Iolanda Balaș este una dintre cele mai mari campioane din istoria atletismului.
A doborât 14 recorduri mondiale în carieră și a fost neînvinsă din 1957 până în 1966, timp în care a câștigat 146 de concursuri consecutive, performanță cu care a intrat în Guinness Book, fiind desemnată, de către Federația Internațională de Atletism cea mai bună atletă a secolului trecut.
A deținut două medalii olimpice, a fost recordmană a 30 de stadioane din Europa, Asia sau America de Sud.
Începuturile
S-a născut pe 12 decembrie 1936 la Timișoara, iar primii pași în atletism i-a făcut la Clubul Sportiv Electrica din oraș. Iolanda Balaș și-a ales ca destin atletismul, după ce niște vecini i-au arătat un film cu sprinterul american Jesse Owen făcând istorie la Jocurile Olimpice din 1936. Ascensiunea ei a fost rapidă. De la 1,28 metri, la 12 ani, în curtea casei părintești, a ajuns ca, în trei ani, să sară peste ștacheta înălțată la 1,48 metri, în acea vreme un nou record național de senioare
Se transferase la Clubul Sportiv Steaua împreună cu echipa sa.
Prima înfrângere
În iulie 1956, la București, atleta a doborât pentru prima dată recordul mondial la săritura în înălțime, crescându-l cu 1 cm, dar în același an a fost învinsa de rivala sa de origine americană, Mildred McDaniel, aceasta reușind la rândul ei să stabilească un record mondial și olimpic. Înfrângerea a fost cu atât mai dureroasă cu cât, la venirea în țară, a fost acuzată de Securitate că și-a vândut medalia învingătoarei Mildred.
Iolanda Balaș devine mai puternică
După înfrângerea usturătoare, Iolanda Balas ia o decizie măreață: să ridice atletismul la un nivel mult mai înalt, nu câștigând medalii, ci doborând recorduri. După înfrângerea suferită în 1956 a desenat în caietul de antrenament, folosind o monedă de un ban, cercurile olimpice, iar dedesubt a scris: “Revanșă România”. Ajutată de Ioan Soter, după luni de eforturi, Iolanda a reușit să-și revină psihic și fizic, egalând recordul americancei. Din anul 1958 și până Jocurile Olimpice de la Roma, a îmbunătățit recordul lumii cu opt centimetri. A dat dovadă de perseverență și pasiune, antrenându-se la cote de peste 2000 de metri, pentru a putea face față efortului fizic la care era supusă în timpul concursurilor. În perioada următoare a început doborârea de recorduri mondiale. Au fost în total 14.
Atleta care și-a doborât propriile recorduri
După multe intervenții, amenințând chiar că nu va participa la ediția din 1960 a Jocurilor Olimpice, Iolanda a reușit să-i convingă pe conducătorii comuniști ai țării, ajungând până la Gheorghe Gheorghiu Dej, să plece la Roma însoțită, de această dată, de Ioan Soter, antrenorul său! Pe Stadionul Olimpic de la Roma a fost protagonista unui spectacol de neuitat. Nici ploaia, nici adversarele, dar nici ștacheta nu au putut s-o oprească din drumul spre aur. A sărit 1,85 metri, cu 14 centimetri mai mult decât următoarea clasată, poloneza Jarosława JóźwiakowskaÎn 1961, la concursul desfășurat în Bulgaria, atleta a reușit să-și învingă propriul record de 1,78m. Competiția nu s-a dat între atleta noastră și celelalte concurente, ci a fost competiție cu ea însăși.
În 1964, la Tokyo, Iolanda Balaș a fost din nou, fără rival. A câștigat un nou aur olimpic cu o săritură de 1,90 de metri, un nou record olimpic. Între ea și locul doi erau 10 centimetri.
După cele două medalii de aur olimpice, Iolanda Balaș a dominat proba de săritura în înălțime până în 1966. A corectat de 14 ori recordul mondial de la 1,76 până 1,91, record care a rezistat până în 1971
S-a retras în 1967 în urma unei probleme de sănătate pe care a avut-o la tendonul ahilian. A ales totuși să rămână în sport, în comisia metodică de arbitraj, iar în 1988 a fost aleasă președinta Federației Române de Atletism, funcție pe care a deținut-o până în 2005. În perioada 1998-2002 a ocupat funcţia de vicepreşedinte al Comitetului Olimpic Român (COR). Stadionul Tineretului din Bucureşti îi poartă numele. A înfiinţat, în 1993, Fundaţia Atletismului Românesc, una dintre primele fundaţii cu profil de sport, pentru susţinerea atletismului românesc şi a echipei reprezentative a României. Meritele sportive i-au fost recunoscute, primind în 1958 titlul de Maestru Emerit al Sportului, în 1962, Ordinul Steaua României, Ordinul Meritul Sportiv (1966), Ordinul Naţional Steaua României în grad de Ofiţer (2000). A fost distinsă cu „Colanul de Aur”, cea mai înaltă distincţie a Comitetului Olimpic şi Sportiv Român.
A făcut parte din Comisia tehnică a Asociaţiei Europene de Atletism, iar din 1995 a fost cooptată în Comisia de femei a Federaţiei Internaţionale de Atletism (IAAF). În luna octombrie 2009, cu prilejul evenimentului intitulat „Legendele Stelei”, desfăşurat la sediul Ministerului Apărării Naţionale, Iolanda Balaş-Sőtér a fost premiată. Ulterior, Regele Mihai i-a conferit la 13 septembrie 2010, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Palatul Elisabeta din Bucureşti, Decoraţia regală „Nihil Sine Deo”, pentru merite deosebite aduse sportului românesc.La 27 noiembrie 2012 a fost inaugurat Hall of Fame-ul atletismului mondial, printre cele 13 legende alese numărându-se şi Iolanda Balaş-Sőtér. În 1998, a fost desemnată cetăţean de onoare al oraşului Timişoara, iar în 2001 al municipiului Bucureşti.
A scris lucrări metodice consacrate sportului de înaltă performanţă. Autoare a lucrării „Studiu şi istoric al pregătirii sportivilor de înaltă performanţă la altitudine” (1988). A iniţiat apariţia revistei „Atletismul Românesc”. Federaţia Română de Atletism şi-a premiat, în cadrul Galei 2013, personalităţile care au marcat secolul de atletism românesc.În 1963, CIO i-a decernat „Trofeul Mohammed Taher Pacha”, pentru contribuţia adusă la propagarea olimpismului. În 2000, a fost nominalizată printre primele zece atlete din lume ale secolului XX.
S-a stins din viață la spitalul Elias din Capitală la vârsta de 79 de ani, pe 11 martie 2016. Preşedintele României a conferit post-mortem Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Ofiţer Iolandei Balaş-Sőtér, la 13 martie 2016. (Autor : Alexandru Balaci)
Bibliografie
https://www.cosr.ro/sportiv/iolanda-balas
www.fra.ro
https://www.gsp.ro/sporturi/atletism/povestea-nestiuta-despre-iolanda-balas-cum-l-a-socat-atleta-pe-gheorghe-gheorghiu-dej-nici-eu-nu-stiu-de-unde-am-avut-acest-curaj-472285.html
