Revista presei internaţionale – 6 octombrie 2022

După cum era de așteptat, războiul din Ucraina este cel care continuă să atragă atenția tuturor ziarelor străine și, din păcate, veștile nu relevă niciun fel de certitudini. Să vedem însă care ar fi ultimele noutăți. Dată fiind recucerirea de către ucraineni a unor zone deținute în ultime vreme de ruși, citat de ziarul britanic The Guardian, „purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, ne asigură că, în pofida acestei retrageri, regiunile ucrainene respective vor rămâne pentru totdeauna ale Rusiei. Nu există niciun fel de contradicție. Ele vor rămâne cu Rusia pe vecie și vor trebui să-i fie returnate”, a dorit să sublinieze Peskov, citat de același ziar.

Din presa rusă, informațiile devin alarmante: „Putin a dat instrucțiuni vizând trecerea centralei nucleare din Zaporijia în proprietatea federală”, titrează cotidianul moscovit Izvestia. Aceeași publicație mai scrie că, altminteri, „Ministerul rus al Apărării a anunțat noi succese ale armatei ruse în Ucraina”. Dar tot Izvestia notează că „președintele ceh a amenințat Rusia cu o ripostă militară puternică”. Iar, citat de Pravda, ministrul polonez de externe, Zbigniew Rau, ar fi afirmat că, „dacă Rusia va apela la armament nuclear, s-ar putea ca Alianța Nord-Atlantică să se implice direct în conflictul din Ucraina”. În sfârșit. o altă publicație moscovită, Kommersant, ne oferă și citatul zilei, care este de fapt o declarație a președintelui Vladimir Putin: „Rezultatele referendumului, nu numai că m-au mulțumit, dar m-au și surprins”. Să mai rămânem însă la presa rusă, întrucât o personalitate cunoscută românilor a ajuns și ea pe prima pagină a presei ruse. Este vorba despre cântăreața Alla Pugaciova, care acum are 73 de ani și care se arată o vajnică opozantă a războiului Rusiei în Ucraina. „Erau lachei, iar acum au devenit sclavi”, ar fi declarat Pugaciova, citată de ziarul Pravda, ea referindu-se desigur la susținătorii lui Putin și ai războiului. Și tot referitor la Alla Pugaciova, din ziarul independent de limbă engleză Moscow Times aflăm că, „pe data de 20 septembrie, poliția moscovită ar fi primit o plângere împotriva cântăreței din cauza poziției sale împotriva războiului, ea fiind acuzată că încalcă legea cu privire la știrile false, o lege care a redus la tăcere vocile împotriva războiului”.

Dar războiul din Ucraina face valuri și în alte direcții. „Poliția federală germană estimează că recentele explozii semnalate la conductele Nord Stream au fost rezultatul unor acțiuni de sabotaj”, dar, potrivit săptămânalului german Der Spiegel, „făptașii ar aparține statului german”. Contactată de reporterii Agenției Reuters, „poliția federală, BKA, nu a răspuns cererii de a face un comentariu”.

În plus, Rusiei i se mai pregătește ceva. Din Bruxelles, ziarul La libre Belgique anunță că, „miercuri, mai marii Uniunii Europene au hotărât să plafoneze prețul petrolului rusesc”. Citat de ziarul belgian, „purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că o atare decizie este încă în lucru, iar detaliile vor fi transmise mai marilor europeni înaintea summitului de mâine (vineri), programat la Praga”. Potrivit altor surse, citate de ziarul german Frankfurter Allgemeine, „un pachet de măsuri va fi decis joi și ar include măsuri suplimentare vizând importurile din și exporturile în Rusia, o serie de detalii putând fi aflate chiar astăzi (joi)”. Ziarul american The New York Times estimează însă că „planurile UE întâmpină noi obstacole, având în vedere că țările exportatoare de petrol, în frunte cu Arabia Saudită, doresc ca prețurile să rămână mari”.

În sfârșit, România apare și ea în paginile presei, mai exact, pe portalul bruxellez EUObserver. „Să punem capăt purgatoriului de 11 ani al Bulgariei și României spre Spațiul Schengen”. Este vorba despre un articol în care, după cum reiese din titlu, autorii pledează pentru adminterea României și Bulgariei în spațiul de liberă circulație din Uniunea Europeană. Dacă această pledoarie va avea vreun ecou sau nu, asta vom vedea într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat, dar, după cum subliniază aceiași autori, „Parlamentul European ar avea datoria de a-i aisgura pe cetățenii români și bulgari că își vor vedea acest vis realizat mai devreme, și nu mai târziu”.

Alexandru Danga, Agenția de presă RADOR