De la enclava separatistă Transnistria până la regiunea autonomă Găgăuzia, Moscova își extinde influența în Moldova, teritoriu învecinat cu Ucraina și condus de o președintă pro-europeană

LE MONDE (Franța), 7 mai 2022 – Punct de control în Transnistria: blocuri de beton care blochează drumul, saci de nisip, soldat cu cagulă și Kalașnikov; alţi militari se îngrămădesc la un sens giratoriu. Dispozitivul a fost instalat acum câteva zile la intrarea în Tiraspol, „capitala” Transnistriei, spre care se îndreaptă toate privirile de când generalul rus Rustam Minekaiev a sugerat că a doua fază a „operațiunii speciale” lansată de către Moscova în Ucraina ar consta în acapararea întregului arc sudic al țării, de la est la vest, începând din Donbass și până la această enclavă a Moldovei.
Transnistria s-a separat de Moldova în urma căderii URSS, în urmă cu treizeci de ani, lipsind de o parte a teritoriului său această mică țară cu mai puțin de 3 milioane de locuitori, ea însăși ”închisă” între Ucraina și România. În stânga Nistrului se vorbește rusa; în dreapta Nistrului, limba oficială a devenit româna. Două lumi diferite.
Trecerea de punctul de frontieră transnistrean, pe malul stâng al Nistrului, seamănă într-adevăr cu o călătorie în timp. Secera și ciocanul sunt încă prezente pe drapelul local, ziarul Pravda este expus în vitrinele chioșcurilor de ziare, la fel ca strămoșul său sovietic, și o statuie uriașă de granit roz a lui Lenin tronează în fața sediului guvernului. Rubla, sau cel puțin o versiune curioasă a acesteia, cu monede din plastic, servește drept valută locală.
Rusia este la ea acasă aici. Forțele armate ale Moscovei, de asemenea. Soldații ruși, vizibili la anumite puncte de control rutier, fac parte din Grupul Operațional al Forțelor Ruse din Transnistria (GOTRT), care a urmat Armatei a 14-a sovietice după războiul fratricid din 1990. Această prezență devenită permanentă, la mai puțin de 80 de kilometri de Chișinău, capitala Moldovei, alimentează astăzi cele mai mari temeri.

Tiruri de rachete, drone și mesaje de amenințare

La trei zile după declarațiile generalului Minekaiev, o serie de incidente au contribuit la creșterea tensiunii. Tiruri cu rachete RPG au vizat mai întâi, în plină zi, o clădire a Ministerului Securității Publice din Tiraspol. Ferestrele sparte de suflul exploziei, acum acoperite cu pal, încă poartă cicatricile evenimentelor. Alte două explozii au deteriorat antenele de retransmisie radio și televiziune. Au fost observate drone deasupra satului Kolbasna, lângă granița cu Ucraina, unde se află un important depozit de arme din epoca sovietică – cel mai mare din Europa, se spune. Nu au existat victime, nici arestări.
Locuitorii din Transnistria s-au trezit cu un mesaj de avertisment pe telefoanele mobile, prin intermediul aplicației Viber, care este foarte populară aici. „L-am primit și eu: mesajul recomanda ca civilii să se autoevacueze în „zone mai sigure” și se încheia cu „glorie Ucrainei, glorie VSU” [acronimul, în rusă, al Forțelor Armate Ucrainene]”, confirmă un bărbat care locuiește în Bender, un oraș de lângă Tiraspol. Moscova îi acuză pe ucraineni că au comis „acte teroriste”, în timp ce Kievul denunță o tentativă de destabilizare.
În fiecare zi, Moldova înregistrează o creștere în intensitate a războiului informațional pe teritoriul său.

Îngrijorare legată de „destabilizarea” Moldovei

Chișinăul nu are îngrijorări doar dinspre Transnistria. Presiunea crește și pe teritoriul Găgăuziei, mărginit la sud de Ucraina și la vest de România. În această regiune turcofonă care se bucură de un statut autonom, pro-rușii devin din ce în ce mai vizibili. Pe șoseaua care duce spre Tomai, situat la 125 de kilometri de capitala Moldovei, mâini anonime au pictat pe asfalt un mesaj uriaș, în limba rusă: „GagauZia s vami” („Găgăuzia este cu voi”). Mesajul este dincolo de orice îndoială: litera „Z”, mai mare decât celelalte, reproduce simbolul susținătorilor războiului împotriva Ucrainei. Iar cuvintele sunt subliniate cu o linie groasă cu trei benzi: negru, portocaliu, negru, ce reprezintă panglica Sfântului Gheorghe. O veche cocardă imperialistă rusă adoptată de susținătorii regimului lui Vladimir Putin după anexarea Crimeei în 2014.

