”Investigarea unui caz de corupție provoacă o undă de șoc în Parlamentul European”, titrează Les Echos, remarcând amploarea nemaiîntâlnită a scandalului în care este implicată o instituție a Uniunii Europene care ”se vrea a fi la standarde înalte în problemele ce țin de etică și statul de drept”. Și Politico este de părere că ar putea fi vorba despre „cel mai grav” și „cel mai șocant” scandal de corupție care afectează Bruxelles-ul în ultimii ani. Deși inițial, nu era vorba de nume importante, ci doar de un fost membru al Parlamentului European, de câțiva asistenți parlamentari și un șef de sindicat, arestarea, vineri seară, a vicepreședintei Parlamentului European, Eva Kaili, ”o apărătoare vocală a orașului Doha”, a arătat că nu era vorba doar de ”niște neimportanți foști demnitari sau aspiranți la putere”, ci de un posibil „lobby ilegal” pentru a influența luarea unor decizii favorabile Qatarului, țara organizatoare a Campionatului Mondial de Fotbal, acuzată de încălcări ale drepturilor omului, detaliază Politico. Scandalul pune în mare dificultate grupul social-democraților care în luna noiembrie s-a opus votării unei rezoluții împotriva Qatarului, în ciuda estimărilor că este posibil ca circa 6.500 de imigranți să-și fi pierdut viața din cauza condițiilor de lucru pe șantierele pentru construcția spațiilor care găzduiesc Campionatul Mondial de Fotbal, remarcă Le Figaro. După ce, potrivit Les Echos, în casa Evei Kaili s-au descoperit ”saci cu bani”, ies la iveală și discursurile acesteia în care apără Qatarul ca fiind ”într-o poziţie de avangardă în ceea ce priveşte drepturile lucrătorilor”, constată La Stampa. Cotidianul italian scrie și despre arestarea în acest caz a patru italieni, printre care Antonio Panzeri, fost europarlamentar suspectat că a intervenit politic în favoarea Qatarului și Marocului, precum și Francesco Giorgi, asistent parlamentar în grupul socialiștilor și partenerul de viață al Evei Kaili. Il Corriere della Sera realizează un portret al cuplului Eva Kaili – Francesco Giorgi pe care îi numește ”frumoșii Bruxelles-ului”. ”Sunt unul dintre acele cupluri care nu trec neobservați întrucât ambii sunt foarte frumoși”, ea o fostă jurnalistă de televiziune, originară din Salonic, el, originar din Milano, cu o lungă experiență de asistent europarlamentar, cu pasiune pentru iahting și pescuit, detaliază cotidianul italian. ”Când în spatele imaginii se ascunde corupția”, titrează ziarul elen To Vima, extinzând analiza de la acest caz punctual la ”modul în care partidele și alegătorii contribuie la afirmarea politicienilor, în condițiile în care imaginea domină din ce în ce mai mult, cu o indiferență impresionantă față de substanță”. ”Elemente care odinioară erau considerate obligatorii precum educația, experiența profesională, claritatea în poziționarea ideologică, capacitatea de gestionare a problemelor, sunt acum lăsate deoparte și ceea ce contează este dacă dă bine la cameră, dacă emană „aerul” care ar trebui, dacă îmbină „tinerețea” și „dinamismul”. În același timp sunt marginalizate principii precum onestitatea și integritatea, deschizându-se astfel calea către corupție, care devine endemică” este concluzia cotidianului elen.
