Calendarul evenimentelor, 23 august – selecțiuni

 

EVENIMENTE INTERNE

 

– Senat

* Lucrări în Comisiile permanente

  • ora 10:30 – Comisia pentru agricultură, industrie alimentară si dezvoltare rurală

 

– Camera Deputaților

* Şedinţele comisiilor parlamentare:

  • Documentare şi consultare
  • Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice

 

– Guvern

* Programul premierului Nicolae-Ionel Ciucă:

  • ora 9:30 – Participare la ceremonia de acordare a unor distincții sportivilor români care au obținut performanțe la competițiile internaționale – la Palatul Victoria. Evenimentul va fi transmis live pe conturile de Facebook și YouTube ale Guvernului și pe canalul de distribuție al Palatului Victoria
  • ora 14:00 – Participare în format online la cel de-al doilea Summit al Platformei Crimeea la nivel de șefi de stat și de guvern. Intervenția premierului la eveniment va fi transmisă live pe conturile de Facebook și YouTube ale Guvernului și pe canalul de distribuție al Palatului Victoria

 

– Ministere

* Primirea de către ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a ambasadorului agreat al Statului Israel la București, Reuven Azar, pentru prezentarea copiilor scrisorilor de acreditare – sediul MAE

* Ministerul Finanţelor organizează licitaţie pentru o emisiune suplimentară de obligaţiuni în sumă de 45 milioane lei

 

– Administrație

* Galați: Şedinţă extraordinară la Consiliul Local al Municipiului Galaţi – ora 13:00

 

– Juridic

* Consiliul Superior al Magistraturii – şedinţa Secţiei pentru procurori – ora 10:00

 

– Sindicate

* Otopeni, jud. Ilfov: Conferinţă de Presă a Sindicatului Unit TAROM (SUT), cuprinzând informaţii cu privire la rezultatele negocierilor Contractului Colectiv de Muncă la Compania TAROM – ora 16:00, la sediul TAROM, Calea Bucureştilor nr. 224F

 

– Economic

* Cererile de finanţare pentru investiţii în dezvoltarea capacităţilor de producţie şi retehnologizare se pot depune începând cu această dată, până la 29 august, conform Ghidului solicitantului aferent Investiţiilor destinate capacităţilor de prestare de servicii şi retehnologizării microîntreprinderilor şi IMM-urilor, document al Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE)

* Date statistice privind exporturile de cereale şi preparate pe bază de cereale, în primele 5 luni din 2022

* Comelf şi Promateris anunţă rezultatele financiare aferente primului semestru din 2022

 

– Învățământ, Cercetare

* În cadrul examenului de Bacalaureat, sesiunea august – septembrie, în perioada 22 – 23 august, are loc Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română, proba A

 

-Istorie

* Câmpulung Muscel: Expoziţia şi Conferinţa Naţională „23 August, Ziua Europeană a Panglicii Negre”, organizate de Centrul de Cercetări Istorice „Preotul Gheorghe I. Cotenescu” – ora 12:00 – la Memorialul Victimelor Câmpulungene ale Nazismului şi Stalinismului din Str. Lascăr Catargiu nr. 14 – Vila Cocuţa. Cu acest prilej vor fi citite Mesajele de susţinere şi felicitare primite din partea unor instituţii publice laice şi religioase din România şi din străinătate, inclusiv a Patriarhiei Române şi a Arhidiecezei Romano-Catolice, iar publicistul Radu Petrescu-Muscel va susţine o conferinţă în apropierea Zidului Memorial, dublată de vernisajul unei expoziţii foto-documentare şi dezbateri

* Râmnicu Sărat: A XIV-a ediţie a Universităţii de Vară cu tema „Pedagogia Memoriei şi Datoria Neuitării”, organizată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (22-26 aug.). Programul zilei:

  • ora 11:30 – depunere de coroane de flori cu ocazia Zilei Europene a Comemorării Victimelor Stalinismului şi Nazismului – în incinta Închisorii Tăcerii

 