„De ce ucrainenii ucid atât de mulți oameni?”

În 6 mai, mesajul a fost parțial șters, fiind acoperit cu un strat subțire, dar rămânând lizibil. O lege votată de Parlamentul Republicii Moldova interzice, în speranța de a limita excesele, purtarea și afișarea tuturor însemnelor distinctive rusești, sub sancțiunea cu amendă între 4.500 și 9.000 de lei (de la 225 la 455 de euro) pentru persoanele fizice și până la 18.000 lei pentru funcționarii publici. Sume astronomice, presupuse a fi descurajante într-o țară în care salariul mediu abia depășește 400 de euro pe lună. Aici, ar putea avea efect contrar.
Olga, a cărei casă se află la mai puțin de 200 de metri de acest graffiti, spune că „nu a avut timp să meargă să vadă /despre ce este vorba/”. „Dar desigur că sunt de acord cu ceea ce era scris”, a precizat ea. ”Dacă suntem de aceeași parte cu ei [rușii], am putea evita conflictul, pentru că Putin nu vrea război”. Vecina ei, Ania, se oprește cu plăcere din îngrijirea grădinii de legume pentru a ne oferi vin făcut în casă. La 70 de ani, crește găini, îngrijește grădina, face totul singură. „Am lucrat patruzeci și doi de ani, din care zece la cooperativă, mulgând vacile. Dar spuneți-mi, de ce ucrainenii omoară atât de mulți oameni?”
La Tomai, nimeni nu a văzut și nu a auzit nimic despre inscripția peste care trec vehicule și tractoare vechi. „Am auzit de ea de pe internet”, ne spune Lidia, vânzătoare la băcănia de pe strada Lenin, care, la unison cu consătenii săi, nu vrea să-și dea numele de familie. „Cu siguranță a fost scrisă de un artist!”, ne mărturisește un client care a venit să bea un păhărel de vodcă, fără să zăbovească prea mult. „Cu siguranță cineva care nu a fost mulțumit de legea care tocmai a apărut. Dar asta e democrația!”, oftează primarul, Fiodor Topciu, care are multe alte griji. Trebuie să găsească 50 de milioane de lei pentru a finanța canalizarea pe care satul nu o are. „Dar cu un buget de 9 milioane de lei nu se poate”. Alesul trebuie să supravegheze manevrele mașinii de pompieri pe care a adus-o să ude chiparoșii care străjuiesc monumentul dedicat „luptătorilor eliberatori” din 1945.

„Lumea evită să își spună părerea”

9 mai se apropie și, peste tot în Găgăuzia, populația se pregătește să comemoreze, la fel ca în Rusia, victoria sovietică în cel de-al doilea război mondial. Nu se pune problema anulării sau a restrângerii festivităților, a concertelor sau a paradelor planificate pentru această dată din cauza războiului care face ravagii în țara vecină. În ciuda interdicției de la Chișinău, guvernatorul regiunii autonome, Irina Vlah – care nu a dorit să răspundă întrebărilor Le Monde – a autorizat arborarea panglicii Sf Gheorghe.
La Comrat, capitala găgăuză, Ilya, de 60 de ani, aprobă decizia. „Suntem invitați să purtăm toți această panglică și eu o voi face, chiar dacă risc o amendă de 9.000 de lei!” spune el, împingându-și bicicleta veche. „Vrei să știi ce cred eu?”, continuă acest medic veterinar agricol școlit pe vremea sovieticilor la Odesa. ”Putin are dreptate. De ani de zile, ucrainenii bombardează Donbasul și ucid oameni. Este groaznic ce au făcut acolo”.
Subiectul îl enervează. „Poroșenko [fostul președinte al Ucrainei] a avut mijloacele pentru a opri toate acestea, dar nu a făcut nimic. Și cel nou… cum îl cheamă pe evreul mărunțel? Ah, da, Zelenski, ne arată videoclipuri trucate”.
Cei mai tineri se eschivează, se autointitulează „apolitici”. „Regiunea noastră este specială, iar părerile sunt foarte împărțite”, nuanțează Alexandr, de 21 de ani, student la inginerie. ”De aceea evităm să ne dăm cu părerea”.
Slăbită de criza economică care a lovit puternic Moldova după ce a început războiul din Ucraina, cu o inflație depășind 22%, președinta pro-europeană, Maia Sandu, caută sprijin. Pe 9 mai, secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, va vizita Moldova pentru prima dată de la independența acestei foste republici sovietice.
https://www.lemonde.fr/international/article/2022/05/07/guerre-de-l-information-provocations-en-moldavie-la-pression-des-prorusses-s-accroit_6125104_3210.html/
Traducerea: Ruxandra Lambru