Presa internațională se concentrează pe mini-turneul european al președintelui Zelenski. „Ofensiva diplomatică a șefului statului ucrainean are loc în apropierea primei aniversări a invaziei ruse, 24 februarie, și este motivată în special de iminența unei invazii ruse”, notează The Guardian, reamintind că aceasta este a doua călătorie în străinătate a lui Zelenski de la începutul războiului, după ce în decembrie anul trecut a fost primit ca un erou în Statele Unite – de departe cel mai mare furnizor de arme pentru Kiev.
Sub titlul: „Zelenski marchează puncte pe drumul către aderarea la UE”, Le Monde constată că Ucraina visează să urmeze destinul țărilor din fostul bloc sovietic, în frunte cu Polonia, și să adere rapid la NATO și UE, pentru a se bucura de umbrela de siguranță oferită de Pactul Nord-Atlantic și de bunăstarea economică din interiorul Uniunii. „Un turneu bogat în simboluri, care demonstrează că ostilitățile declanșate de Vladimir Putin împotriva Kievului au schimbat principiile extinderii în chiar cadrul Uniunii Europene”. Astfel, țări care au fost mult timp foarte rezervate în privința extinderii, cum ar fi Franța sau Olanda, au acceptat să susțină această perspectivă, cântărind semnificația momentului: poate fi riscantă neglijarea și amânarea statelor candidate, fie că este vorba despre Ucraina, despre Moldova sau Balcanii de Vest, regiuni în care Rusia poate încerca să pătrundă, profitând de vidul european.
Pe scurt, abordarea „geopolitică” a extinderii capătă prioritate în fața celei „tehnice”, este concluzia cotidianului de la Paris.
Publicația economică Les Echos pune o perspectivă franceză asupra evenimentelor. „După ce, la începutul invaziei, preşedintele francez a generat dezaprobare în estul Europei, inclusiv la Kiev, arătându-şi voinţa de a continua dialogul cu Vladimir Putin pentru a încerca stoparea escaladării luptelor, acum atașamentul său față de cauza și victoria Kievului este clar. Același Emmanuel Macron a fost cel care a deschis calea livrărilor de tancuri către Ucraina și tot el a susţinut candidatura acestei țări la Uniunea Europeană, reamintește publicația franceză.
Ecourile tragediei din Turcia ocupă ample spații în presa internațională. Descriind tragedia umanitară, Washington Post observă că există patru motive majore pentru care seismul a fost și este în continuare devastator, prin efectele sale.
Primul motiv: cutremurul a afectat o suprafață imensă, cu densitate mare de populație. Unele estimări vorbesc teritorii în care locuiesc circa 23 de milioane de persoane.
Al doilea motiv – seismul a avut loc noaptea, ceea ce înseamnă că majoritatea oamenilor se aflau în locuințe, fiind surprinși de unda seismică în spații închise.
Un alt factor agravant îl constituie temperaturile neobișnuit de scăzute pentru această perioadă, care au complicat eforturile de salvare și au crescut riscul ca cei răniți să moară de frig înainte ca salvatorii să ajungă la ei. Nici cei salvați nu sunt prea norocoși, din moment ce nu au unde să se adăpostească și nu se pot încălzi și hrăni corespunzător.
Ultimul motiv invocat de analiza din Washington Post este situația socială și politică extrem de tensionată atât în Turcia, cât și în Siria, care afectează coordonarea eforturilor de salvare.
„O furie mocneşte şi creşte în opinia publică turcă în urma cutremurului”, transmite de la fața locului Le Point, și explică: „Catastrofa care a devastat sudul Turciei luni, 6 februarie, sporeşte presiunea asupra președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan, cu doar trei luni înainte de alegerile prezidențiale și legislative. Frustrarea populației este mare: familiile sărace acuză guvernul care nu a putut să le vină în ajutor și să-i salveze pe cei dragi prinși sub dărâmături”. După cum reamintește Le Point, analiștii compară situația de acum cu cea de după cutremurul de la Izmir din 1999, când societatea civilă a participat activ pentru a ajuta victimele. Acum sunt mai puține organizații disponibile, deoarece Erdoğan a interzis multe dintre ele în urma loviturii de stat eșuate din 2016. Pe scurt, actualul președinte nu numai că a slăbit instituțiile statului, el a slăbit și societatea civilă turcă, conchide publicația franceză.
(Agenția de Presă RADOR)/rlambru/dsirbu