– Cultură

* Biblioteca Metropolitană București organizează în cadrul programului „Opera la Bibliotecă”, evenimentul intitulat „Omagiu la 141 de ani de la nasterea lui George Enescu”, susținut de soprana Daniela Ciociea și pianista Anna Heller – ora 17:30, la sediul Central-Mihail Sadoveanu. Prezintă: Ioana Revnic. Intrarea este liberă. În program: George Enescu – „Pavane”, la pian Anna Heller; George Enescu – „Melodie, Carillon nocturne”, la pian Anna Heller; „George Enescu – Le desert” op. 4, soprana Daniela Ciociea și Anna Heller la pian; George Enescu – „Adagio din Suita nr. 3”, la pian Anna Heller; George Enescu – „Soupir op. 4”, soprana Daniela Ciociea și Anna Heller la pian; George Enescu – „Adagio” din Suita nr. 3, la pian Anna Heller; George Enescu – „Cele 7 cântece pe versuri de Clement Marot” op. 15, soprana Daniela Ciociea și Anna Heller la pian

* Cea de-a XIV-a ediție a KINOdiseea – Festivalul Internațional de Film pentru Publicul Tânăr (open air) revine în București, de astă dată în Parcul Obor, în perioada 23 august – 3 septembrie și aduce pe marele ecran din aer liber douăsprezece filme pentru copii, pelicule și animații educative perfecte pentru o seară petrecută împreună cu întreaga familie. Pe lângă proiecțiile de film, toate destinate audienței generale, publicul va avea ocazia să participe la ateliere de creație și facepainting, spectacole de jonglerii, pantomimă, roboți led pe picioroange și un târg de meșteșuguri, artizanat și design contemporan. Intrarea la toate evenimentele din cadrul KINOdiseea Open Air, ediția non-competitițională a KINOdiseea – Festivalul Internațional de Film pentru Publicul Tânăr este gratuită iar programul complet este disponibil pe www.kinodiseea.ro . Programul zilei:

  • ora 21:00 – „Clifford: Marele câine roșu”, regia: Walt Becker, AG, animație, 97 min.

* Concert din seria #RomanianNights pe terasa Berăriei H – #live #bythelake /w Joy Band – show-ul cu cele mai îndrăgite piese românești de muzica ușoară, pop sau rock – ora 17:45. Intrarea este liberă

* Are loc premiera comediei “Ce avem noi aici?” de Lia Bugnar, distribuție: Carmen Tănase, Marius Manole, Maria Obretin. Regie Lia Bugnar – ora 20:00, la Teatrul Național București – Sala „Ion Caramitru”

* Caravana Metropolis – Cinema în aer liber – ora 20:30, pe Insula Artelor din Parcul Titan. Programul zilei:

 

* Brașov/ Râșnov: Două proiecţii speciale şi 12 documentare internaţionale, din 11 ţări, vor fi prezentate la cea de-a XIV-a ediţie a Festivalului de Film şi Istorii Râşnov. Selecţia de documentare cuprinde pelicule din Chile, Argentina, Spania, Portugalia, România, Franţa, Australia, SUA, Belgia. Ucraina şi Republica Moldova. Tema festivalului se concentrează la ediţia din acest an în jurul ideii de graniţe (borders), un concept care îşi propune să aducă răspunsuri la întrebări şi provocări multiple ce ţin de libertăţile individuale şi creative cu care societatea actuală se confruntă. Festivalul de Film şi Istorii Râşnov va avea loc între 14 august şi 4 septembrie în spații multiple din Râşnov şi din zonă – Braşov, Codlea, Feldioara, Crizbav, Felmer, Vulcan şi Hărman. Evenimentul este organizat de Asociaţia Mioritics şi Asociaţia Râşnov Society. Din program:

  • Concert “Sunt un frate tânăr” – ora 20:00, în Cetatea Râşnov

* Brăila: La 141 de la întemeiere (23 august 1881, prin Decretul Regal nr. 2134, semnat de Regele Carol I la Sinaia), Muzeul Brăilei „Carol I” organizează o serie de activităţi în perioada 22-26 august. Programul zilei:

