Guy Hands, un om de afaceri important în Marea Britanie şi fost sponsor al Partidului Conservator a numit Brexit-ul un „dezastru total” și o „grămadă de minciuni totale” care a afectat mari părți ale economiei – a scris The Guardian azi în ediţia sa electronică.
Vorbind la cea de-a treia aniversare a ieșirii Regatului Unit din UE, Hands, fondator, președinte și director de investiţii a societăţii de servicii financiate Terra Firma, a declarat: „A fost un dezastru total. Realitatea este că a fost o situație de pierdere pentru noi și pentru Europa. Europa a pierdut mai mult [în domeniul serviciilor financiare], dar și noi am pierdut. Iar realitatea Brexit-ului a fost că a fost doar o grămadă de minciuni complete și totale” – a declarat Hands în cadrul emisiunii Today de la BBC Radio 4.
Cifrele par a confirma supărarea omului de afaceri britanic. La aproape șapte ani de la referendumul pentru Brexit și la mai mult de doi ani de la ieșirea oficială din Uniunea Europeană, epoca de aur promisă de conservatori nu numai că nu s-a materializat, dar Marea Britanie (așa cum au avertizat birocrații de la Bruxelles și economiștii liberali) rămâne în urma Europei Occidentale și a restului lumii dezvoltate.
Marea Britanie este singura dintre cele șapte mari economii avansate, G7, care nu a atins producția de dinainte de pandemia din 2019 până la sfârșitul anului 2022: în toamna anului trecut, era încă cu 0,8% sub cifra PIB-ului din trimestrul patru din 2019, în timp ce chiar și ţări cu perspective mai moderate precum Japonia, Italia și Germania (lovită de tăierile de gaze rusești), au reuşit să se dezvolte. În prezent, se estimează că decalajul dintre Regatul Unit și restul lumii dezvoltate va creşte şi mai mult în 2023. Potrivit unei evaluări date publicităţii marți de Fondul Monetar Internațional, Marea Britanie va fi singura dintre marile economii ale lumii care se va aștepta la o recesiune în 2023. Acest lucru înseamnă că perspectivele Regatului Unit sunt chiar mai slabe decât cele ale economiei rusești afectate de sancțiuni, care ar putea crește cu 1% în acest an. Și chiar Oficiul pentru Responsabilitate Bugetară al Guvernului Britanic (OBR) a prezis într-o analiză de anul trecut că venitul real al gospodăriilor din Marea Britanie va scădea cu 7% în următorii doi ani. Aceasta va fi cea mai gravă scădere de când au început să fie ținute statisticile, în 1956.
Deși prim-ministrul Rishi Sunak și ministrul său de finanțe promit că planul lor de creștere economică va pune în curând țara pe un nou drum, statisticile arată probleme tot mai mari. În condițiile în care sprijinul Partidului Conservator se prăbușește și dezamăgirea socială față de Brexit este în creștere, publicul are puțină încredere în conservatori. O consecinţă a problemelor economice şi sociale este faptul că a început un val de greve nemaiîntâlnit în ultimele trei decenii, care a atins miercuri un nou vârf.
FMI afirmă că, în timp ce economiile din zona euro „au rezistat surprinzător de bine dificultăților”, Marea Britanie este frânată de o serie de factori.
- Consumatorii și întreprinderile britanice au fost loviți mai puternic decât în Europa continentală de prețurile ridicate la energie.
- Creșterile forțate ale ratelor dobânzilor de către banca centrală britanică, au crescut semnificativ povara asupra debitorilor de credite ipotecare.
- În timp ce piața forței de muncă din Europa și-a revenit după ce pandemia virusului SARS-CoV-2 a dispărut, în Marea Britanie nu as-a întâmplat acest lucru, în mare parte din cauza afluxului mult mai mic de lucrători străini după Brexit.
În ianuarie, analiștii de la Bloomberg Economics au estimat costurile direct legate de Brexit la 100 de miliarde de lire sterline (aproximativ 484 miliarde de lei) pe an. Conform acestei analize, producția economiei britanice este astăzi cu aproximativ patru procente mai mică decât ar fi fost dacă ar fi rămas în UE. De la votul pentru Brexit, investițiile britanice au crescut cu 19% sub media G7, iar 370.000 de persoane au lipsit de pe piața muncii de la ieșirea oficială, adică de la începutul anului 2020, în mare parte din cauza absenței lucrătorilor din UE. Iar deficitul de forță de muncă sporește presiunile inflaționiste pe termen scurt și frânează potențialul de creștere a economiei pe termen lung.
Anul trecut, un cercetător de la think-tanc-ul Centrul pentru Reforme Europene, a prezentat cifre similare, comparând performanța economică a Regatului Unit cu cea a altor 22 de țări cu o dezvoltare similară. Potrivit acestuia, PIB-ul britanic este cu 5,5% mai mic, investițiile cu 11% mai mici, iar exporturile de mărfuri cu 7% mai mici decât ar fi fost dacă șocul Brexitului ar fi fost evitat.
