Screeningul pentru cancerul la sân al femeii la risc

Femeia la risc este femeia care are o predispoziție genetică în a dezvolta un cancer de sân pe parcursul vieții. Acestei categorii de paciente îi este recomandată începerea screeningului mai devreme decât celor din populația generală.
Dr. Laura Maria Ianculescu, medic primar radiologie-imagistică medicală, supraspecializare în imagistica femeii(sân și pelvis), vine cu precizări referitoare la vârsta la care femeile ar trebui să înceapă screeningul și ne vorbește despre testele necesare pentru depistarea precoce a cancerului de sân pentru această categorie de femei.

Dr. Laura Maria Ianculescu: În funcție de antecedentele familiale de cancer și în mod particular cancerul de sân și ovar, putem stabili o categorie de risc. Incidența cancerului de sân este cea mai ridicată între 50 și 75 de ani, marea majoritate fiind sporadice, nu genetice. Riscul în populația generală este de 16%, una din opt femei face un cancer de sân după 40 de ani fără să aibă factori de risc cunoscuți, adică fără să avem pe cineva în familie cu cancer de sân/ovar sau mutații genetice dovedite. Pur și simplu se întâmplă, doar prin faptul că suntem femei. Sub 40 de ani majoritatea cancerelor sunt genetice, de aceea este foarte important să stabilim categorii de risc și să stabilim protocoale de screening. De exemplu, dacă mama a avut un cancer de sân la 40 de ani, chiar dacă nu are dovedită o mutație genetică, la fiică începem screeningul cu prima mamografie la 35 de ani și nu la 40 de ani, ca în populația generală. Dacă mama nu a avut testări genetice, le realizăm acum la fiică, prin panelul extins(BRCA1, BRCA2, PALB2, TP53, etc.), conform recomandărilor oncogeneticianului. Dacă fiica nu are testare genetică pozitivă, o considerăm totuși la risc, nu neapărat la high-risk (risc înalt- high-risk ar însemna că avem mutație genetică dovedită), pentru că vom considera că e posibil să fie o mutație genetică, dar pe care să nu o cunoaștem încă. Așadar, facem o schemă de urmărire anuală cu mamografie, ecografie și la doi ani RMN mamar și pe parcurs vedem ce se mai întâmplă. Dacă mai apare o altă persoană pe linie maternă în decursul vieții cu un cancer de sân/ovar atunci o considerăm high-risk și facem mamografie, ecografie și RMN anual.

Reporter: În afară de factorul genetic, mai sunt și alți factori de risc?

Dr. Laura Maria Ianculescu: Sunt așa de discutabili ceilalți factori de risc. De exemplu, fumatul și alcoolul sunt factori de risc generali pentru mai multe cancere, îi putem include și în cancerul de sân. Densitatea sânului reprezintă un factor de risc, dar despre acest subiect vom vorbi mai pe larg într-un alt interviu. Și mai este un factor de risc, și anume terapia hormonală pe care o fac pacientele care intră la menopauză, iar pentru aceste paciente urmărirea este mai apropiată cu mamografie și ecografie. Pentru terapia de substituție hormonală personalizată pe care o iau vedetele după 50 de ani când intră la menopauză, pentru a-și păstra pielea tânără și libidoul, evaluarea este mai riguroasă: la fiecare 3 luni cu ecografie și la 6 luni cu RMN, dar și prin analize de sânge amănunțite. Aș menționa și că nu se instituie un tratament hormonal de substituție fără a avea un bilanț mamografic și ecografic în prealabil.

Reporter: Tratament de substituție hormonală cu estrogeni sau cu progesteron ?

Dr. Laura Maria Ianculescu: În general cu estrogeni. Noi în România nu prea utilizăm, pentru că ar trebui urmărire apropiată cu metode imagistice specifice care la noi sunt foarte costisitoare, dar în afară este foarte des întâlnit și se face aproape de rutină. Și acesta, da, este un factor de risc. Tot factor de risc sunt și stimulările hormonale repetate, ca de exemplu episoade repetate de FIV(Fertilizare In Vitro), iar pe aceste persoane le urmărim mai atent, adică le facem mamografie și ecografie mai des, uneori RMN mamar.

Reporter: Aceste persoane intră în categoria de femei la risc, nu?

Dr. Laura Maria Ianculescu: Nu la high-risk, nu la riscul cel mai mare, dar au un risc mai mare față de populația generală, adică cel de 1 din  8. De aceea, la aceste paciente suntem mai atenți și facem investigații suplimentare. Dacă în populația generală, unde nu avem factori de risc suplimentari, facem mamografie din doi în doi ani și ecografie în funcție de densitatea sânului, la femeile cu istoric de stimulări hormonale repetate mai adăugăm și RMN, iar ecografia o facem anual. Trebuie să știm că prezența unei mutații genetice nu garantează apariția unui cancer, ci doar îi crește șansele. E posibil ca pe parcursul vieții o persoană cu mutații genetice să nu dezvolte niciun cancer, însă dacă îl dezvoltă este mult mai agresiv fața de cele sporadice, cu o rată de mortalitate semnificativă, din acest motiv trebuie identificate persoanele la risc și efectuat un screening personalizat, conform ghidurilor și recomandărilor internaționale.

Interviu realizat de Emilia Radu

Informațiile prezentate în această rubrică  au caracter orientativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate