EVENIMENTE INTERNE
– Ministere
* Ministerul Afacerilor Externe a anunţat că România va prelua, de la 1 ianuarie 2023, două noi mandate de Ambasadă Punct de Contact NATO (Contact Point Embassy – CPE) în Georgia, respectiv în Iordania, pentru o perioadă de doi ani (2023-2024), în urma deciziei NATO în acest sens
– Culte, Biserică
* Este oficiată Sfânta Liturghie de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi, cu prilejul Tăierii – împrejur cea după trup a Domnului, Sărbătoarea Sfântului Ierarh Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei şi Anul Nou – ora 9:30, la Catedrala Patriarhală. La final, va avea loc Proclamarea Anului omagial şi a Anului comemorativ 2023
– Social
* Târgu-Jiu: „Capitala Tineretului din România”, ediția 2023, este orașul Târgu-Jiu, pentru un an. „Capitala tineretului din România”, care funcţionează pe principii similare cu „Capitala europeană a tineretului”, este un program naţional destinat tinerilor, ce pune accent pe dezvoltarea ecosistemelor de tineret din zonele româneşti, în general, şi pe dezvoltarea ecosistemelor de tineret urbane, în mod special. În cadrul programului, autorităţile locale colaborează cu organizaţiile neguvernamentale de şi pentru tineret şi cu mediul privat, şi îi pun pe tineri în centrul procesului de dezvoltare urbană. Primul oraş din România care a purtat acest titlu a fost Timişoara (2 mai 2016 – 1 mai 2017), apoi Bacău (2017-2018), Baia Mare (2018-2019) și Iași (2019-2020), Constanța (2021-2022). Programul este inițiat și coordonat de Comisia de Guvernanță pentru titlul de „Capitala tineretului din România” – Consiliul Tineretului din România (CTR), Federația Tinerilor din Cluj (FTC), Grupul PONT și Banca Comercială Română (BCR)
– Economic
* Începând cu această dată, Guvernul nu va mai prelungi măsura de compensare cu 50 de bani a preţului la carburant
* Nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată este majorat la 3.000 lei lunar
* Data de la care intră în vigoare modificările aduse Legislaţiei privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor prin Ordonanţa de urgenţă care transpune integral în legislaţia naţională Directiva (UE) 2019/1158 privind echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată a părinţilor şi îngrijitorilor şi de abrogare a Directivei 2010/18/UE
* Valoarea punctului de pensie se majorează la 1.785 lei, de la 1.586, conform proiectului de Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative
* Drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar se majorează cu 10% faţă de nivelul din decembrie 2022, dar fără a depăşi grila, iar indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora se menţin la nivelul de la finalul acestui an, potrivit unui Proiect de Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative
* Contractul individual semnat între Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz şi Socar Trading, filiala companiei naţionale petroliere a Republicii Azerbaidjan, permite livrări planificate de gaze naturale începând cu 1 ianuarie 2023, prin Coridorul Sudic, utilizând capacităţile de transport ale conductelor TAP, IGB, precum şi ale sistemelor de transport ale Bulgariei şi României
– Medicină, Sănătate
* Conform unei Hotărâri de Guvern, pensionarii cu venituri până la 1.608 lei vor beneficia, de la 1 ianuarie 2023, de medicamente compensate în procent de 90%. Astfel, începând au această dată, creşte cu 12,5% plafonul veniturilor până la care pensionarii vor putea beneficia de medicamente compensate cu 90%
– Cultură
* Concertul de Anul Nou, susţinut de Orchestra Filarmonicii din Viena, la Sala de Aur a complexului Musikverein din capitala Austriei – poate fi ascultat în direct la trei dintre posturile Radio România (Radio România Muzical, Radio România Actualităţi şi Radio România Cultural) pe 1 ianuarie, de la ora 12:05. Pentru al 65-lea an consecutiv, Orchestra filarmonicii vieneze susţine acest concert tradiţional, care poate fi urmărit, la radio sau TV, în peste 100 ţări de pe mapamond, eveniment care celebrează spiritul Valsului şi al Vienei secolului al XIX-lea. În 2023, se împlinesc 150 ani de la data primului concert susţinut de Johann Strauss-fiul, compozitorul emblematic al valsului vienez, alături de Orchestra Filarmonicii din Viena. La pupitrul filarmonicii vieneze se va afla dirijorul Franz Welser Most, director general muzical al Operei de Stat din Viena între anii 2010-2014, actualmente, directorul muzical al uneia dintre cele mai Importante orchestre americane, cea din Cleveland. Dirijorul austriac a mai condus concertele de Anul Nou de la Viena din anii 2011 şi 2013 şi este cunoscut publicului român datorită apariţiilor sale în cadrul Festivalului George Enescu de la Bucureşti – ultima dată, în 2019. Concertul va fi comentat în direct de Ştefan Costache, realizator Radio România Muzical
* România/ Grecia/ Ungaria: Orașele Timișoara, Elefsina și Veszprém vor deține anul acesta titlul de „Capitală Europeană a Culturii”. După Sibiu (2007), Timișoara va fi al doilea oraș din România care va deține acest titlu. Programul „Capitală culturală europeană” a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Peste 50 de oraşe au deţinut, până în prezent, acest titlu
– S-a întâmplat într-o zi de 1 ianuarie
* Acum 266 de ani (1757) domnitorul Constantin Racoviţă-Cehan (1749-1753; 1756-1757) şi mitropolitul Iacob Putneanul (1750-1760) hotărau înfiinţarea unui spital în cadrul Mănăstirii „Sf. Spiridon” din Iaşi. A fost cel mai mare spital din Moldova (şi al doilea din ţară ca vechime, după Spitalul Brâncovenesc din Bucureşti, demolat de Ceauşescu în martie 1984), care îşi continuă activitatea şi în ziua de azi, sub denumirea de „Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe Sf. Spiridon Iaşi”. Prima biserică cu hramul „Sf. Spiridon” din Iaşi, după cum spun documentele, s-a zidit şi s-a sfinţit în 1752. Ctitorul acestui aşezământ, jitnicerul Ştefan Bosie, „a cumpărat (la 2.VII.1752) toate casele de pe uliţa Hagioaiei pentru a ridica o mănăstire în cinstea Sf. Ierarh Spiridon „Făcătorul de Minuni” (prăznuit la 12 decembrie)
* Cu 238 de ani în urmă (1785) apărea primul număr al publicaţiei britanice „Daily Universal Register”, fondată de John Walter. Peste trei ani, la 1.I.1788 (- 235 de ani), avea să îşi schimbe numele în „The Times”, ajungând să fie unul dintre cele mai vechi şi mai influente ziare britanice
* În urmă cu 191 de ani (1832) se înfiinţau, la Iaşi, Arhivele Statului din Moldova, în subordinea Logofeţiei Dreptăţii (Ministerul Justiţiei); primul director: Gheorghe Asachi (1832-1849) (1/13)
* Se împlinesc 185 de ani (1838) de când George Bariţiu edita, la Braşov, publicaţia „Foaie literară” (supliment al revistei „Gazeta de Transilvania”), devenită – la 2 iulie acelaşi an – „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”
* Se împlinesc 175 de ani (1848) de când intra în vigoare Convenţia dintre Moldova şi Muntenia privind desfiinţarea vămii (taxelor vamale) dintre cele două ţări (singura supusă vămuirii fiind sarea), formându-se, astfel, o singură piaţă, protejată de un singur cordon vamal (1/13)
* În urmă cu 168 de ani (1855) poetul Vasile Alecsandri edita (până la 3 decembrie acelaşi an), la Iaşi, săptămânalul „România literară”, considerat continuator direct al programului „Daciei literare” (1840) şi al „Propăşirii” (1844)
* Cu 162 de ani în urmă (1861), Conferinţa naţională a fruntaşilor români din Transilvania, întrunită la Sibiu, adopta două rezoluţii privind recunoaşterea românilor „ca naţiune politică şi independentă faţă cu celelalte naţiuni”, precum şi folosirea în viaţa publică a limbii române ca limbă egal îndreptăţită, alături de limbile maghiară şi germană (1/13.I – 4/16.I)
* La data de 1/13 ianuarie 1866, acum 157 de ani, a intrat în vigoare Legea privind introducerea sistemului metric, promulgată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza pe 15 septembrie 1864. Pe plan naţional, principalele repere în dezvoltarea metrologiei se consideră:
- 1883 – când România a devenit stat membru al Convenţiei Internaţionale a Metrului
- 1889 – când a fost înfiinţat Serviciul Central de Măsuri şi Greutăţi, primul organ al statului în domeniul metrologiei legale din România
- 1951 – când s-a înfiinţat Institutul Naţional de Metrologie
- 1961 – când s-a proclamat în ţara noastră Sistemul Internaţional de Unităţi, singurul sistem de unităţi legale şi obligatorii
- 1994 – când s-a înfiinţat Biroul Român de Metrologie Legală, organ de specialitate al administraţiei publice centrale. Guvernul României a adoptat la data de 6 septembrie 2001 Hotărârea nr. 879 privind declararea celei de-a doua duminici din luna septembrie ca „Ziua Metrologiei” (textul actului a fost publicat în M.Of. nr. 572/13 sep. 2001) (1/13)
