Deși pandemia legată de virusul COVID-19 creează îndeajuns de multe probleme pe plan internațional, lumea este marcată și de alte tensiuni care, după cum era de așteptat, nu scapă nici ele atenției presei internaționale.
„Premierul Poloniei a declarat că îi va cere cancelarului german Olaf Scholz, recent ales, să se opună deschiderii gazoductului Nord Stream 2, având în vedere că Varșovia caută să blocheze această conductă pe care, în opinia sa, Rusia o va folosi împotriva Europei”, relevă agenția britanică Reuters. “Îi voi cere cancelarului Scholz să nu dea înapoi în fața presiunilor Rusiei și să nu permită ca gazoductul Nord Stream 2 să fie folosit ca pârghie de șantaj împotriva Ucrainei, împotriva Poloniei, dar și ca șantaj la adresa Uniunii Europene”, a declarat de la Roma premierul polonez Mateusz Morawiecki, citat de aceeași agenție. La rândul său, cotidianul polonez Rzeczpospolita informează că, “astăzi (vineri), noul ministru de externe al Germaniei, Annalena Baerbock, va sosi în Polonia, iar noul cancelarul Scholz urmează să sosească și el acolo, duminică”. Ironic, un alt ziar polonez, Gazeta Wyborcza, titrează întrebându-se: “Cum pot fi potolite temerile partidului PiS, de guvernământ?”, și oferă soluția: “Șefa diplomației germane vine în Polonia”.
În schimb, relațiile Iranului cu lumea dau semne de destindere. Cotidianul israelian The Jerusalem Post anunță reluarea tratativelor pe tema acordului nuclear, semnalată ieri (joi), dar îl citează totodată și pe ambasadorul rus la discuții, Mihail Ulianov, care, pe Twitter, a declarat: “Reuniunea comisiei comune s-a încheiat. A fost destul de scurtă, dar constructivă. Părțile au fost de acord că reintrarea în vigoare a acorului nuclear trebuie să repurteze succes și să se facă rapid”. Din Iran, ziarul de limbă engleză Tehran Times consideră că “o serie de măsuri ostile ale SUA la adresa Iranului stârniseră dubii de reușită chiar înaintea începerii tratativelor”, după care vrtizează: “Cum tratativele de la Viena întră într-o nouă și complicată fază, Administrația Biden trebuie să fie atentă și să nu cadă în capcana celor care, după cum va fi de așteptat, se vor opune oricărui acord cu Iranul”. Deznodământul acestor tratative ar fi însă greu de precizat, dacă luăm în considerație titlul unui articol de cotidianul israelian Ha’aretz: “Șefii departamentelor de apărare din Israel și Statele Unite discută despre niște manevre care să mimeze un eventual atac din partea Iranului“. Același ziar citează un oficial american care, în privința reuniunii de ieri (joi), ar fi declarat: “Când președintele Biden spune că Iranul nu va dispune niciodată de o armă nucleară, el chiar vorbește serios”. Iar concluzia o trage cotidianul francez Le Figaro, care titrează: “Problema nucleară iraniană – cronica unui eșec anunțat”.
Să revenim însă în Europa, unde relațiile Ucrainei cu Rusia continuă să stârnească îngrijorare, mai ales din partea statelor europene. Și, potrivit ziarului american The New York Times, “NATO ar avea o dilemă: Cum ar trebui să fie Ucraina – un aliat, un stat membru sau un partener?”. Același ziar amintește că, “în anul 2008, NATO a promis Ucrainei că va deveni membră a organizației or, președincele rus Putin vede această promisiune ca fiind o amenințare directă la adresa Rusiei”. Și, am zice noi, ar avea și motive, dacă luăm în considerare titlul unui articol din ziarul francez Le Monde: “Joe Biden amenință Rusia că va avea parte de niște sancțiuni cum n-a mai văzut”. Și totuși, în ziarul moscovit Pravda, un fost deputat al Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentulșui rus, întrevede “o nouă posibilitate a soluționării situației din Ucraina și consideră că Putin pregătește o supriză pentru Occident”. În opinia sa, “Kremlinul ar putea șantaja Occidentul cu anexarea bazinului Donbas”. În plus, fostul deputat crede că “Moscova ar dori garanții din partea Occidentului că nu s-ar amesteca într-o eventuală absorbție a Belarusului, cu atât mai mult cu cât Occidentul nu recunoaște președinția lui Aleksandr Lukașenko”. Și totuși, în ziarul britanic Financial Times, Riho Terras, un europarlamentar estonian, care a fost comandant al forțelor apărării din Estonia, se arată indignat, declarând: “În urma convorbirii cu Biden, Putin a apărut drept învingător. Este revoltător simplul fapt că Putin a fost invitat să discute cu mai marii lumii soarta Europei de Est. Biden i-a oferit lui Putin pe o tavă de argint exact ce voia el și s-a așezat cu lupul la masă”.
Alexandru Danga, Agenția de presă RADOR
