Summitul ONU pentru climă, definit de organizatori drept ”ultima și cea mai mare speranță” pentru salvarea planetei, s-a încheiat, după două săptămâni de discuții purtate la Glasgow, ca fiind ”un pas în direcţia bună”, după cum l-a catalogat, la final, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată de La Libre Belgique. Sâmbătă, diplomați din aproape 200 de țări au ajuns la un acord major, menit să intensifice eforturile de luptă împotriva schimbărilor climatice, consideră New York Times. Cerința principală a participanților a fost ca anul viitor guvernele să prezinte planuri mult mai stricte pentru reducerea emisiilor care produc încălzirea planetei, iar până în anul 2025, statele bogate să-și dubleze, cel puțin, fondurile alocate pentru protejarea statelor vulnerabile în fața dezastrelor provocate de o planetă tot mai fierbinte, după cum rezumă New York Times o parte din acest acord. ”Nu este suficient!”, titrează, la rândul lui Washington Post, adăugând că ”lideri politici și activiști din întreaga lume își exprimă dezamăgirea față de acordul COP26” întrucât lumea este încă în afara obiectivului propus. Totuși, deși sentimentul dominant în presa internațională este cel de dezamăgire, The Guardian, un cotidian care a susținut activ lupta împotriva încălzirii globale, îndeamnă: Nu disperați! Există speranță pentru Pământ! Chiar dacă pesimismul este de înțeles în condițiile în care ne aflăm în fața unei catastrofe climatice, totuși momentul pentru schimbare este în curs de construire, scrie The Guardian.
Pe frontul crizei coronavirusului, situația rămâne complicată în Europa, care se află în ”ciclonul celui de-al patrulea val”, după cum constată agenția italiană Ansa. Les Echos vorbește deja despre perspectiva unui al cincilea val și prezintă o serie de măsuri restrictive luate de unele țări. Astfel, Austria va impune carantina pentru cei nevaccinați care nu-și mai vor putea părăsi locuința decât din motive urgente, cum ar fi să meargă la cumpărăturile strict necesare sau la muncă. Țările de Jos au anunțat o reînchidere parțială a activităților timp de trei săptămâni, cu obligația ca supermarketurile și restaurantele să se închidă la ora 20,00, iar activitățile neesențiale la ora 18,00. Iar în Germania, unde se poartă încă negocieri pentru formarea noului guvern, crește presiunea politică pentru impunerea de noi măsuri, întrucât dacă nu va exista o restricționare a contactelor fizice, Germania va trebui să se pregătească pentru ”un decembrie foarte amar”, după cum a avertizat ministrul interimar al sănătății, Jens Spahn, potrivit Les Echos. În Europa de Est, în schimb, deși virusul se propagă cu viteză, liderii politici întârzie să acționeze, constată Associated Press. Cadrele medicale au pledat pentru restricții dure sau chiar pentru perioade de carantină, dar autoritățile au lăsat virusul să se dezlănțuie fără piedici săptămâni de-a rândul, mai scrie agenția americană de știri, care comentează că ”multe guverne din regiune au în față alegeri în viitorul apropiat, iar acest lucru îi face pe liderii politici să fie reticenți față de a forța oamenii să se vaccineze sau de a impune măsuri restrictive nepopulare”.
În plină pandemie, bulgarii au fost chemați duminică la urne pentru a treia oară în acest an, pentru alegerile prezidențiale la termen peste care s-a suprapus și a treia rundă de alegeri parlamentare anticipate. Bulgaria a fost cuprinsă de incertitudine politică în luna aprilie, când rezultatul primului scrutin parlamentar a pus capăt guvernării de un deceniu a fostului prim-ministru Boiko Borisov și a partidului său de centru-dreapta GERB, în urma protestelor masive anti-corupție de anul trecut. Însă divergențele politice și rivalitatea i-au împiedicat pe oponenții lui Borisov, așa-numitele partide ale schimbării, să formeze o coaliție de guvernământ după alegerile din aprilie și cele repetate din luna iulie, comentează Reuters. Deocamdată, rezultatele exit-pollurilor arată un rezultat convingător pentru noua formațiune favorită, „Continuăm Schimbarea”, constată publicația sofiotă Mediapool, care atrage atenția că ar putea exista totuși un avantaj minim și pentru foștii guvernanți de la GERB. Din noul parlament vor face parte cu siguranță șase partide, cu posibilitatea de a li se adăuga și formațiunea pro-rusă Renașterea, dacă va reuși, în final, să treacă pragul electoral. În fața unei scene politice fărâmițate, Mediapool consideră că și ”această amestecare a cărților în politica bulgară lasă aceeași dilemă nerezolvată – dacă se va forma sau nu un guvern și dacă va fi unul al schimbării sau unul al status quo-ului”. Totuși, în Bulgaria ”există o sete de schimbare”, subliniază Boriana Dimitrova, șefa unui institut de sondare de la Sofia, citată de ziarul elen Kathimerini, în timp ce Al Jazeera anticipează că noul guvern se va construi în jurul formațiunii ”Continuăm Schimbarea”, înființate în urmă cu doar câteva săptămâni de doi absolvenți de Harvard, care au câștigat rapid un sprijin larg datorită mesajelor lor hotărâte împotriva corupției și datorită promisiunii că vor aduce transparență, toleranță zero față de corupție și reforme în sectoarele cheie.
Carolina Ciulu, RADOR
