FINANCIAL TIMES: România ilustrează un avertisment legat de capcanele subvențiilor din sectorul energetic

În timp ce Bucureștiul depune eforturi ca să asigure subvențiile promise în sectorul utilităților, pionii din acest sector avertizează că se confruntă cu o criză de lichidități

Guvernul României s-a numărat printre primele din UE care au reacționat după ce prețurile din sectorul energetic au început să crească. Chiar și înaintea războiului din Ucraina, în noiembrie trecut, Bucureștiul a lansat un program de subvenționare ca să reducă din impactul pe care l-ar avea fenomenul asupra uneia dintre cele mai sărace populații ale organizației.

În prezent, pe măsură ce și alte state ale UE își lansează propriile programe de protecție a consumatorilor, experiența României dezvăluie capcanele unor asemenea inițiative, având în vedere că prețurile au atins un record nemaivăzut după invazia clară a Rusiei în Ucraina.

Potrivit programului celor de la București, lansat după relaxarea la nivel mondial din urma pandemie de Covid și după ce o scădere a livrărilor din Rusia a dus la o majorare a prețurilor, utilitățile se procură la prețul întreg al pieței și se comercializează la un preț fix, statul acoperind diferența.

Dar prețul este în creștere pe măsură ce Rusiei îi sunt impuse sancțiuni în urma invaziei, iar gazele fluctuante transmise de Moscova Europei au făcut ca guvernul să depună mari eforturi ca să mențină aceleași prețuri. Drept rezultat, refinanțarea survine târziu – sau, până la urmă, chiar deloc – iar companiile de utilități avertizează că se confruntă cu o criză de lichidități.

“Situația se înrăutățește”, a declarat Laurențiu Urluescu, președintele AFEER (Asociația Furnizorilor de Energie Electrică, n. red.), el afirmând că primele finanțări nu sosiseră încă în luna iunie.

Guvernul a alocat un buget de circa €2 miliarde ca să acopere refinanțarea din acest an. Dar AFEER estimează niște costuri de €6 miliarde, în pofida faptului că preturile au început să scadă după nivelul-record din luna august, iar ANRE, forul care reglementează consumul energetic, l-a estimat la €8 miliarde, asta reprezentând aproximativ 3% din PIB.

Potrivit celor de la ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, n. red.), până pe la mijlocul lunii octombrie, guvernul alocase utilităților cu puțin peste €1 miliard.

România și-a liberalizat total piața energetică abia în  2021, dar guvernul se gândește să revină la prețuri reglementate, din dorința de a împiedica majorarea continuă a facturilor. Coaliția de guvernare a început tratative pe această temă săptămâna trecută, iar o decizie urma să fie adoptată în cursul acestei săptămâni, potrivit declarațiilor unor politicieni mai importanți din cadrul coaliției.

Urluescu a avertizat că această criză a lichidităților i-a forțat pe mulți furnizori să facă împrumuturi ca să-și acopere deficitul, în unele cazuri, ajungând să își suspende linia de credit.

“Asta se întâmplă la nivelul întregului sector… Aproximativ 100 de furnizori se confruntă cu aceeași problemă. Constatăm același afect și la alți participanți de pe piață”, a mai adăugat el. “Încă nu se întrevăd noi acorduri, numai piața de nișă dispune de lichidități”.

În aprilie, guvernul a căutat să acopere o serie din costuri impunându-le furnizorilor de electricitate și comercianților de gaze o taxă excepțională de 80%, în funcție de un anume nivel al veniturilor. Multe dintre companii au înregistrat-profituri-record, având în vedere că prețurile se micșorau.

Dar acest lucru a avut un recul. Cum limita prețurilor lor era sub presiune, furnizorii și-au majorat și mai mult prețurile, afirmă Cristina Prună, o parlamentară liberală de opoziție, specializată în politică energetică. În același timp, utilitățile au presupus că vor primi compensații pentru diferența dintre prețul total și cel redus, astfel încât nu i-au forțat pe comercianții en-gros să intre pe piață reducându-și prețurile. Asta a făcut ca statul să se confrunte cu niște costuri și mai mari”, afirmă dna Prună.

“A fost o măsură socială care a apelat la fonduri private. Este un lucru absolut greșit, care distruge sectorul energetic,” a mai spus ea. “Există marele risc al unui efect de domino negativ asupra întregului sistem de furnizare”.