* Acum 156 de ani (1867) apărea (până la 20.X.1870), la Blaj, „Archivu pentru filologie şi istorie”, prima revistă românească de filologie. Elementul fundamental al programului acesteia consta în acţiunea de unificare a limbii şi ortografiei. Se preconiza, totodată, studierea limbii române, a ortografiei, gramaticii şi lexicologiei; director şi editor: Timotei Cipariu
* Se împlinesc 155 de ani (1868) de când apărea, la Braşov (1868-1880) şi apoi la Sibiu (1880-1945, cu unele întreruperi), revista „Transilvania”, „foaia” Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA)
* Se împlinesc 150 de ani (1873) de când apărea, la Blaj (lunar, până la 1/13.III.1880), revista „Economul”, primul periodic economic al românilor din Transilvania; revista apărea cu suplimentul „Foaie scolastică”, o publicaţie cu profil pedagogic adresată şcolilor româneşti
* Tot 150 de ani se împlinesc de la deschiderea, la Bucureşti (până la 22 februarie/6 martie), a primei expoziţii de pictură şi sculptură organizată de nou-înfiinţata „Societate a amicilor bele-artelor”. Nicolae Grigorescu a participat cu numeroase lucrări de mare ecou în epocă
* În urmă cu 148 de ani (1875), lua fiinţă „Societatea Studenţilor Medicinişti din Bucureşti” (condusă de C. Stăuceanu, C. I. Istrati şi Gh. Manicea), la şase ani după întemeierea Facultăţii de Medicină din Bucureşti şi la optsprezece ani după prima societate ştiinţifică a medicilor din Bucureşti (Societatea Medicală Ştiinţifică – 1857), din necesitatea şi dorinţa studenţilor de a se sprijini reciproc, de a se manifesta ştiinţific într-un cadru organizat, dar mai ales din necesitatea documentării ştiinţifice într-o vreme în care literatura medicală românescă se afla la începuturile sale, iar bibliotecile de stat şi cea a Facultăţii de Medicină nu posedau cărţile şi revistele medicale necesare viitorilor medici. Promotorul acestei idei a fost Nicolae Manolescu (1850 – 1910), atunci student, ulterior ilustru profesor de oftalmologie la Facultatea de Medicină din Bucureşti (1/13)
* Şi tot acum 148 de ani, apărea (până în decembrie 1882, lunar şi apoi de două ori pe lună), la Budapesta şi Oradea, revista „Şezătoarea”, sub conducerea lui Iosif Vulcan, prima revistă românească de folclor (1/13)
* Se împlinesc 145 de ani (1878) de când apărea (bisăptămânal, până la 15/27.VI.1885), la Sibiu, ziarul politic, economic şi literar „Observatorul”, sub conducerea lui George Bariţiu. Ziarul milita pentru egalitatea politică şi culturală a românilor din monarhia austro-ungară cu celelalte naţiuni ale Imperiului (1/13)
* În urmă cu 142 de ani (1881) apărea prima revistă de filatelie din România, intitulată „Timbrophilo” (1/13)
* Acum 129 de ani (1894) apărea (până în august 1896), la Bucureşti, revista bilunară „Vatra” („Foaie ilustrată pentru familie”); directori: Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale şi George Coşbuc. Din punct de vedere al istoriei literare, „Vatra” a fost o avanpremieră a sămănătorismului. În 1971 a fost reluată, la Târgu-Mureş, publicarea revistei, sub conducerea scriitorului Romulus Guga, iar după moartea sa (1983) de criticul și istoricul literar Cornel Moraru. Revista este editată de Uniunea Scriitorilor, Consiliul Județean Mureș, cu sprijinul Ministerului Culturii și Cultelor
* Cu 119 ani în urmă (1904) apărea, sub conducerea istoricului Ion Nistor, revista lunară de literatură, artă şi ştiinţă „Junimea literară” (ianuarie – septembrie 1904 şi ianuarie 1925 – decembrie 1939, la Cernăuţi; octombrie 1904 – mai 1914, la Suceava)
* Acum 116 ani (1907) apărea, bilunar şi apoi lunar, la Bucureşti, revista literară „Convorbiri” (după un an, „Convorbiri critice”) (până la 25.XII.1910 şi la 1.I.1935), sub conducerea lui Mihail Dragomirescu
* Tot acum 116 ani apărea la Bucureşti (până la data de 30 decembrie a aceluiaşi an, lunar, apoi săptămânal), revista „Floarea darurilor”, sub conducerea lui Nicolae Iorga, prima revistă românească dedicată popularizării literaturilor străine
* Se împlinesc 115 ani (1908) de când apărea lunar (până în 1912), la Chişinău, revista „Luminătorul”, din iniţiativa episcopului Vladimir. Prin întreaga ei activitate, revista a contribuit la cultivarea limbii materne, la trezirea şi întărirea sentimentului naţional, precum şi la pregătirea clerului şi românilor basarabeni pentru marele eveniment al Unirii (din 1918) (1/14)
* Cu 111 ani în urmă (1912) China s-a proclamat republică, cu capitala la Nanjing (Nankin), Sun Yat-sen, liderul partidului Kuomintang (KMT sau Partidului Naționalist), fiind proclamat președinte provizoriu. Revoluţia din anii 1911-1913 a înlăturat dinastia manciuriană, Republica Populară Chineză fiind proclamată la 1.X.1949
* Se împlinesc 100 de ani (1923) de când a început să funcţioneze Muzeul Etnografic al Transilvaniei, primul muzeu etnografic din România. Constituit în anul 1922, la Cluj, la iniţiativa Consiliului Dirigent al Transilvaniei care, prin inspectorul general al muzeelor, Coriolan Petranu, a făcut primele demersuri în acest sens. După dizolvarea Consiliului Dirigent, proiectul organizării muzeului a fost dus la bun sfârşit de Fundaţia Culturală „Principele Carol”, care, la 1 mai 1922, a constituit o comisie însărcinată cu organizarea muzeului, din care făceau parte ilustre personalităţi ale epocii: Sextil Puşcariu, George Vâlsan, Alexandru Lapedatu, George Oprescu şi Romulus Vuia, acesta din urmă devenind primul director al instituţiei (1923-1948)
* Acum 96 de ani (1927) România a ratificat Convenţia de la Berna pentru protecţia operelor literare şi artistice (completată şi revizuită în mai multe rânduri)
* Cu 84 de ani în urmă (1939) apărea (până la 31 decembrie acelaşi an), la Iaşi, „Jurnalul literar” – director, George Călinescu. Seria a II-a a apărut între 1947 şi 1948, la Bucureşti. Potrivit fondatorului, era vorba de o „gazetă de critică şi informaţie literară”, care-şi propunea să ofere „o icoană integrală a literaturii noastre”, în genul revistei franceze „Les Nouvelles Litteraires”
* În urmă cu 78 de ani (1945) trupele române din Corpul de armată de sub conducerea generalului Nicolae Şova pătrundeau în Budapesta (în timpul celui de-al Doilea Război Mondial)
* Acum 74 de ani lua fiinţă Filarmonica de Stat din Sibiu. În contextul existenţei unui însemnat număr de muzicieni şi a unui conservator de muzică, precum şi a unei îndelungate tradiţii în domeniul interpretării simfonice şi de operă, la 1 ianuarie 1949 a luat fiinţă Filarmonica de Stat Sibiu, instituţie profesionistă de spectacole şi concerte care de-a lungul celor peste 6 decenii de ani de existenţă ca instituţie de stat a prezentat mii de concerte simfonice şi de muzică de operă, asimilând un vast repertoriu simfonic şi liric
* Tot acum 74 de ani se înfiinţa, la Bucureşti, Institutul de Lingvistică – primul director: acad. Iorgu Iordan. În 1994 a primit numele primului său director, devenind Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”. În 1961 a luat naştere Centrul de Cercetări Fonetice şi Dialectale (anterior, sector/secţie în cadrul Institutului de Lingvistică), devenit, în 1990, Institutul de Fonetică şi Dialectologie, iar în 1992 Institutul de Fonetică şi Dialectologie „Alexandru Rosetti”, după numele întemeietorului său. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” a rezultat din „comasarea prin fuziune”, la 25 ianuarie 2002, a acestor două institute, ca efect al Hotărârii Guvernului României nr. 1366 din 27 decembrie 2001
* Se împlinesc 65 de ani (1958) de când intrau în vigoare Tratatele de la Roma privind crearea Comunităţii Economice Europene – CEE (Piaţa Comună) şi Comunităţii Europene a Energiei Atomice (CEEA, astăzi EURATOM), semnate la 25.III.1957. CEE a devenit Uniunea Europeană (UE) prin intrarea în vigoare, la 1.XI.1993, a Tratatului de la Maastricht/Olanda
* Acum 57 de ani (1966) apărea, la Bucureşti, revista studenţească „Amfiteatru”. A apărut lunar, cu menţiunea „Revistă literară şi artistică editată de Uniunea Asociaţiilor Studenţeşti din Republica Socialistă România”, fiind organul de presă al cenaclului „Junimea”, condus de George Ivaşcu. Cea mai prestigioasă perioadă a revistei a fost între anii 1966 şi 1968, când la conducere s-a aflat Ion Băieşu, secondat de Adrian Păunescu şi Fănuş Neagu. După evenimentele din Cehoslovacia, din 1968, care au pus capăt Primăverii de la Praga, revista a fost reorganizată, deoarece se considera că revista nu şi-a atins scopul educativ, conform voinţei ideologilor. La conducerea revistei a fost numit Gheorghe Achiţei, şi, chiar de la primul număr din 1969, erau precizate „Opţiunile fundamentale”: „Amfiteatru îşi propune să devină, mai mult decât până acum, o revistă de atitudine marxistă în problemele de cultură din ţara noastră”. De la numărul 1/1974 a devenit Revistă literară şi artistică editată de Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România. Săptămânalul apare și în prezent ca revistă online de teatru, sub aceeași denumire
