netanyahu precizase că „piețele decid ce merge și ce nu… nu eu sunt cel care dictează… singurul domeniu în care intervin este securitatea informatică”.
Dacă el a intervenit sau nu, asta nu se știe, cel puțin deocamdată. Cert este însă faptul că premierul ungar Viktor Orban a reintrat în colimatorul presei tocmai din cauza lui Pegasus. Ziarul american The Washington Post consideră că „scandalul din Ungaria cu privire la motorul de spionaj reprezintă un moment de criză și pentru Europa”. Și el participant în ancheta cu privire la scandalul Pegasus, The Washington Post subliniază că, „dintre cele 37 de telefone care, potrivit investigatorilor, ar fi fost urmărite prin Pegasus, cel puțin 5 aparțineau unor persoane din Ungaria, iar pe o listă cu aproximativ 50000 de numere de telefon, peste 300 erau din Ungaria”. O europarlamentară din Ungaria, Katalin Cseh, a îndrăznit să critice guvernul Orban într-un mesaj de pe Twitter, drept care ziarul budapestan Magyar Nemzet a taxat-o imediat: ”În loc să se ocupe de fondurile UE, Katalin Cseh se ocupă de Pegasus”. „Înregistrarea ilegală a convorbirilor unor jurnaliști și opozanți ai sistemului reprezintă un alt mijloc de distrugere a statului ungar de drept. Este vorba despre un atac al lui Orban la adresa libertății presei și a democrației”, a scirs ea. „Nu crezi că ar trebui să te retragi din politică?”, o sfătuiește Magyar Nemzet. Iar un alt ziar budapestan, Magyar Hirlap, o atacă și el pe europarlamentară, titrând: „Câtă ipocrizie! Katalin Cseh accesează fonduri UE în timp ce acuză guvernul de corupție!”.
Rămânând în domeniul pirateriei informatice, trebuie menționat că acum China, și nu Rusia, este țara care s-ar afla în prim-plan. Statele Unite acuză China că ar fi piratat compania Microsoft. Ziarul american The New York Times subliniază că “este pentru prima oară când Administrația Biden a lansat asemenea acuzații la adresa Chinei”. Același ziar amintește că „cele mai multe dintre țările europene au acuzat de mai multe ori China că le permite hackerilor să opereze de pe teritoriul său, dar guvernul american a mers acum mai departe, lansând acuzații directe la adresa guvernului chinez”. Dar China nu pare să se teamă de americani. Oficiosul chinez China People’s Daily notează că „Washingtonul nu poate înfrânge voința poporului chinez de a-și apăra interesele legate de securitatea sa națională”. Și, reînviind faimosul ‚tigru de hârtie’ de pe vremea lui Mao, oficiosul chinez afirmă că, ”indiferent de intervențiile sale revoltătoare și nedrepte, pentru China, amenințările Washingtonului nu sunt altceva decât un ‚tigru de hârtie’.
Să revenim însă în Europa, unde ploile torențiale și inundațiile au provocat distrugeri și victime în mai multe țări, mai ales din centrul continentului. Presa germaană este însă atentă și la alte implicații. “Dezastrul provocat de inundații a schimbat campania electorală?”, se întreabă cotidianul german Suddeutsche Zeitung, el subliniind că “inundațiile au ajuns și în Berlinul politic, unde opoziția acuză guvernul de niște eșecuri masive. Să fie oare inundațiile momentul de răscruce al campaniei?”, se întreabă același ziar. În sfărșit, ironia face ca, tocmai în aceste momente atât de grele pentru ea, Belgia să își serbeze astăzi (21 iulie) ziua națională. În discursul pregătit cu această ocazie, Regele Philippe a salutat umanismul și solidaritatea de care au dat dovedă belgienii, cărora le-a spus: “Am încredere în capacitatea noastră de a renaște. Este un dar prețios, care nu trebuie să se piardă. Spre binele nostru, spre binele acestei planete”.
(Alexandru Danga, Agenția de presă RADOR)