Ministerul energiei nu a răspuns cererii de a comenta situația.

Chiar și companiile multinaționale resimt această presiune. Firma germană Eon, care deține în România 1,5 milioane de clienți, s-a declarat atât de îngrijorată de impactul asupra pieței al măsurilor guvernului și de întârzierea plăților, încât, în august, directorul executiv al sucursalei din România a adresat o scrisoare premierului Nicolae Ciucă.

“Eon România s-a confruntat cu o situație financiară extrem de gravă în urma acestui deficit de numerar, cu grave implicații pentru securitatea livrărilor către clienții români”, a scris într-o scrisoare Volker Raffel, adresă consultată și de FT.

Compania a fost “total vulnerabilă“ în fața majorărilor de prețuri și a întârzierilor finanțării, afirmă Raffel, iar, începând din luna decembrie, datoriile sale au crescut de aproape patru ori, atingând circa €500 milioane.

La aproape o săptămână după adresa Eon, guvernul a introdus un pachet de taxe – considerat drept un pachet de solidaritate – pentru a spori fondurile în alte domenii al sectorului energetic. Totuși, acest pachet nu a făcut decât să adâncească problemele, după cum afirmă personalități din domeniu și o serie de observatori. Se stabilea un procent de 98% mai degrabă pe comercializarea energiei – diferența între prețul de achiziție și cel de vânzare – decât pe profituri. Asta a avut un efect de blocaj asupra pieței, având în vedere că cei implicați trebuiau să facă niște plăți imediate, precum salariile, și să se  încadreze în aceste limite reduse.

“Activitatea comercială nu va avea de ales decât să moară”, a spus Urluescu. “În septembrie nivelul tranzacțiilor a fost zero pe piața de gaze și de electricitate. Nu e altceva decât un dezastru”.

România dispune de rezerve semnificative de gaze, și-a umplut aproape toate depozitele, după cum le-a declarat Ciucă reporterilor, săptămâna trecută. Totuși, 3 miliarde de metri cubi nu acoperă decât un sfert din consumul anual al țării, făcând ca importurile să devină vitale.

Începând din septembrie, noile tarife au menținut traficul transfrontalier la un nivel relativ normal, chiar și atunci când prețurile românești erau favorabile, afirmă dna Prună.

Urluescu a avertizat că mulți furnizori se gândesc să-și lichideze afacerile sau să renunțe la clienți. Problemele întâmpinate de utilități au un efect de knock-out asupra băncilor, după cum a avertizat compania Eon România într-o adresă din luna august. Numai cele €500 milioane de datorii ale sale reprezintă aproximativ 0,5% din bilanțul întregului sistem bancar românesc, după cum demonstrează cifrele băncii centrale. Asociația Băncilor din România nu a răspuns cererii de a comenta problema.

“Mă îngrijorează întregul sistem”, a declarat Răzvan Nicolescu, fost ministru al energiei. “Este imposibil de sprijinit. Au mers puțin prea departe cu impozitarea, mai ales în privința companiilor comerciale… a fost o greșeală”.

El spune că, în loc să facă ceea ce a făcut, Bucureștiul ar trebui să stabilească nivelul total de subvenții pe care și-l poate permite, să îl urmărească în cazul industriilor în pericol și în cazul gospodăriilor cu cele mai mari probleme, și să majoreze fondurile prin taxe sustenabile, a mai spus el.

“Companiile trebuie să aibă un rol social, mai ales în estul Europei, unde salariile sunt încă cu mult sub media din UE, în vreme ce prețurile sunt aproape aceleași”, a mai adăugat el.

“Dar nu includeți și grupuri care nu au nevoie de ele. Nu există niciun motiv să protejezi niște firme (care nu se bazează pe mari cantități de energie), cum ar fi agențiile imobiliare. Să se protejeze în schimb brutăriile sau fabricile de sticlă”.

FINANCIAL TIMES (Marea Britanie), 24 octombrie 2022 – Articol de Marton Dunai, Budapesta în colaborare cu Patricia Nilsson, Frankfurt

https://www.ft.com/content/af21a9ee-6794-4381-9561-2efb7f096e66

Traducerea: Alexandru Danga