* Cu 56 de ani în urmă (1967) era creată Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (ONUDI), în baza Rezoluţiei 2152 a celei de-a XXI-a sesiuni a Adunării Generale a ONU (din 17 noiembrie 1966), ca organ central de coordonare a activităţilor industriale din interiorul sistemului Naţiunilor Unite. Ulterior, la presiunea ţărilor în curs de dezvoltare, a avut loc o Conferinţă a ONU (8 aprilie 1979, la Viena) care consfinţea apariţia ONUDI ca Agenţie Specializată. După depunerea instrumentelor de ratificare a 80 state, Constituţia ONUDI a intrat în vigoare la 21 iunie 1985, ONUDI devenind astfel cea de-a 16-a instituţie specializată a ONU. Primul director executiv al organizației a fost egipteanul Ibrahim Helmi Abdel-Rahman, în prezent fiind condusă de Gerd Müller, din 10 decembrie 2021, şi numărând (la 1 aprilie 2019) 170 de state membre
* Şi tot acum 56 de ani, România devenea membră a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (ONUDI). România a fost aleasă membru al Consiliului Dezvoltării Industriale (IDB), în cadrul Conferinţei Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială, care s-a desfăşurat la Lima, în perioada 2-6 decembrie 2013. Mandatul României s-a desfăşurat în cadrul Consiliului Dezvoltării Industriale al ONUDI în perioada 2014-2017
* Acum 46 de ani (1977) lua fiinţă, în Cehoslovacia, mişcarea contestatară „Carta 77”, iniţiată de un grup de intelectuali care militau pentru drepturi cetăţeneşti. În octombrie 1979 mai mulţi membri ai mişcării, printre care şi scriitorul Václav Havel (preşedinte al R. Cehe şi Slovace între 1989 şi 1992, apoi, după separarea celor două ţări, preşedinte al Cehiei în perioada 1993-2003), au fost condamnaţi la mai mulţi ani de închisoare. La data de 3.XI.1992 grupul „Carta 77” şi-a încetat activitatea, considerându-se că „şi-a îndeplinit rolul istoric”
* Acum 42 de ani (1981) Grecia devenea oficial membră a Comunităţii Economice Europene (din 1.XI.1993 – Uniunea Europeană)
* Cu 37 de ani în urmă (1986) Spania şi Portugalia deveneau oficial membre ale Comunităţii Economice Europene (din 1.XI.1993 – Uniunea Europeană)
* În urmă cu 34 de ani (1989) intra în vigoare Protocolul de la Montréal asupra Substanţelor care Distrug Stratul de Ozon (un protocol al Convenţiei de la Viena pentru Protejarea Stratului de Ozon), tratat internaţional conceput pentru a proteja stratul de ozon prin oprirea treptată a producţiei mai multor substanţe considerate a fi responsabile pentru distrugerea sa. Tratatul a fost deschis pentru semnare la 16 septembrie 1987, a fost ratificat de 196 de state și a fost revizuit de mai multe ori. Se speră că, dacă se respectă tratatul, stratul de ozon se va reface complet până în 2050. NOTĂ: Pe 16 septembrie este marcată „Ziua Internaţională pentru Protecţia Stratului de Ozon”, pe baza Rezoluţiei 49/114 din 19.XII.1994 a Adunării Generale a ONU
* Acum 33 de ani (1990) România a devenit (la puţin timp după Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989), pentru a treia oară, membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, pentru un mandat de doi ani (1990-1991). România a fost aleasă pentru prima oară în Consiliul de Securitate al ONU ca membru nepermanent în 1962 (pentru un mandat de un an); al doilea mandat (de doi ani) a fost în anii 1976 şi 1977; al patrulea mandat a fost în 2004-2005
* Cu 28 de ani în urmă (1995) intra în vigoare acordul privind formarea Pieţei Comune a Sudului latino-american, MERCOSUR (care permite libera circulaţie a bunurilor, capitalurilor, serviciilor şi persoanelor într-o piaţă fără îngrădiri vamale). Această „primă zonă de comerţ liber” din America de Sud a fost lansată, la 26.III.1991, prin semnarea Tratatului de la Asuncion (Paraguay), de către preşedinţii Argentinei, Braziliei, Paraguayului şi Uruguayului
* Acum 27 de ani (1996) și-a început activitatea, la Bucureşti, Oficiul regional al Fondului pentru Populaţie al Naţiunilor Unite (FNUAP). Înfiinţarea sa a fost hotărâtă la sesiunea comună, din septembrie 1995, a PNUD (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare) şi a FNUAP
* Se împlinesc 25 de ani (1998) de la intrarea în vigoare a Acordului mondial de liberalizare a serviciilor de telecomunicaţii, semnat, la 15.II.1997, de membrii Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC)
* Cu 24 de ani în urmă (1999) începea să funcţioneze Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, conform Legii nr. 145/1997
* România a preluat de la Austria, acum 22 ani (2001), preşedinţia anuală a OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa)
* Începând cu această dată, numită şi „Ziua E”, acum 21 ani (2002), euro devenea moneda oficială în cele 12 state membre ale Uniunii Economice şi Monetare. Începând cu 30 martie 2002, euro a avut putere circulatorie unică în acele state. În prezent Euro (ISO EUR, cu simbolul €) este moneda oficială a 19 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene
* Începând cu această dată, acum 19 ani (2004), România devenea membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, pentru un mandat de doi ani (2004-2005). România a fost aleasă pentru prima oară în Consiliul de Securitate al ONU ca membru nepermanent în 1962 (pentru un mandat de un an). Al doilea mandat (de doi ani) a fost în anii 1976 şi 1977. Al treilea mandat (de doi ani) deţinut de ţara noastră a început la 1.I.1990, la puţin timp după Revoluţia din decembrie
* Cu 16 ani în urmă (2007) Sibiul devenea, alături de Luxemburg, pentru un an, Capitală Culturală Europeană
* Tot 16 ani sunt marcați (2007) de când Bulgaria devenea stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. La 13 aprilie 2005, Parlamentul European a aprobat admiterea Bulgariei şi a României în UE. Tratatul de aderare a fost semnat la 25 aprilie 2005 şi a fost ratificat ulterior Parlamentele tuturor ţărilor membre ale UE
* Slovenia a aderat, acum 16 ani (2007), la Zona euro şi a adoptat moneda euro, înlocuind tolarul sloven
* Se împlinesc 15 ani (2008) de când Cipru şi Malta au aderat la Zona euro şi au adoptat moneda euro
* Cu 12 ani în urmă (2011), Estonia a aderat la zona euro, la data de 13 iulie 2010, Consiliul Uniunii Europene aprobând solicitarea Estoniei. La această dată, Estonia a devenit membru deplin al zonei euro, moneda euro înlocuind coroana estoniană la un curs de schimb fixat irevocabil la 1 EUR = 15,6466 EEK. A existat o perioadă de două săptămâni în care ambele monede s-au aflat în circulație, populația primind, în mod normal, la casă restul în euro. Coroana estoniană și-a pierdut statutul de mijloc legal de plată la 15 ianuarie 2011
* Acum 11 ani (2012) intra în vigoare „Statutul Jurnalistului de Radiodifuziune”, aprobat prin HCA nr.65/2011
* Începând cu această dată, acum 9 ani (2014), restricţiile pentru muncitorii români şi bulgari pe piaţa muncii din zece state ale Uniunii Europene au fost eliminate total, după 8 ani de la aderarea la UE. Este vorba despre: Austria, Belgia, Elveţia, Franţa, Germania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda şi Spania
* În urmă cu 9 ani (2014) România a liberalizat piața funciară, conform obligațiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce a permis persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în țară, demers care a modificat regimul existent până la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau dreptul să cumpere terenuri agricole
* Tot acum 9 ani (2014) începea „Deceniul energiei sustenabile pentru toţi” (2014-2024), lansat de Organizația Națiunilor Unite în scopul de a promova la nivel global energia regenerabilă și eficiența energetică
* Și tot cu 9 ani în urmă (2014) Letonia a devenit a 18-a ţară membră a Zonei Euro, fiind al doilea stat baltic din fosta URSS care a trecut la moneda unică, după Estonia
* În urmă cu 8 ani (2015) România a preluat preşedinţia anuală a Comitetului de Securitate al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE)
* Institutul Cultural Român de la Bruxelles prelua de la această dată, acum 8 ani (2015), președinția rețelei EUNIC a Institutelor culturale europene prezente în Belgia. Cu peste 20 de membri (între care Alliance Française, British Council, Goethe-Institut, Institutul Cervantes, Institutul Polonez), EUNIC Bruxelles susține multilingvismul, dialogul intercultural, diversitatea și valorile comune europene. La nivel global, EUNIC numără 89 de rețele în 74 de țări
* Acum 8 ani (2015) municipiul Cluj-Napoca a fost desemnat „Capitală Europeană a Tineretului”. Decizia a fost luată la Maribor, în Slovenia, în noiembrie 2012, de Forumul European al Tineretului (European Youth Forum, EYF) care coordonează şi promovează acest proiect. Statutul de Capitală Europeană a Tineretului a fost introdus în anul 2009, cu oraşul Rotterdam (Olanda)