  • ora 11:30 – la sediul Muzeului Brăilei „Carol I” (Piaţa Traian, nr. 3), sala „Regele Ferdinand şi Regina Maria”, o serie de manifestări aniversare: alocuţiuni oficiale; lansarea periodicelor Muzeului Brăilei „Carol I”: Istros, Analele Brăilei, Colocvii Dunărene; deschiderea expoziţiei foto-documentare „Împreună pentru Ucraina”; prezentarea medaliei „Gheorghe Munteanu Murgoci – 150 de ani de la naştere”; deschiderea expoziţiei de grafică „Lumină din lumină în temniţele comuniste”; prezentarea cărţii rare (tipărită la Moscova, în anul 1638), oferită de Rotary Club Brăila

 

* Sinaia: Festivalul Internațional „Enescu și muzica lumii” revine în 2022 cu ediția a XXIII-a, în care concertele în aer liber vor alterna cu cele în interior, principala sală fiind Casino-ul Sinaia, fără a renunţa, la evoluţiile în spaţii neconvenţionale puse la dispoziţie de Primăria Sinaia, Muzeul Sinaia, Parcul Dimitrie Ghica, Casa memorială George Enescu şi nu numai. Printre partenerii media: Radio România Cultural şi Radio România Muzical. Din program:

  • ora 19:00 – Sala Casino – Romanian Sinfonietta Orchestra – Dirijor și solist Alexander Sitkovetsky – vioară

* Târgu Mureş: A IX-a ediţie a Festivalului „Vâltoarea Mureşeană” – la Cetatea Târgu Mureş. Organizatorul festivalului „Vâltoarea Mureşeană” este Asociaţia Pentru Târgu-Mureş (23-28 august)

 

-Sport

* Are loc ultimul meci al etapei a treia din liga secundă de fotbal:

  • CSA Steaua Bucureşti – AFK Csikszereda Miercurea Ciuc – ora 19:00, pe Stadionul Steaua – Bucureşti

* Are loc Supercupa României Baucem Rapid București – CSM București – ora 20:30, la Sala Polivalentă București

* Campionatului masculin Under-21 în cadrul Campionatului  Mondial de Snooker Juniori (15 – 27 aug.) – sălile sediului Rectoratului Universității Politehnice din București. Meciurile se desfășoară zilnic la orele 10:00, 12:00, 14:00, 16:00 și 18:00

 

– S-a întâmplat într-o zi de 23 august

* Se împlinesc 450 de ani (1572) de când a avut loc „Noaptea Sfântului Bartolomeu”, nume dat unui eveniment sângeros petrecut la Paris în noaptea de 23 spre 24 august, când au fost masacraţi peste 2.000 de hughenoţi (protestanţi calvini) de către catolici, moment principal al războaielor religioase din Franţa (1562-1598). Masacrul a fost pus la cale de Caterina de Medici, mama regelui Carol al IX-lea. Biserica Romano-Catolică îl prăznuieşte la 24 august pe apostolul Bartolomeu

* Acum 108 ani (1914) Japonia, aliata Angliei, declara război Germaniei, conflictul european devenind astfel unul de nivel mondial

* În urmă cu 83 de ani (1939) era semnat, la Moscova, Tratatul de neagresiune germano-sovietic, Pactul Ribbentrop-Molotov (cunoscut şi ca Pactul Stalin-Hitler), care, într-un protocol adiţional secret, prevedea împărţirea sferelor de influenţă în Europa Răsăriteană. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, România a fost obligată să cedeze URSS-ului, în iunie 1940, Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa

* Se împlinesc 75 de ani (1947) de când Parlamentul român ratifica, în unanimitate, Tratatul de pace dintre România şi Puterile Aliate şi Asociate (semnat la Paris, la 10 februarie 1947). Cu acest prilej, ministrul afacerilor străine, Gheorghe Tătărescu, a rostit o cuvântare în care au fost trecute în revistă clauzele grele, împovărătoare şi injuste cuprinse în Tratat, printre care şi nerecunoaşterea calităţii de cobeligerant a României. De asemenea, au fost relevate rolul regelui şi al colaboratorilor săi la săvârşirea actului de la 23 august 1944, ca şi meritele Armatei române în războiul antihitlerist

* În urmă cu 74 de ani (1948) era creat Consiliul Mondial al Bisericilor (cu sediul în Elveţia), care reuneşte 349 de biserici protestante, ortodoxe şi biserici unite şi independente din lumea întreagă. Biserica Ortodoxă Română este membră a CMB din 1961