Deși datele comerciale s-au consolidat după prima cădere de după Brexit, impactul ieșirii din UE provoacă încă probleme persistente. Marea Britanie are o pondere mare de întreprinderi mici și mijlocii care exportă în UE. Acestea se confruntă cu costuri relativ mai mari din cauza administrației suplimentare – a declarat un analist S&P pentru Reuters. Desigur, toți analiștii recunosc că acestea nu sunt cifre exacte, ci doar aproximări: nu se poate spune cu exactitate cât de mult din oricare dintre fenomenele economice din Marea Britanie este legat de Brexit sau, în cel mai bun caz, o estimare a ceea ce s-ar fi întâmplat dacă britanicii ar fi rămas în UE. Cu toate acestea, la începutul anului 2023, este clar că, de la ieșire, Regatul Unit a rămas în urma atât a Europei de Vest, cât și a principalelor economii dezvoltate din afara Europei.
Analiștii subliniază, de asemenea, că aceste efecte negative au apărut mai repede decât se așteptau: evaluările anterioare au sugerat că efectele negative ale ieșirii se vor resimți mai lent și mai puțin spectaculos.
O altă analiză realizată de Bloomberg arată că polarizarea bogăției în societatea britanică nu s-a oprit de la Brexit, ci dimpotrivă, este și mai mare în zonele care au votat pentru Brexit în 2016. Înclinația pro-Brexit a fost mai mare în locurile cu condiții economice și sociale mai sărace, iar de la vot, decalajul dintre Londra și alte locuri mai bogate și zonele din periferia oraşelor care au votat pentru Brexit s-a mărit.
Se pare că britanicii întârzie să culeagă presupusele avantaje ale Brexitului, despre care vorbesc oficialii guvernului. Miercuri, Confederația Sindicatelor Britanice a convocat greve la care au participat sute de mii de profesori, lucrători feroviari, pompieri și alți funcționari publici – unele estimări vorbesc despre un număr de aproape o jumătate de milion, deși cifrele finale vor fi probabil mai mici – în parte din cauza unui proiect de lege care restricționează dreptul la grevă, în parte din cauza lipsei de creșteri salariale și a înrăutățirii situației salariilor de subzistență.
Peste 100.000 de profesori din Anglia și Țara Galilor sunt în grevă după ce guvernul a promis o creștere salarială de numai 5%, în condițiile unei inflații de peste 10%. Salariile profesorilor au scăzut cu 23% în termeni reali din 2010, potrivit sindicatului profesorilor, și cu o medie de 11% din 2010, potrivit cercetătorilor de la Institutul de Studii Fiscale, ceea ce a dus la creșterea numărului de persoane care părăsesc profesia și la scăderea numărului celor care o aleg, iar numărul de noi candidați la învățământul superior a scăzut cu 20% în acest an față de anul trecut. Grevele durează de luni de zile, iar o serie de specialişti, de la ambulanțieri la asistenți medicali, protestează de ceva timp. Și grevele conductorilor de tren, autobuz și metrou vor continua în februarie.
Cifrele oficiale arată că numărul de zile lucrătoare pierdute din cauza acțiunilor sindicale este cel mai mare de la începutul anilor 1990, când Margaret Thatcher a fost înlăturată din funcția de prim-ministru.
Odată cu Brexit perspectivele angajaţilor s-au înrăutăţit. Cu o populație îmbătrânită și cheltuieli publice în scădere sub conducerea conservatoare de după 2010, asigurările publice de sănătate se îndreaptă spre o criză, pe care Sunak va trebui să o evite ca prioritate absolută de acum până la alegerile din 2024.
Potrivit expertului în sondaje John Curtice – citat de The Guardian – studiile din acest domeniu sugerează că 57% dintre locuitorii din Marea Britanie ar vota pentru reintrarea în UE. O altă serie de sondaje recente publicate de The Economist confirmă acest rezultat arătând că o proporție tot mai mare de britanici regretă Brexitul. Cu toate acestea, o analiză mai aprofundată a datelor arată că imaginea este mai complexă: grupurile demografice care au susținut Brexitul în 2016 – de obicei, persoanele în vârstă – nu şi-au schimbat prea mult opiniile, în timp ce cele care credeau că plecarea din UE nu este o idee bună, în momentul referendumului – de obicei, persoanele mai tinere – au înregistrat o creștere suplimentară. Există, de asemenea, o respingere puternică a Brexitului în rândul celor care nu aveau drept de vot în 2016, dar care au împlinit între timp 18 ani. Cu alte cuvinte, deși este probabil ca mulți oameni să se fi răzgândit într-adevăr în privința Brexitului, sondajele care măsoară scăderea popularității ieşirii din UE, se datorează parțial schimbărilor demografice. Chiar și așa, opinia publică nu este pe deplin coerentă: conform The Guardian, sprijinul pentru ieșirea din UE a fost cel mai mare în primăvara și vara anului 2021, între 53-54%, când era deja foarte clar că din punct de vedere economic lucrurile nu merg bine. De atunci, această cifră a scăzut la 41,5 % și, pe baza tendințelor demografice, este probabil să rămână așa.
Acest lucru se reflectă în percepția guvernului și a prim-ministrului. De la venirea la putere a lui Rishi Sunak, în octombrie anul trecut, diferența de popularitate dintre partidul de guvernământ și Partidul Laburist, aflat în opoziție, s-a redus cu șase puncte procentuale, dar conservatorii încă sunt favoriţi în preferinţele electoratului. În schimb potrivit sondajului YouGov, în luna ianuarie a acestui an, procentul persoanelor nemulțumite de activitatea premierului Rishi Sunak era de 56%, față de doar 26% de persoane mulțumite.
Székely Ervin
RADOR – 2 februarie