* Lituania devenea, tot acum 8 ani (2015), al nouăsprezecelea stat membru al Uniunii Europene care a adoptat moneda euro
* Şi tot acum 8 ani intra în vigoare Tratatul care prevede constituirea Uniunii Economice Eurasiatice (UEE) între Rusia, Belarus, Armenia şi Kazakhstan, semnat la 29 mai 2014. Kârgâzstanul a semnat Tratatul de aderare în mai 2015. Uniunea Eurasiatică are o structură copiată în bună parte după cea europeană: un corp executiv la Moscova – Comisia Economică Eurasiatică şi un corp politic – Consiliul Economic Suprem Eurasiatic, unde liderii statelor membre iau decizii prin unanimitate. Uniunea include libera circulaţie a muncitorilor şi o piaţă comună pentru construcţii, retail şi turism
* Cu 6 ani în urmă (2017) António Guterres, fost premier al Portugaliei şi fost Înalt Comisar al ONU pentru Refugiaţi, a preluat funcţia de Secretar General al ONU, succedându-l în funcţie pe sud-coreeanul Ban Ki-moon
* Se împlinesc 5 ani (2018) de când România a devenit parte a Trio-ului de Președinții ale Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), alături de Bulgaria și Ungaria. SUERD, lansată în anul 2011, este una din cele patru macro-strategii existente la nivelul Uniunii Europene, fiind co-inițiată de România și Austria și reprezentând un mecanism de cooperare a statelor din bazinul Dunării, destinat dezvoltării economice, sociale și teritoriale a macro-regiunii dunărene. România a exercitat, în perioada 1 noiembrie 2018 – 30 octombrie 2019, președinția Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, urmare a deciziei consensuale a statelor membre ale strategiei macro-regionale. La SUERD participă paisprezece state: nouă state membre ale Uniunii Europene (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croația, Germania – ca stat federal și prin landurile Baden-Württemberg și Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) și cinci state terțe (Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova și Ucraina)
* Cu doar 4 ani în urmă (2019) România a deținut preşedinţia semestrială rotativă a Consiliului Uniunii Europene pentru șase luni (1 ian. – 30 iun.). Aceasta s-a derulat într-un context complex şi dinamic, marcat de alegerile europene dar şi de evoluţiile legate de Brexit. Acţiunile au fost circumscrise motto-ului preşedinţiei române: „Coeziunea, o valoare comună europeană”. Au fost obținute rezultate consistente pe toți cei patru piloni prioritari ai președinției: Europa convergenței, Europa siguranței, Europa – actor global și Europa valorilor comune
* Acum 4 ani (2019) a început „Deceniul privind Agricultura Familială” 2019-2028, declarat de Națiunile Unite, la sfârșitul anului 2017, pentru a stimula sprijinirea fermelor familiale, în special a celor din statele în curs de dezvoltare; Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD) sunt responsabile de punerea în aplicare a Planului global de acțiune privind acest Deceniu. Lansarea globală a Deceniului a avut loc la sediul FAO din Roma, la 29 mai 2019
* Tot acum 4 ani (2019) Israelul şi Statele Unite s-au retras din Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), în condițiile în care cele două ţări au pretins că instituţia ONU ar avea o „tendinţă anti-israeliană”. Ieşirea din organizaţie a fost anunţată în octombrie 2017 de către Administraţia fostului preşedintelui american Donald Trump şi, câteva ore mai târziu, de premierul israelian (de la acea vreme) Benjamin Netanyahu
* Acum 3 ani (2020) România a preluat mandatul de Preşedinţie-în-Exerciţiu a OCEMN pentru primul semestru al anului, fiind prelungit în condiţii excepţionale până la 31 decembrie 2020, în scopul asigurării continuităţii preşedinţiilor-în-exerciţiu ale organizaţiei. Motto-ul celei de a șasea Președinții-în-Exercițiu a României – „Bridging Shores Enhancing Cohesion” – ilustrează convingerea României că viitorul Organizației trebuie construit în jurul conceptului de coeziune, interconectivitate și dialog. În 2020, Romania a deținut pentru a șasea oară Președinția-în-Exercițiu a OCEMN, de la momentul instituționalizării acesteia. Pe dimensiunea sectorială a activității OCEMN, România este stat-coordonator al Grupurilor de Lucru pentru Asistență în Situații de Urgență (până la 30 iunie 2021) și Turism (până la 30 iunie 2022) și a preluat, de la 1 ianuarie 2021, acest mandat și în alte domenii de cooperare – Protecția Mediului și Riscuri Seismice
* Cu 2 ani în urmă (2021) au fost declarate:
- „Deceniul Îmbătrânirii Sănătoase 2021-2030”, stabilit de ONU pentru a stimula acțiunea internațională pentru îmbunătățirea vieții persoanelor în vârstă, a familiilor și a comunităților lor
- „Deceniul Restaurării Ecosistemelor 2021-2030”, proclamat de ONU pentru a preveni, opri și inversa degradarea ecosistemelor de pe fiecare continent și din fiecare ocean, ceea ce va ajuta la conservarea biodiversității, la combaterea sărăciei, a schimbărilor climatice și la prevenirea extincției în masă; prin această inițiativă, condusă de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu și de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, se urmărește construirea unei mișcări globale puternice pentru intensificarea restaurării și poziționarea pe calea către un viitor durabil
- „Deceniul Internațional al Științei Oceanice pentru Dezvoltare Durabilă 2021-2030”, proclamat de Organizația Națiunilor Unite pentru a sprijini eforturile de inversare a ciclului de declin al sănătății oceanelor, pentru a oferi un cadru comun prin care știința oceanelor poate sprijini pe deplin acțiunile țărilor în vederea gestionării durabile a oceanelor și mai ales pentru realizarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă
* Tot acum 2 ani (2021), începând cu această dată, perioada de tranziție, începută la 1.II.2020, care a permis participarea temporară a Regatului Unit la Piața Unică a UE și la Uniunea Vamală s-a încheiat. A intrat în vigoare, în format provizoriu, Acordul de Cooperare şi Comerţ Uniunea Europeană – Marea Britanie, document istoric care marchează părăsirea Pieţei Unice Europene şi a Uniunii Vamale de către statul britanic şi, totodată, încheie perioada de tranziţie după Brexit la nivelul relaţiilor dintre Regatul Unit şi blocul comunitar stabilind cadrul viitor de funcţionare la nivel comercial între aceştia. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a părăsit oficial Uniunea Europeană pe 31 ianuarie 2020 (la ora 23:00 GMT, ce corespunde în România cu 1 februarie, ora 01:00)
* Se împlinește 1 an (2022) de când a început „Deceniul Internațional al Limbilor Indigene” (2022-2032) a fost declarat de Organizația Națiunilor Unite cu scopul de a proteja, promova și revitaliza limbile native, considerate importante deoarece acestea sunt asociate cu cunoștințe străvechi și tradiționale, moștenire și practici unice, adesea considerate resurse cheie pentru abordarea provocărilor de mediu, socioeconomice și de altă natură ale vremurilor noastre. UNESCO este agenția principală care pregătește Planul de acțiune global al Deceniului internațional
Aniversări – Comemorări
– Tăierea-împrejur cea după Trup a Domnului. Sf. Ierarh Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei şi mama sa, Sf. Emilia (Anul Nou. Tedeum) (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)
– Tăierea împrejur a Domnului nostru Isus Hristos; Sf. Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei. Anul Nou Civil (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică 2023)
– Sfânta Fecioară Maria, Născătoare de Dumnezeu. Anul Nou (Calendarul Romano-Catolic 2023)
– Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca anul 2023 să fie declarat „Anul omagial al pastorației persoanelor vârstnice” și „Anul comemorativ al imnografilor și cântăreților bisericești (psalți)” în Patriarhia Română
– „Ziua Aderării României la Uniunea Europeană”, declarată prin Hotărârea de Guvern 1585/8.XI.2006, pentru a marca acest eveniment de interes naţional; România a devenit membră a Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007
– 1432: A murit Alexandru cel Bun, domn al Moldovei (1400-1432); urcat pe tron cu ajutorul lui Mircea cel Bătrân, în timpul domniei sale a consolidat şi a dezvoltat organizarea instituţională a ţării, a sprijinit cultura şi comerţul cu statele din jur, a pus bazele unui sistem de apărare dezvoltat (în 1420 a respins primul atac turcesc împotriva Moldovei); potrivit „Cronicii” lui Grigore Ureche, Alexandru cel Bun ar fi creatorul dregătoriilor (logofăt, vornic, spătar, vistiernic ş.a.m.d.), întemeietorul Mitropoliei Sucevei şi al Episcopiilor de Roman şi de Rădăuţi (n. 1375?)