* Acum 33 de ani (1989) a avut loc demonstrația politică pașnică cunoscută sub denumirea de „Lanțul Baltic”/„Baltic Way” (sau „Lanțul Libertății”), când s-a format un lanț uman de la Vilnius (Lituania) la Tallinn (Estonia) pentru a marca solidaritatea în lupta pentru independență față de Uniunea Sovietică. Aproximativ 2 milioane de oameni și-au dat mâinile formând un lanț uman lung de peste 600 km de-a lungul celor trei Țări Baltice – RSS Estonă, RSS Letonă și RSS Lituaniană, republici ale Uniunii Sovietice. Evenimentul a marcat comemorarea a 50 de ani de la semnaraea pactului Ribbentrop-Molotov dintre Uniunea Sovietică și Germania Nazistă şi a fost organizat de mișcările baltice pro-independență: Rahvarinne din Estonia, Frontul Popular din Letonia și Sąjūdis din Lituania. Protestul a fost gândit pentru a atrage atenția întregii lumi arătând dorința populară de independență în cele trei entități. El a ilustrat și solidaritatea între cele trei popoare. A fost descris ca o campanie de publicitate eficientă și ca o scenă emoționantă și impresionantă vizual. În șase luni de la protest, Lituania a devenit prima republică sovietică ce și-a declarat independența

 

Aniversări – Comemorări

 

– Sf. Mucenic Lup (Calendarul Creştin-Ortodox 2022; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2022)

 

 

– 1800: S-a născut (în Grecia) Evanghelie Zappa, moşier, negustor şi întreprinzător aromân, bine cunoscut, la jumătatea secolului al XIX-lea, atât în Ţările Române, cât şi în Grecia; el este cel care a lansat, cu mulţi ani înaintea francezului Pierre de Coubertain, ideea renaşterii olimpismului modern; în acest sens, Zappa a redactat un proiect şi a creat un fond necesar organizării jocurilor şi construcţiei unui aşezământ olimpic (Zappeionului din Atena, un complex de clădiri, cu stadion, amfiteatru de conferinţe şi cu săli de gimnastică); în anii 1859 şi 1870 statul grec a organizat, cu fondurile lăsate de el, două ediţii modeste ale olimpiadelor moderne; în România a susţinut financiar construcţia Ateneului şi înfiinţarea Academiei Române, precum şi reclădirea Bucureştiului, pârjolit de un mare incendiu (m. 1865)

 

– 1881: S-a născut juristul Constantin C. Stoicescu; ministru al justiţiei (1941, 1942); specialist în drept roman; a introdus în procesul de învăţământ metoda istorică de predare a dreptului roman; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1944)

 

– 1894: S-a născut inginerul constructor Cristea Mateescu; lucrări privind proiectarea şi execuţia unor importante lucrări de construcţii hidraulice pe râurile Prahova, Ialomiţa, Siret ş.a; şef de proiect (proiectare/realizare) al complexului hidroenergetic de la Vidraru-Corbeni; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1979)

 

 

– 1914: S-a născut Iosif Antochi, pedagog român stabilit în Germania; a desfăşurat o susţinută activitate publicistică, abordând diferite domenii ale pedagogiei generale, istoriei pedagogiei şi pedagogiei comparate; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (m. 1997)

 

– 1921: A murit (la Paris) Gheorghe Bengescu, diplomat şi publicist; din 1872 a desfăşurat o intensă activitate diplomatică, funcţionând la mai multe legaţii ale României în străinătate; delegat al României pe lângă Comisia Europeană a Dunării; membru titular al Academiei Române din 1921 (n. 1848)

 

– 1924: S-a născut Ion Biţan (Bitzan), pictor, scenograf, grafician, designer şi sculptor monumentalist (m. 1997)

 

– 1924: S-a născut Paul Everac (pseudonimul lui Petre Constantinescu), dramaturg şi prozator; autor de scenarii radiofonice şi de televiziune, publicist; director general al Societăţii Române de Televiziune (ian. 1993 – ian. 1994) (m. 2011)

 