Pe frontul ruso-ucrainean, Occidentul este îngrijorat de strângerea legăturilor de către Moscova cu Teheranul și Phenianul, potrivit unui diplomat britanic citat de Daily Express. Concret, Vladimir Putin încearcă să cumpere ”sute de rachete balistice” din Iran și Coreea de Nord, oferind în schimb ”suport militar fără precedent” regimurilor dictatoriale din aceste țări, inclusiv ”componente militare avansate care îi vor permite Iranului să consolideze capacitatea armelor sale”. Cotidianul britanic amintește că armata lui Putin a folosit deja sute de drone și rachete iraniene pentru a lansa atacuri ”ilegale” asupra infrastructurii civile din Ucraina. ”Pentru ucraineni frigul este acum noul inamic, în timp ce Rusia transformă iarna în armă”, titrează The Times, scriind despre condițiile în care trăiesc milioane de oameni, rămași fără curent electric și gaz și locuind în case cu geamuri sparte de bombardamente. Cu scopul de a răspunde nevoilor Ucrainei pentru a trece de această iarnă, președintele Franței, Emmanuel Macron, a avut duminică o convorbire cu Volodimir Zelenski, în perspectiva Conferinței pentru Ucraina ce se va desfășura marți, notează Le Monde, care mai scrie că printre temele discuției s-a aflat și planul de pace în zece puncte propus de președintele ucrainean. Potrivit agenției RBC planul vizează garanții cu privire la securitatea nucleară, alimentară și energetică, precum și retragerea trupelor ruse din teritoriile ocupate. Vladimir Putin, la rândul său, a avut duminică o convorbire telefonică cu președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, în cadrul căreia, potrivit agenției ruse Tass, au discutat despre dezvoltarea cooperării bilaterale în diverse domenii, cum ar fi proiecte energetice comune și continuarea acordului pentru transportul cerealelor pe Marea Neagră.
”În România, tancurile Leclerc revin pe teren”, titrează Le Monde, scriind despre sosirea la Cincu a primei escadrile blindate, care alături de prezența militarilor francezi ”se înscrie în dorința de a preveni extinderea conflictului, dar cu pregătirea în același timp pentru o eventuală confruntare de mare intensitate cu Rusia”, după cum comentează cotidianul francez. ”Acest transport excepțional reprezintă „un mesaj de forță” adresat Rusiei, în timp ce Moscova amenință în mod regulat țările Alianței Norde-Atlantice cu represalii pentru sprijinul acordat Ucrainei”, consideră Le Monde.
Sub titlul ”Veto împotriva aderării României la Schengen. Nebunia guvernanţilor”, cotidianul austriac Der Standard critică poziția adoptată de Viena și constată că ”atitudinea singulară a Austriei demonstrează lipsa totală a vreunui scop”. ”Da, Austria este nemulţumită de politica UE faţă de azilanţi şi are motive serioase pentru aceasta. Însă nimeni nu ar putea explica în ce constă legătura dintre noul val de cereri de azil cu Schengen sau chiar cu România; din această ţară abia dacă vin migranți în Austria. Când (ministrul de interne) Karner explică nebulos că momentul pentru extinderea spaţiului Schengen este nepotrivit, de ce a fost de acord cu aderarea Croaţiei?” se întreabă Der Standard. Indicând Ungaria ca fiind vinovată de așa-numitul ”turism de azil”, adică permite trecerea migranților mai departe spre Europa, lucru criticat de ÖVP, principalul partid guvernământ din Austria, cotidianul austriac constată că spre deosebire de atitudinea față de ”guvernarea proeuropeană de la Bucureşti, premierul autoritar al Ungariei, Viktor Orbán, nu este pedepsit de cancelarul Karl Nehammer, ci este curtat, chiar dacă fără niciun rezultat”. ”De ce să provoci restul Europei, numeroasele companii mari şi mici care îşi câştigă banii în România, de ce să le faci viaţa grea şi să-ţi baţi joc în UE de capitalul politic – pentru nimic? Nici măcar menţionarea apropiatelor alegeri în landurile Austriei inferioare nu contează: niciuna din alegătoarele de acolo nu vor recompensa ÖVP doar pentru că le îngreunează îngrijitoarelor din România accesul şi condamnă camioanele la timpuri şi mai lungi de aşteptare la trecerea frontierei” consideră Der Standard. ”În cazul în care unul din guverne pare că şantajează restul Uniunii şi atrage asupra sa furia acesteia, ar trebui să ştie măcar ce scop urmăreşte – şi să semnaleze celorlalte state cum ar putea să-i câştige consimţământul”, însă ”explicaţiile ministrului de interne Gerhard Karner şi ale amicilor săi din Partidul Popular nu lasă să se întrevadă niciun fel de scop”, conchide cotidianul austriac. (Carolina Ciulu)/cciulu
RADOR, 12 DECEMBRIE