– 1521: S-a născut Ioan Vodă cel Viteaz, domn al Moldovei (1572-1574) (m. 1574)
– 1558: A murit cronicarul Macarie; a scris în limba slavonă, din porunca lui Petru Rareş (1527-1538, 1542-1546), o „Cronică” a istoriei Moldovei între anii 1504 şi 1551, în continuarea vechiului „Letopiseţ” alcătuit la curtea lui Ştefan cel Mare; a fost egumen al Mănăstirii Neamţ (1523-1531) şi episcop de Roman (din 1531 până la moarte, cu o întrerupere între 1550 şi 1551); a fondat Mănăstirea Râşca (1542) (n. sfârşitul sec. al XV-lea) – 465 de ani
– 1830: S-a născut Vasile Boerescu, jurist (membru în Adunarea Constituantă care a dezbătut şi adoptat Constituţia de la 1866), publicist (a fondat ziarul „Naţionalul”, în 1857) şi om politic liberal (de mai multe ori ministru în guvernele post-unionale, între anii 1860 şi 1864: ministru al justiţiei, al afacerilor străine, al culturii şi instrucţiunii) (m. 1883)
– 1841: S-a născut Alexandru Candiano-Popescu, avocat, ziarist şi general al armatei române; conducătorul mişcării antidinastice din 20 august 1870, când a fost proclamată aşa-numita „republică” de la Ploieşti (mişcarea „republicană”, la care a participat şi scriitorul I. L. Caragiale, a fost reprimată de armată în cursul aceleiaşi zile; în acele împrejurări, domnitorul Carol şi-a manifestat pentru prima oară intenţia de a abdica, dar, în cele din urmă, a revenit asupra hotărârii); Al. Candiano-Popescu s-a remarcat şi în luptele de la Griviţa din august 1877; a devenit, zece ani mai târziu, în 1880, aghiotant al regelui Carol I (m. 1901). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 27.I.1841
– 1855: S-a născut medicul George Assaky; a fost unul dintre primii chirurgi români care au introdus principii moderne de asepsie şi antisepsie; unul dintre precursorii neurochirurgiei moderne; membru corespondent al Academiei Române din 1890 (m. 1899)
– 1865: S-a născut Mărgărita Miller-Verghy, prozatoare, autoare dramatică, publicistă, pedagog şi prolifică traducătoare (din literaturile engleză, franceză, germană, spaniolă şi rusă); a tradus în limba franceză din Eminescu, Vlahuţă şi Duiliu Zamfirescu; prin proza sa a contribuit la emanciparea scrisului feminin românesc modern (m. 1953)
– 1868: S-a născut scriitorul I.[oan] Al.[exandru] Brătescu-Voineşti; membru titular al Academiei Române din 1918, vicepreşedinte al acestui for (1919-1922; 1923-1926) (m. 1946) – 155 de ani
– 1868: S-a născut (la Veria, azi în Grecia) George Murnu, scriitor, traducător (îi revine meritul de a fi transpus în limba română epopeile homerice „Iliada” şi „Odiseea”) şi istoric (preocupări pentru arheologie şi istorie veche); membru titular al Academiei Române din 1923 (m. 1957) – 155 de ani
– 1883: S-a născut Antonin Ciolan, pedagog şi dirijor; membru fondator al Filarmonicii de Stat din Cluj (m. 1970) – 140 de ani
– 1889: S-a născut Vasile Stoica (cunoscut sub numele de Basil Stoica), diplomat, publicist, analist politic și scriitor; a luptat pentru fondarea, recunoaşterea internaţională şi consacrarea României Mari (m. 1959, în închisoarea Jilava)
– 1897: S-a născut Vasile Băncilă, filosof, pedagog, eseist şi memorialist (m. 1979)
– 1897: S-a născut medicul Ana Aslan, unul dintre pionierii gerontologiei mondiale; a evidenţiat, în studii şi în practică, importanţa novocainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă (tratamentele cu „Gerovital”); membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1988)
– 1907: S-a născut Constantin Fântâneru, poet, prozator şi critic literar (m. 1975)
– 1913: S-a născut inginerul constructor Ştefan Bălan; a participat la proiectarea şi construcţia unor importante edificii din Bucureşti (Casa Presei Libere, Stadionul Naţional ş.a.); membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1991) – 110 ani
– 1921: S-a născut inginerul electromecanic şi profesorul Toma Dordea; activitatea de cercetare ştiinţifică şi-a orientat-o spre domeniul vast al maşinilor electrice, cu referire la teoria şi ecuaţiile maşinilor electrice, precum şi la proiectarea, calculul şi optimizarea acestor maşini; membru titular al Academiei Române din 1994 (m. 2015)
– 1923: S-a născut Mihail Crama (pseudonimul lui Eugen Enăchescu Pasad), poet şi prozator (m. 1994) – 100 de ani
– 1923: S-a născut Ion Gavrilă Ogoranu, unul dintre cei mai cunoscuţi luptători anticomunişti ai Rezistenţei din munţi (m. 2006) – 100 de ani. NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 6.I.1923, iar altele la 4.I.1923
– 1928: S-a născut poetul, traducătorul şi actorul Teodor Pâcă (m. 1978) – 95 de ani
– 1928: A murit Valeriu Branişte, publicist şi om politic; membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1918-1920); unul dintre fondatorii Universităţii româneşti din Cluj (1919); membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1869) – 95 de ani
– 1928: A murit Sabin Popp, pictor şi desenator (n. 1896) – 95 de ani
– 1929: S-a născut Nicolae Ţic, scriitor, publicist şi scenarist (m. 1992)
– 1929: S-a născut boxerul Nicolae Linca, primul şi singurul campion olimpic al boxului românesc, medaliat cu aur la Jocurile Olimpice de vară de la Melbourne (1956) (a luptat deşi era accidentat la o mână) (m. 2008)
– 1930: S-a născut interpretul de muzică populară Tudor Pană (violonist şi şef de orchestră) (m. 2005)
– 1932: S-a născut pictorul naiv Vasile Savonea (m. 2001)
– 1933: S-a născut Lidia Ciolac, grafician şi plastician (m. 2012) – 90 de ani
– 1934: S-a născut colonelul în rezervă Ioan Ursu, compozitor, instrumentist şi dirijor, fost şef al Muzicii militare sibiene
– 1934: S-a născut actorul Gheorghe Dinică (m. 2009). NOTĂ: Marele actor s-a născut, de fapt, în zorii zilei de 25.XII.1933; părinţii au decis, însă, să-l declare după Anul Nou, 1.I.1934 fiind data de pe certificatul de naştere
– 1936: S-a născut Ioana Şetran, artist decorator și ceramist
– 1936: S-a născut sculptorul Wilhelm Demeter, autor de lucrări monumentale, dispuse de-a lungul litoralului românesc; cunoscut ca autor al „Obeliscului” din Costineşti (m. 2016)
– 1938: S-a născut Corneliu Dan Georgescu, compozitor, muzicolog şi folclorist; stabilit în Germania din 1986 – 85 de ani
– 1939: S-a născut pictorul Vasile Chinschi (m. 2004)
– 1941: A murit geologul și pedagogul Vasile C. Buțureanu, unul din întemeietorii şcolii de mineralogie şi petrografie românească; este descoperitorul unui mineral nou ponit (carbonat de mangan şi fier), numit astfel în memoria lui Petru Poni, pe care l-a introdus în literatura mondială de specialitat și a cercetat şi stabilit compoziţia chimică şi mineralogică a silicaţilor şi sulfosărurilor (n. 1858)
– 1942: S-a născut actorul Ovidiu Iuliu Moldovan (m. 2008)
– 1942: S-a născut Gheorghe Oprea, etnomuzicolog, folclorist, dirijor şi profesor (m. 2014)
– 1945: S-a născut pictorul şi graficianul Vasile Crăiţă-Mândră
– 1946: S-a născut Teodor Hrib, pictor, grafician şi gravor
– 1947: S-a născut Virgiliu-Jorj Stoenescu, economist, profesor şi poet (semnează sub pseudonimul George Virgil Stoenescu)