– 1926: S-a născut actorul Theodor Danetti (m. 2016)

 

– 1927: S-a născut Radion Cucereanu, profesor de biologie, autor de manuale și publicist; autor al trilogiei „Lacrimile românilor basarabeni” (m. 2018) – 95 de ani

 

 

– 1940: S-a născut Zoe Petre, istoric, publicistă, profesoară și om politic; membră fondatoare a Alianţei Civice (1990), membră fondatoare şi vicepreşedintă a Fundaţiei Române pentru Democraţie (1993); decan al Facultății de Istorie a Universității din București (1990-1996); consilier prezidenţial pe probleme de politică internă şi externă al preşedintelui Emil Constantinescu (1996-2000), coordonatoare a Departamentului de Politici Publice al Preşedinţiei României, membră fondatoare a Solidarităţii Universitare şi preşedintă a acestui for (2001-2003), membră fondatoare şi vicepreşedintă a partidului „Acţiunea Populară” (2003), directoare a Institutului pentru Cooperare Regională şi Prevenirea Conflictelor (INCOR) (din 2001) (m. 2017)

 

– 1943: S-a născut sculptorul Adrian Popovici (m. 2009)

 

– 1943: S-a născut Mircea Iorgulescu, critic şi istoric literar, eseist şi comentator politic, stabilit la Paris din vara anului 1989 (fost coordonator al redacţiei române a Radio France Internationale de la Paris; a colaborat şi la postul de radio Europa Liberă) (m. 2011)

 

– 1948: S-a născut Andrei Pleşu, scriitor, filosof, eseist, critic şi istoric de artă; director fondator al publicaţiei „Dilema” (din 2004, „Dilema veche”); fondator și preşedinte al Fundaţiei „Noua Europă”; fost ministru al culturii (decembrie 1989-octombrie1991) şi al afacerilor externe (decembrie 1997- ianuarie 1999); fost membru în CNSAS (2000-2004); fost consilier prezidenţial pentru relaţii internaţionale (decembrie 2004-mai 2005)

 

– 1975: S-a născut jurnalistul şi corespondentul de război Mile Cărpenişan; timp de mai bine de zece ani a fost corespondent al posturilor Antena 1 şi Antena 3 şi a realizat numeroase reportaje din zonele de război; s-a făcut remarcat prin transmisiile din fosta Iugoslavie aflată în război, din Irak sau din Asia afectată de tsunami (m. 2010). NOTĂ: În memoria lui, Asociaţia Civic Media a instituit Premiul „Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism

 

– 1976: S-a născut cântăreţul de muzică uşoară Paul Ciprian Surugiu (cunoscut după numele de scenă Fuego)

 

 

– 2011: A murit publicistul, scriitorul şi cineastul Petru Maier-Bianu; în calitate de preşedinte al Fundaţiei Culturale ACCUMM, create împreună cu soţia sa, pianista Verona Maier, a coordonat stagiunea muzicală „Iosif Sava” găzduită de Palatul Şuţu şi a iniţiat Premiul pentru muzică de scenă, decernat la Festivalul Internaţional de Teatru Atelier (n. 1947)

 

– 2013: A murit caricaturistul Adrian Andronic; a publicat cinci albume de caricatură şi peste 80 de cărţi pentru copii; tatăl jurnalistului Dan Adronic (n. 1939)

 

– 2013: A murit Oscar Berger, jurnalist, regizor, editor, scenarist şi producător de film; a contribuit la apariţia primului ziar privat din Timişoara de după Revoluţie, ziarul „Timişoara”; a fost un susţinător constant al principiilor Proclamaţiei de la Timişoara (n. 1947)

 

– 2016: A murit Corneliu Antim (pseudonimul literar al lui Corneliu Ţânţu), scriitor, grafician, sculptor, critic şi istoric de artă, jurnalist (n. 1942)

 

– 2021: A murit inginerul silvic și profesorul Victor Giurgiu; întemeietorul școlii românești de auxologie forestieră; a elaborat prima zonare economico-socială a pădurilor din România, a contribuit la fundamentarea silviculturii ecologice, a iniţiat primele cercetări româneşti de dendrocronologie, a introdus în învăţământul superior biostatistica forestieră (din 1954) şi economia protecţiei mediului natural (în 1990); unul dintre fondatorii Facultății de Silvicultură din Suceava; membru al Academiei Române (n. 1930) – 1 an

