Ucraina şi Rusia organizează o nouă rundă de negocieri privind încheierea războiului, la Istanbul

O nouă rundă de negocieri privind încheierea războiului este programată să aibă loc între Ucraina şi Rusia în perioada 29-30 martie. De această dată, delegațiile celor două țări se întâlnesc la Istanbul, după mai multe runde organizate în Belarus și în format online. Negocierile vor începe pe 29 martie, la ora 10:30 și vor dura până pe 30 martie. Începutul întâlnirii delegațiilor era planificat pentru seara zilei de 28 martie, însă au survenit modificări, din cauza unor probleme logistice. Locul discuțiilor de la Istanbul a fost convenit de președinții Turciei și Rusiei. În timpul unei conversaţiei telefonice cu Vladimir Putin, Recep Erdogan a asigurat că Turcia va contribui la procesul de negocieri și a subliniat, de asemenea, necesitatea unei încetări a focului și a îmbunătățirii situației umanitare din Ucraina. Problema cheie în cadrul discuțiilor este crearea unui sistem de garanții de securitate fiabile, care să includă țări dispuse să devină garanți ai securității Ucrainei, inclusiv în sens militar – potrivit lui Mihailo Podolia, consilier al Cancelariei prezidenţiale de la Kiev. Acesta a mai subliniat că extrem de importantă este și problema integrității teritoriale a Ucrainei, însă a recunoscut că doar președinții ucrainean şi rus pot discuta la nivel înalt despre viitorul Crimeii ocupate și al teritoriilor separatiste din est. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat în repetate rânduri că garanțiile de securitate, neutralitatea și statutul non-nuclear al țării rămân cele mai importante subiecte la negocierile cu partea rusă, în condiţiile în care extinderea NATO a fost menţionată de Rusia printre motivele invaziei. Zelenski a mai afirmat că semnarea unui tratat de pace cu Rusia este posibilă numai după întâlnirea sa personală cu Vladimir Putin și retragerea trupelor de pe teritoriul Ucrainei. După retragerea completă a trupelor ruse, părțile trebuie să consolideze garanțiile de securitate cu ratificarea obligatorie a acestora în parlamentele statelor garante. De asemenea, în Ucraina ar trebui organizat un referendum privind statutul țării și apoi ar trebui făcute modificări la Constituție. Totodată, Volodimir Zelenski a numit cererea de „denazificare” a Ucrainei, pe care Federația Rusă a folosit-o pentru a întârzia negocierile, drept o „umplutură de informații”. „Am anunţat că nu ne vom aşeza deloc la masa negocierilor dacă vorbim despre ‘demilitarizare’, ‘denazificare’. Pentru mine, acestea sunt lucruri complet de neînţeles” – a subliniat şeful statului ucrainean. De partea cealaltă, şeful grupului de negocieri rus, Vladimir Medinski, a declarat că ruşii fac eforturi pentru un acord cuprinzător, care, pe lângă statutul neutru al Ucrainei, trebuie să conţină garanții de securitate și „poziții vitale pentru Federația Rusă”. Medinski a remarcat că fără demilitarizarea, „denazificarea” Ucrainei, recunoașterea Crimeii și a Donbasului, încheierea unui acord între Rusia și Ucraina este puțin probabilă. În ajunul discuțiilor, Kremlinul a raportat că în urma rezultatelor întâlnirii de la Istanbul, nu este așteptat şi un summit între președinții Ucrainei și Federației Ruse. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, consideră, de asemenea, că organizarea unor negocieri la nivel de preşedinţi în acest moment ar fi contraproductivă. „Întâlnirea este necesară deîndată ce avem claritate cu privire la rezultatul tuturor problemelor cheie” – a subliniat Lavrov. Ucraina este reprezentată la negocieri de deputatul David Arahamia, ministrul apărării, Oleksi Reznikov, consilierul şefului Cancelariei prezidenţiale, Mihailo Podoliak, prim-adjunctul şefului delegaţiei Ucrainei în Grupul Trilateral de Contact, Andri Kostin, deputatul Rustem Umerov şi viceministrul de externe Mikola Tociţki. Reprezentanții părții ruse sunt Vladimir Medinski, asistent al președintelui Vladimir Putin, Aleksandr Fomin, adjunct al ministrului apărării, Andrei Rudenko, ministru adjunct de externe, Leonid Sluţki, președintele Comitetului Dumei de Stat al Adunării Federale şi Boris Grîzlov, ambasadorul Rusiei în Belarus./sdan/dsirbu

www.rbc.ua – 29 martie