– 1948: S-a născut Laurenţiu Anghelache, artist plastic specializat în sticlă – 75 de ani
– 1948: S-a născut prof. dr. Toma Rădulescu, istoric și cunoscut muzeograf al Muzeului Olteniei – Secţia de Istorie-Arheologie, unde a lucrat zeci de ani; considerat omul-enciclopedie al Craiovei; numismatica a fost marea sa pasiune, publicând numeroase lucrări despre tezaure şi descoperiri monetare din Oltenia; autor sau coautor a numeroase monografii (m. 2022) – 75 de ani
– 1949: S-a născut Radu Ţuculescu, prozator, dramaturg, publicist, traducător şi regizor de teatru
– 1954: S-a născut interpretul de muzică uşoară Gheorghe Gheorghiu
– 1954: S-a născut Mircea Mihăieş, eseist, critic literar şi publicist
– 1955: S-a născut istoricul și profesorul Ioan Aurel Pop; membru titular (din 2010) și președinte al Academiei Române (din 5.IV.2018)
– 1958: S-a născut jurnalistul și scriitorul Vasile Șelaru, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Poezie – București (m. 2015) – 65 de ani
– 1962: S-a născut pianistul şi profesorul Vlad Dimulescu
– 1980: S-a născut Carmen Lidia Vidu, regizor de teatru, de film şi de evenimente; primul regizor de teatru multimedia din România
– 1995: A murit Harry Negrin, scriitor şi muzicolog (n. 1914)
– 1995, 1/2: A murit scriitorul V.[ictor] Em.[il] Galan (n. 1921)
– 2003: A murit publicistul Dumitru Tinu, directorul ziarului „Adevărul” şi preşedinte al Clubului Român de Presă (n. 1940) – 20 de ani
– 2011: A murit compozitorul şi dirijorul Marin Constantin; a pus bazele (1963) Corului Naţional de Cameră Madrigal (formaţia profesionistă a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti pentru care a fost fondator, dirijor – până în 1999 – şi director pe viaţă); specialist renumit în muzica renascentistă, cântul gregorian şi baroc, precum şi muzica tradiţională românească (n. 1925)
– 2014: A murit pictoriţa Coca (Elena-Venera-Ecaterina) Meţianu (n. 1910)
– 2014: A murit poetul Traian T. Coşovei (fiul lui Traian Coşovei) (n. 1954)
– 2016: A murit muzicologul, compozitorul şi publicistul Gheorghe Firca (n. 1935)
– 2016: A murit actorul George Alexandru (n. 1957)
– 2018: A murit Marian Bistriceanu, personalitate a Radio România; a devenit cunoscut publicului larg mai ales datorită activităţii sale la Radio Vacanţa, studioul de la Mamaia; s-a aflat în clădirea Radiodifuziunii în timpul evenimentelor din decembrie 1989, unde a realizat programe în acele zile şi nopţi fierbinţi; la data de 16 mai 1990 a fost promovat în funcţia de redactor-şef adjunct la Direcţia de Relaţii cu Publicul şi Secretariat General; apoi, devine corespondent de presă al Biroului de Presă, Informaţii şi Relaţii Publice din Washington, unde lucrează peste un an; în anul 1992 revine la sediul central, unde devine redactor-şef adjunct la Direcţia Relaţii Internaţionale, Schimburi şi Impresariat iar, din 29 aprilie 1994, director general adjunct al aceleiaşi direcţii; în 1996 revine în zona editorială şi devine redactor-şef adjunct la Studioul local Antena Bucureştilor; în ultimii ani de activitate a lucrat la Agenţia de presă a Radio România – Rador, din 9.04.1999 şi până la 1.05.2007; a realizat zeci de materiale memorabile, din România, dar şi din New York, Washington, Praga, Budapesta, Geneva, Bruxelles, Helsinki, Vancouver, Toronto, Montreal, Madrid, Lisabona (n. 1947) – 5 ani
– 2019: A murit Teodor Dima, filosof, logician şi profesor; specialist în logică deductivă și inductivă, epistemologie, filosofia științei, filosofie românească; inventatorul disciplinei filosofice Logica gândirii creative; director al Institutului de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane“ al Academiei Române, Filiala Iași (1995-2018); membru titular al Academiei Române din 2011 (n. 1939)
– 2019: A murit Lazăr Lădariu, poet, ziarist şi om politic (n. 1939)
– 2020: A murit actriţa Patricia Grigoriu (n. 1962)
EVENIMENTE EXTERNE
– Stockholm: Suedia preia, de la Republica Cehă, preşedinţia semestrială rotativă a Consiliului Uniunii Europene
– Skopje: Republica Macedonia de Nord preia, de la Polonia, preşedinţia anuală a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE)
– Tokyo: Japonia preia, de la Germania, preşedinţia anuală a G7
– Zagreb: Croaţia va adopta moneda euro de la 1 ianuarie 2023, la un curs de schimb de 1 euro pentru 7,53450 kune croate şi devine al 20-lea stat membru al Uniunii Europene care utilizează moneda europeană. Preţurile bunurilor şi serviciilor se vor afişa în euro şi kune până la 31 decembrie 2023, dată până la care bancnotele şi monedele în kune pot fi schimbate fără niciun cost
– Bruxelles: Sunt marcați 30 de ani de la intrarea în vigoare a pieței unice europene
– Republica Cehă: Manifestări de marcare a 30 de ani de la independența Republicii Cehe și a Slovaciei
– Franța: Directorul general al grupului Renault, Luca de Meo, preia mandatul de preşedinte al Asociaţiei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), în urma alegerii sale de către Consiliul de Administraţie al ACEA
– Frankfurt: Banca Centrală Europeană (BCE) va permite angajaţilor să lucreze de acasă 110 zile pe an, aproximativ jumătate din timp
– Herzogenaurach, Germania: Bjørn Gulden preia funcția de președinte al companiei Adidas
– Ţările de Jos: Guvernul olandez va plafona preţul energiei de la 1 ianuarie 2023; preţurile vor fi plafonate la nivelul din ianuarie 2022, pentru cantitatea medie de gaz şi electricitate folosită de gospodării
– Țările de Jos: Intrarea în vigoare a interzicerii deținerii și vânzării de protoxid de azot sau gaz ilariant, cu excepția utilizării profesionale
– Germania: Intrarea în vigoare a scutului tarifar privind prețurile la energie pentru marile companii, spitale și școli
– Copenhaga, Danemarca: Intrarea în vigoare a retragerii titlurilor princiare de la împlinirea a 25 de ani a copiilor prințului Joachim
– Venezuela: Este redeschisă frontiera dintre Columbia şi Venezuela
– Londra: Plecarea șefului Shell, Ben van Beurden, care va fi înlocuit de Wael Sawan
– Taipei: Taiwanul îi va supune unui test împotriva COVID-19 pe cei care sosesc din China începând cu data de 1 ianuarie, ca reacţie în urma valului de infectări din a doua economie a lumii
– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): Duminică, 1 ianuarie 2023, în solemnitatea Sfinta Fecioară Maria, Născătoare de Dumnezeu, și octava solemnității Nașterii Domnului, papa Francisc celebrează Sfânta Liturghie la ora 10:00 în bazilica „San Pietro”. Biserica Catolică marchează, în prima zi a noului an calendaristic, și Ziua mondială a păcii, ajunsă – în 2023 – la cea de-a 56-a ediție, având tema: „Nimeni nu se poate salva singur. Un nou început, după pandemia de Covid-19, pentru a trasa împreună căi de pace”. Tot duminică, 1 ianuarie 2023, Sfântul Părinte recită rugăciunea antifonului marian „Angelus” de la fereastra apartamentului pontifical din Palatul Apostolic împreună cu credincioșii prezenți în Piața San Pietro
– Franța: Urmează să înceapă exercițiul militar Orion (1 ian. – 30 iun.)