 

– 2021: A murit compozitorul şi interpretul folk Doru Stănculescu; a fost primul laureat al Cenaclului Flacăra (unde a primit Marele Premiu) şi membru fondator al Cenaclului Flacăra, din septembrie 1973, la spectacolele căruia a participat până la desfiinţarea acestuia (1985) (n. 1950) – 1 an

 

EVENIMENTE EXTERNE

 

– Bruxelles: Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg participă virtual la cel de-al doilea summit al Platformei Crimeei

 

– Ucraina: Reprezentanţi ai Germaniei, Japoniei şi Canadei se alătură conferinței online „Crimeea”

 

– Stephenville, Canada: Cancelarul german Olaf Scholz și prim-ministrul canadian Justin Trudeau, fac declarații după ce semnează un acord privind hidrogenul verde

 

– Al-Alamein, Egipt: Liderii Egiptului, Emiratelor Arabe Unite (EAU), Irakului, Bahrainului şi Iordaniei participă la un summit care se concentrează, pe „energie şi securitate alimentară” în urma invaziei ruse în Ucraina

  • Preşedintele Abdel Fattah al-Sisi se va întâlni cu pe preşedintele emiratez Mohammed bin Zayed al-Nahyan, premierul irakian Mustafa al-Kazimi, regele Abdallah al II-lea al Iordaniei şi regele Bahrainului, Hamad bin Issa al-Khalifa

 

– Bruxelles: Conferinţă de presă în sprijinul regizorului belgian Thierry Michel, judecat pentru fals în RDC Congo pentru un documentar

 

– Bogota: Președintele Spaniei, Pedro Sanchez sosește în Columbia pentru a se întâlni cu președintele columbian, Gustavo Petro, în timpul unei vizite oficiale de două zile în țara sud-americană

 

– Geneva: Președintele Federației Internaţionale a Societăților de Cruce Roșie şi Semilună Roșie (IFRC), Francesco Rocca, susține un briefing de presă virtual pentru a marca șase luni de conflict în Ucraina

 

– Rusia: Ministrul sirian de externe, Faisal Mekdad va vizita Moscova pentru a purta discuții cu omologul rus, Serghei Lavrov

 

– Ancona, Italia: Începutul campaniei liderului partidului de extremă dreapta Fratelli d’Italia, Giorgia Meloni

 

– Santiago de Chile, Chile: Comisia Economică pentru America Latină a ONU (CEPAL) actualizează cifrele privind creşterea economică pentru America Latină

 

– Minneapolis: Președintele Băncii Rezervei Federale din Minneapolis, Neel Kashkari, participă la o sesiune de întrebări și răspunsuri la o adunare a clubului absolvenților Wharton Minnesota

 

– Philadelphia, SUA: Banca Rezervei Federale din Philadelphia publică un studiu privind perspectivele de afaceri non-manufacturing pentru luna august

 

– Köln, Germania: Deschiderea Târgului de jocuri video Gamescom (23 – 28 aug.)

 

 

Aniversări – Comemorări

 

– „Ziua Internaţională de Comemorare a Comerţului cu Sclavi şi a Abolirii acestuia” este un prilej pentru a aprofunda reflecţia asupra consecinţelor contemporane ale acestei tragedii și de a atrage atenţia asupra tuturor formelor moderne de sclavie şi de exploatare, precum rasismul, discriminarea rasială şi intoleranţa; ziua a fost instituită de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), în cadrul celei de-a 29-a sesiuni a Conferinţei Generale de la Paris, din noiembrie 1997, prin Rezoluţia 29/C/40; s-a ales această dată pentru că în noaptea de 22 spre 23 august 1791, în Santo Domingo, care, la vremea aceea cuprindea Haiti şi Republica Dominicană, a avut loc insurecţia care a condus la eliminarea comerţului transatlantic cu sclavi; în plus, această dată aduce un omagiu rezistenţei istorice care a condus la crearea primului stat independent al negrilor, Republica Haiti. NOTĂ: La 25 martie este marcată „Ziua internaţională a comemorării victimelor sclaviei şi comerţului transatlantic cu sclavi”, proclamată de ONU, la 17 decembrie 2007, prin Rezoluţia A/RES/62/122