– Brasilia: Preluarea funcției de către președintele Lula da Silva
– Viena: Concertul de Anul Nou al Filarmonicii din Viena, dirijor Franz Welser-Möst – ora locală 11:15 (12:15, ora României), în Sala de Aur a Musikverein
– Ghana: UNESCO a desemnat Accra drept Capitala Mondială a Cărții (World Book Capital) pentru anul 2023 (începând cu 23 aprilie, Ziua Internaţională a cărţii şi drepturilor de autor)
– Danemarca: „Capitala Mondială a Arhitecturii” pentru acest an este orașul Copenhaga, desemnat oficial de către directorul general al UNESCO, Audrey Azoulay, la recomandarea Adunării Generale a Uniunii Internaționale a Arhitecților (UIA). UNESCO și UIA au lansat, în 2018, un parteneriat prin care orașele-gazdă ale Congresului Mondial al UIA sunt desemnate „Capitale mondiale ale arhitecturii”. O dată la trei ani, orașul respectiv devine un forum global al discuțiilor despre urbanism și arhitectură, cu scopul de a evidenția rolul important al arhitecturii, urbanismului și culturii în definirea identității urbane și a dezvoltării urbane durabile. Rio de Janeiro (Brazilia) a fost primul oraş din lume care a primit acest titlu, în 2020
– Turcia: Konya este anul acesta „Capitala Mondială a Sportului”; anterior au deținut acest titlu: Madrid (Spania) în 2022, Guadalajara (Mexic) în 2020 și 2021, și Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite) în 2019, stabilite fiind de ACES Europe și Comisia Capitală Mondială a Sportului
– Regatul Unit: Anul acesta Glasgow (Scoția) este „Capitala Europeană a Sportului”. Asociaţia non-profit „ACES Europe” (The European Capitals and Cities of Sport Federation), prezidată de Gian Francesco Lupattelli şi constituită la Milano, în 2000, oferă anual titlul de „Capitală Europeană a Sportului”, dar şi distincţia de „Oraş European al sportului”. Oraşele care au primit titlul de „Capitală Europeană a Sportului” au fost: Madrid (2001), Stockholm (2002), Glasgow (2003), Alicante (2004), Rotterdam (2005), Copenhaga (2006), Stuttgart (2007), Varşovia (2008), Milano (2009), Dublin (2010), Valencia (2011), Istanbul (2012), Anvers (2013), Cardiff (2014), Torino (2015), Praga (2016), Marsilia (2017), Sofia (2018), Budapesta (2019), Málaga (2020), Lisabona (2021) și Haga (2022)
– Polonia: Oraşul Lublin este „Capitala Europeană a Tineretului” în acest an. Statutul de „Capitală europeană a tineretului” a fost introdus de Forumul European al Tineretului (European Youth Forum, EYF) care coordonează şi promovează acest proiect, începând cu oraşul Rotterdam (Olanda) în anul 2009, urmat de Torino (Italia) în 2010, Anvers (Belgia) în 2011, Braga (Portugalia), Maribor (Slovenia) în 2013, Salonic (Grecia) în 2014, Cluj-Napoca în 2015, Ganja (Azerbaidjan) în 2016, Varna (Bulgaria) în 2017, Cascais (Portugalia) în 2018, Novi Sad (Serbia) în 2019, Amiens (Franța) în 2020, Klaipėda (Lituania) în 2021 și Tirana (Albania) în 2022
– Cipru/ Spania: Orașele Paphos și Sevilla sunt „Capitale Europene ale Turismului Inteligent” în acest an. Acestea sunt invitate să-și demonstreze practicile turistice inovatoare în patru domenii: accesibilitate, sustenabilitate, digitalizare, patrimoniu cultural și creativitate. Această inițiativă este gestionată de Direcția Generală pentru Piața Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri a Comisiei Europene, este susținută de Programul pentru Competitivitatea Întreprinderilor şi a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (COSME) și rezultă dintr-o acțiune pregătitoare propusă de Parlamentul European
– Estonia: Tallinn a câştigat titlul de „Capitală Verde a Europei” pentru acest an. Comisia Europeană acordă titlul de Capitală verde a Europei, în fiecare an, unui oraș care face pași importanți înspre reducerea emisiilor de carbon, a consumului de apă și de energie, prin transport public eco, facilități pentru bicicliști, extindere de spații verzi, soluții de management inteligente pentru trafic, reciclarea deșeurilor și tratarea apelor reziduale. Din 2010 au primit acest titlu următoarele orașe: Stockholm (Suedia), Hamburg (Germania), Vitoria-Gasteiz (Spania), Nantes (Franţa), Copenhaga (Danemarca), Bristol (Anglia), Ljubljana (Slovenia), Essen (Germania), Nijmegen (Olanda), Oslo (Norvegia), Lisabona (Portugalia), Lahti (Finlanda) și Grenoble (Franța)
– Norvegia: Trondheim este „Capitala Europeană a Voluntariatului” (EVC) în acest an. EVC este o competiție deschisă la nivel european, din 2013, de Centrul pentru Voluntariat European, care promovează voluntariatul la nivel local, acordând recunoaștere municipalităților care sprijină și consolidează parteneriatele cu centrele de voluntariat și organizațiile care implică voluntari și promovează voluntariatul. Câștigătorii anteriori au fost: Gdansk – 2022, Berlin – 2021, Padova – 2020, Košice – 2019, Aarhus – 2018, Sligo – 2017, Londra – 2016, Lisabona – 2015 și Barcelona – 2014
– Franța: Hauts-de-France deține titlul de „Regiune Gastronomică Europeană” în anul 2023, acordat de Institutul Internațional pentru gastronomie, cultură, arte și turism (IGCAT). Acest titlu a fost deținut de Catalonia (Spania) și Minho (Portugalia) în 2016, de Aarhus (Danemarca), Lombardia de Est (Italia) și Riga-Gauja (Letonia) în 2017, Galway (Irlanda) și Brabant de Nord (Olanda) în 2018, de Sibiu (România) și Egeea de Sud (Grecia) în 2019, Kuopio (Finlanda) în 2020 și 2021, Ljubljana (Slovenia) și Regiunea Coimbra (Portugalia) în 2021, Trondheim-Trøndelag (Norvegia) și Menorca (Spania) în 2022
– „Anul Internațional al Meiului” a fost declarat prin Rezoluția Organizației Națiunilor Unite, ce recunoaște „nevoia urgentă de a crește gradul de conștientizare cu privire la beneficiile nutritive și rezistente la schimbările climatice ale meiului și de a promova o alimentație diversificată, echilibrată și sănătoasă prin creșterea producției și a consumului durabil de mei”. Această „supercereală”, considerată de chinezi „regele cerealelor”, denumită și „noul quinoa”, ce nu conține gluten și nu formează acizi în stomac, bogată în antioxidanți, are multiple beneficii vitale pentru sănătate, cum ar fi: protejează inima, scade nivelul de zahăr și colesterol din sânge, stimulează refacerea țesuturilor, previne apariția calculilor biliari, previne cancerul la sân
– Începe „Anul European al Competențelor”, desemnat de Comisia Europeană, prin care se are în vedere stimularea competitivității, a participării și a talentului. Tranziția verde și cea digitală deschid noi oportunități pentru cetățeni și pentru economia UE. Deținerea competențelor relevante le permite oamenilor să facă față cu succes schimbărilor de pe piața forței de muncă și să participe pe deplin la societate și democrație
– Garmisch-Partenkirchen, Germania: Sărituri cu schiurile – Turneul celor Patru Trambuline, etapa a 2-a
– Adelaide, Australia: Tenis – Turneul WTA, Turneul 1 Adelaide (1 – 8 ian.)
– Auckland, Noua Zeelandă: Tenis – Turneul WTA de la Auckland (1 – 8 ian.)