 

– „Ziua Europeană a Comemorării Victimelor Stalinismului şi Nazismului” sau „Ziua Europeană a Comemorării Victimelor tuturor Regimurilor Totalitare şi Autoritare” (cunoscută și ca „Ziua internațională a panglicii negre”), iniţiată de Parlamentul European (PE), printr-o Declaraţie adoptată la 22.IX.2008, stabilită prin rezoluția PE din 2.IV.2009, susţinută şi de Declaraţia de la Vilnius, din 2009, a Adunării Parlamentare a OSCE şi de Declaraţia de la Varşovia, din 2011, prin care statele s-au angajat să amintească mereu despre consecinţele devastatoare ale regimurilor totalitare; a fost aleasă această dată, deoarece la 23.VIII.1939 a fost semnat, pe baza acordului dintre Hitler şi Stalin, Pactul Ribbentrop-Molotov, care, într-un protocol adiţional secret, prevedea împărţirea sferelor de influenţă în Europa Răsăriteană; prin marcarea acestei zile se doreşte păstrarea vie a memoriei victimelor deportărilor în masă şi ale exterminărilor din timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale; se mai doreşte a se sublinia, încă o dată, importanţa consolidării bazelor democraţiei, păcii şi stabilităţii pe continentul european

 

– 1668: A murit sculptorul flamand Artus Quellinus (numit şi „cel Bătrân”) (n. 1609)

 

– 1754: S-a născut Ludovic al XVI-lea, rege al Franţei între anii 1774 şi 1792; a încercat să stăvilească criza regimului feudal absolutist, dar a fost detronat (1792) de Revoluţia franceză (1789-1794), condamnat la moarte şi ghilotinat (m. 1793)

 

 

– 1903: S-a născut violistul american de origine scoţiană William Primrose (m. 1982). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1904

 

– 1912: S-a născut Gene Kelly, actor, cântăreţ, dansator, coregraf, producător de film şi regizor american; după Fred Astaire, este considerat regele musicalului american în a doua perioadă de aur a genului (m. 1996) – 110 ani

 

– 1921: S-a născut economistul, matematicianul și profesorul american Kenneth Joseph Arrow, considerat unul dintre fondatorii economiei neoclasice postbelice; pionier în dezvoltarea economiei asigurărilor, economiei informației și economiei de comunicare; cunoscut pentru contribuțiile sale la economia bunăstării, economia organizațională, microeconomia, la teoria echilibrului economic general, la teoria alegerii sociale, la teoria creşterii economice endogene, la teoria democrației politice; Premiului Nobel pentru economie pe 1972, împreună cu britanicul John Hicks (m. 2017)

 

– 1926: A murit Rudolph Valentino, actor de film american de origine italiană (n. 1895)

 

– 1931: S-a născut microbiologul american Hamilton Othanel Smith; cercetări în domeniul enzimelor de restricţie; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1978, împreună cu co-naţionalul său Daniel Nathans şi elveţianul Werner Arber

 

– 1937: A murit compozitorul francez Albert Roussel (n. 1869) – 85 de ani

 

– 1940: S-a născut Thomas A. Steitz, biolog și biochimist american; Premiul Nobel pentru Chimie pe 2009, pentru „studii ale structurii și funcțiilor ribozomului”, împreună cu Venki Ramakrishnan și Ada E. Yonath (m. 2018)

 

– 1982: A murit Stanford Moore, biochimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1972 (n. 1913) – 40 de ani

 

– 1995: A murit fotograful şi fotojurnalistul german Alfred Eisenstaedt (n. 1898)

 

– 2013: A murit cineastul britanic Gilbert Taylor, directorul de imagine al primei părţi din franciza „Războiul Stelelor/Star Wars” (The Omen şi Dr. Strangelove) (n. 1914)

 

– 2021: A murit Rosita Quintana, cunoscută actriță, cântăreață și compozitoare mexicană de origine argentiniană (n. 1925) – 1 an