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Mondială a Păcii” (a 56-a), a fost instituită de către Papa Paul al VI-lea şi a fost proclamată de Vatican la 8 decembrie 1967; la începutul fiecărui an, cu prilejul acestei zile, Suveranul Pontif adresează un mesaj credincioşilor. NOTĂ: O altă zi dedicată păcii este marcată la 21 septembrie – „Ziua internaţională a păcii”, proclamată în 1981 de către Naţiunile Unite
– „Ziua Revoluţiei Palestiniene”; marchează prima acţiune de rezistenţă organizată pe teritoriul Israelului, în 1965, de către organizaţia „Al-Fatah”
– Ziua naţională a Republicii Cuba; Ziua Victoriei Revoluţiei – 1959
– Ziua naţională a Republicii Haiti; aniversarea proclamării independenţei – 1804
– Sărbătoarea naţională a Republicii Slovacia; Ziua independenţei de stat/1993 – 30 de ani. NOTĂ: Potrivit Legii constituţionale privind dispariţia RFSC, de la 1.I.1993, R. Cehă şi R. Slovacă au devenit state independente, succesoare ale fostei Cehoslovacii
– Sărbătoarea naţională a Republicii Sudan; aniversarea proclamării independenţei – 1956
– Grecia: „Ziua Copilului Nenăscut” a fost instituită de Biserica Ortodoxă a Greciei și se celebrează, din 2020, în prima duminică după sărbătoarea Naşterii Domnului
– 1449: S-a născut Lorenzo de Medici, conducător, din 1469, al Florenţei; poet şi filosof; sprijinitor al artelor şi literaturii, a atras la curtea sa numeroşi artişti şi umanişti, făcând din Florenţa adevăratul centru al Renaşterii italiene (m. 1492)
– 1502: S-a născut Grigore al XIII-lea (Ugo Buoncompagni), papă între anii 1572 şi 1585; la 24.II.1582 va introduce, printr-o bulă papală, un nou calendar, care îi va purta numele şi care pune de acord anul ecleziastic cu anul astronomic; calendarul gregorian (sau de stil nou) va înlocui calendarul iulian (numit şi de stil vechi) şi va fi adoptat de ţările protestante în secolul al XVIII-lea, iar de România în anul 1919 (m. 1585)
– 1618: La această dată a fost botezat pictorul şi desenatorul spaniol Bartolomế Esteban Murillo; una dintre cele mai importante figuri ale picturii baroce spaniole (m. 1682) – 405 ani
– 1684: S-a născut Arnold Drakenborch, savant olandez (m. 1748)
– 1704: S-a născut scriitorul englez Soame Jenyns (m. 1787)
– 1735: S-a născut gravorul american Paul Revere (m. 1818)
– 1774: S-a născut André Marie Constant Duméril, zoolog francez (m. 1860)
– 1782: A murit compozitorul şi organistul german Johann Christian Bach, fiul lui Johann Sebastian Bach (n. 1735)
– 1793: A murit pictorul italian Francesco Guardi (n. 1712) – 230 de ani
– 1817: A murit Martin Heinrich Klaproth, chimist şi farmacist german; a adus o contribuţie importantă la dezvoltarea metodologiei chimiei analitice şi mineralogiei; descoperitorul zirconiului, uraniului şi ceriului (n. 1743)
– 1823: S-a născut poetul ungar Petöfi Sándor (m. 1849) – 200 de ani
– 1839: S-a născut Ouida (pseudonimul Mariei Louise Ramé), scriitoare engleză; cunoscută mai ales scrierile sale melodramatice extravagante (m. 1908)
– 1847: S-a născut arheologul italian Rodolfo Amadeo Lanciani; importante descoperiri la Roma, Tivoli şi Ostia; lui i se datorează harta detaliată a Romei; membru de onoare străin al Academiei Române (1920) (m. 1929)
– 1854: S-a născut Sir James George Frazer, antropolog britanic (m. 1941)
– 1863: S-a născut Pierre de Coubertin, filosof, istoric şi sociolog francez; fondatorul Jocurilor Olimpice moderne; preşedinte al Comitetului Olimpic Internaţional între anii 1896 şi 1925 (m. 1937) – 160 de ani
– 1874: S-a născut economistul francez Charles Rist; studii privind mijloacele de remediere a crizelor financiare; membru de onoare străin al Academiei Române din 1931 (m. 1955)
– 1879: S-a născut E. M. (Edward Morgan) Forster, romancier englez; considerat un maestru al romanului englezesc contemporan (m. 1970)
– 1894: S-a născut Satyendra Nath Bose, fizician bengalez, specialist în fizică matematică; este cunoscut pentru lucrările sale din domeniul mecanicii cuantice în anii 1920, prin care a pus bazele statisticii Bose-Einstein şi pentru Condensatul Bose-Einstein; după el a fost denumit bosonul (m. 1974)
– 1894: A murit fizicianul german Heinrich Hertz; a demonstrat experimental (în 1887) existenţa undelor electromagnetice (hertziene), prevăzută de britanicul James Maxwell, punând, astfel, bazele tehnicii frecvenţelor înalte şi de telegrafie fără fir (n. 1857)
– 1896: S-a născut regizorul şi actorul japonez Tienosuke Kinugasa (m. 1982)
– 1911, 1/14: S-a născut scriitorul rus Anatoli Rîbakov (m. 1998)
– 1919: S-a născut scriitorul american J.[erome] D.[avid] Salinger; deşi a scris un singur roman („De veghe în lanul de secară” – 1951) şi 35 de nuvele, Salinger este cunoscut astăzi drept cel mai citit autor american din perioada de după cel de-Al Doilea Război Mondial, iar în istoria literaturii americane perioada 1948-1959 este cunoscută ca „era Salinger” (m. 2010)
– 1921: S-a născut sculptorul francez César Baldaccini, autorul statuetei acordate anual de Academia Franceză de Film, în cadrul „Nopţii César-urilor” (m. 1998)
– 1924: S-a născut Jacques Le Goff, istoric francez, specializat în problematica Evului Mediu (a contribuit la schimbarea percepţiei asupra acestei perioade istorice, de la cea de epocă înapoiată la cea care a pus bazele civilizaţiei occidentale moderne); promotor al istoriei mentalităţilor şi antropologiei istorice (m. 2014)
– 1927: S-a născut Maurice Béjart, coregraf şi regizor francez (m. 2007)
– 1955: S-a născut (în Siria) PF Părinte Ioan al X-lea, Patriarhul Antiohiei și al Întregului Răsărit (nume la naștere: Youhanna Yazigi) (întronizat la 23.XII.2012)
– 1956: S-a născut Christine Lagarde (numele la naştere: Christine Madeleine Odette Lallouette), avocat francez, președinte al Băncii Centrale Europene (din 1.XI.2019, pentru un mandat de 8 ani); fost director general al Fondului Monetar Internaţional (5.VII.2011 – 12.IX.2019; prima femeie care a devenit director general al FMI); fost ministru de finanţe, ministru al agriculturii şi ministru al comerţului şi industriei în Franţa (este prima femeie care a devenit ministrul unei economii din ţările membre ale G8)
– 1972: A murit şansonetistul francez Maurice Chevalier (n. 1888)
– 1981: A murit pianista americană Hepzibach Menuhin (n. 1920)
– 1984: A murit interpretul şi compozitorul de jazz britanic Alexis Corner (n. 1928)
– 2005: A murit Shirley Chisholm, politician american, prima femeie de culoare aleasă în Congresul SUA (1968) (n. 1924)
– 2010: A murit cântăreaţa americano-mexicană Lhasa (Lhasa de Sela), stabilită în ultimii ani ai vieţii în Canada (n. 1972)
– 2012: A murit omul politic macedonean Kiro Gligorov; a devenit preşedinte în ianuarie 1991, când Macedonia era încă membră a federaţiei iugoslave; după proclamarea independenţei (septembrie 1991), a fost primul preşedinte ales democratic al FYROM (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei), aflându-se timp de două mandate la conducerea republicii (n. 1917)
– 2012: A murit Bob Anderson (pe numele său întreg Robert James Gilbert Anderson), scrimer, coregraf, actor şi cascador britanic; cunoscut din seriile „Star Wars” şi „Lord of the Rings” (n. 1922)
– 2013: A murit cântăreaţa americană Patti Page (pe numele real Clara Ann Fowler) (n. 1927) – 10 ani
– 2013: A murit actriţa şi cântăreaţa americană Barbara Werle (n. 1928) – 10 ani
– 2015: A murit actriţa americană Donna Douglas (n. 1932)
– 2015: A murit sociologul şi profesorul german Ulrich Beck, autorul teoriei „societăţii riscului” (n. 1944)
– 2015: A murit Boris Moroukov, cosmonaut şi medic rus care a coordonat un experiment destinat simulării unei misiuni umane spre Marte (n. 1950)
– 2016: A murit Vilmos Zsigmond, regizor de imagine şi actor american de origine maghiară (n. 1930)
– 2017: A murit cineastul canadian Bill (William) Marshall, co-fondatorul (1976) Festivalului internaţional de film de la Toronto (n. 1939, în Scoţia)
– 2018: A murit sculptorul italian Mauro Staccioli (n. 1937) – 5 ani
– 2020: A murit Jaap Schröder, violonist, dirijor și profesor olandez (n. 1925)
– 2020: A murit cântăreaţa americană de muzică rap Lexii Alijai (Alexis Alijai Lynch) (n. 1998)
– 2021: A murit cântăreţul portughez de fado Carlos do Carmo (nume complet: Carlos Manuel de Ascenção do Carmo de Almeida), unul dintre cei mai îndrăgiţi artişti ai ţării (n. 1939)
