Ecourile summitului G20 de săptămâna trecută stau sub umbra așteptărilor care nu au fost confirmate.
Ce au vorbit Blinken și Lavrov în discuția de zece minute pe care au avut-o în marja reuniunii miniștrilor de externe ai Grupului G-20 de la New Delhi, în cadrul primei lor întâlniri de după invadarea Ucrainei de către Rusia? se întreabă editorialistul publicației elene EFIMERIDA TON SYNTAKTON, care dă și răspunsul: „Cei doi au dorit să transmită un mesaj clar că, la un an de la invadarea Ucrainei, canalele de comunicare bilaterală SUA-Rusia rămân active. Și că, în primul rând, conflictul rămâne limitat în interiorul granițelor Ucrainei și că, în al doilea rând, nu au intenția de a risca o propagare a conflictului. Editorialistul publicației crede că un posibil focar pentru o propagare de tip domino a conflictului este Moldova, unde evoluțiile recente confirmă un scenariu posibil: izbucnirea unui focar în Transnistria, cu implicarea forțelor ruse și ucrainene, după care următorul pas ar fi ca Moldova să caute protecție prin unirea cu conaționala sa, România. Iar dacă Occidentul tolerează, ba mai mult, dacă susţine aderarea Moldovei, prin intermediul unirii cu România, în NATO şi UE, se va deschide cutia Pandorei în Balcanii de Vest. Republica Srpska din Bosnia va urma imediat calea Moldovei prin separarea de Bosnia-Herțegovina și integrarea în Serbia, urmată de o reaprindere a tensiunilor între Belgrad și Pristina, domino-ul terminându-se în Macedonia de Nord, care riscă să se scindeze deoarece regiunile albanofone ar cere integrarea în Kosovo, iar macedonenii ar începe să vadă din nou Bulgaria vecină ca pe un colac de salvare, fiind de aceeași naționalitate și aceeași limbă. Un astfel de scenariu, dacă se confirmă, ar putea fi fatal pentru toți cei implicați, deoarece discreditează capacitatea SUA și a Rusiei de a gestiona în mod stabil perioada post-război rece” – subliniază cotidianul de la Atena, precizând că, dacă aceste scenarii ar fi fost menționate în urmă cu un an, ele ar fi fost tratate ca scenarii de ficțiune politică.
„Faptul în sine al convorbirilor neanunțate și primele convorbiri față în față – din 24 februarie 2022 – ale șefilor departamentelor de externe ale Federației Ruse și Statelor Unite lasă loc pentru presupuneri”, remarcă Nezavisimaia Gazeta, care însă trece sub tăcere orice referire la conflictul din Ucraina. Pentru cotidianul moscovit, „principala intrigă este faptul că Lavrov și Blincken au vorbit despre START”. Altfel spus, singurul lucru demn de reținut este faptul că americanii au acceptat propunerea lui Vladimir Putin de a începe convorbirile pe această temă. Și cam atât în articolul din Nezavisimaia Gazeta.
O altă întâlnire intens comentată a avut loc la Washington, unde președintele Joe Biden l-a primit pe cancelarul german Olaf Scholz. Biden și Scholz „și-au reafirmat angajamentul de a impune sancțiuni Rusiei pentru agresiunea sa, atât timp cât va fi necesar” și au schimbat, de asemenea, „puncte de vedere asupra altor probleme globale”, și anume provocarea pe care o reprezintă competiția economică cu China, comentează Euronews, care adaugă că, în realitate, summitul pe axa Washington-Berlin ar putea fi primul pas în construirea unui plan de pace pentru Ucraina. De altfel, în cadrul întâlnirii „informale”, cei doi lideri și-au reafirmat voința de a continua să impună sancțiuni Rusiei și de a sprijini Kievul cu arme și finanțări. Washingtonul tocmai a anunțat o nouă tranșă de 400 de milioane de dolari, a 33-a, care cuprinde rachete pentru sistemele de apărare antiaeriană Himars și Howitzers, muniții pentru vehiculele de luptă Bradley și tancuri blindate, reamintește Euronews.
De pe front, informațiile continuă să fie contradictorii în ceea ce privește situația orașului Bahmut. WASHINGTON POST relatează că, după șapte luni de asediu, lupta se poartă acum stradă cu stradă, forțele ucrainene săpând tranșee în pământul noroios ca să-și întărească pozițiile. Bahmutul nu este încă încercuit, afirmă oficialii ucraineni, reiterând că forțele ruse încă nu au obținut controlul total asupra orașului, a cărui capturare i-ar oferi Kremlinului o victorie simbolică după luni întregi de înfrângeri și de contraatacuri ale Kievului.
Potrivit unor analiști de la Institutul pentru Studii de Război, o instituție din SUA, forțele ruse par să fi lansat o mișcare circulară în anumite zone ale orașului – o manevră militară menită să scoată trupele ucrainene din pozițiile lor defensive, dar încă nu le-au forțat să se retragă și nici nu au încercuit orașul, mai precizează Washington Post.
Mai multe publicații își îndreaptă atenția asupra Chinei, care înregistrează o revenire a economiei către nivelurile de dinainte de pandemie. Va juca oare Imperiul de Mijloc rolul de locomotivă mondială în 2023? se întreabă cotidianul economic francez La Tribune. Potrivit unui raport de activitate publicat duminică de guvernul de la Beijing, China ar urma sa aibă un comerţ sănătos, cu o creştere aşteptată de „circa” 5% în 2023, deşi incertitudinea continuă din cauza tensiunilor provocate de războiul din Ucraina. Există îngrijorări cu privire la sectorul imobiliar chinez, supraîndatorat după o înăsprire de către Beijing a condiţiilor de acces la credite pentru constructori, în vreme ce vânzările imobiliare sunt în scădere. Pentru a evita prăbuşirea, China s-a hotărât să ridice restricţiile drastice legate de criza Covid. La Tribune reamintește că, în 2022, PIB chinez a crescut cu numai 3%, o cifră dintre cele mai slabe în 40 de ani, pe fondul încetinirii economice, a epidemiei de Covid-19, a carantinelor prelungite şi a crizei din sectorul imobiliar.
Același subiect revine și în paginile cotidianului Le Monde, care reține faptul că Beijingul a anunțat creșterea cheltuielilor de apărare. „Bugetul apărării – cel de-al doilea cel mai mare din lume după ce al Statelor Unite – va crește cu 7,2 % în acest an, până la nivelul a 221 miliarde de euro, cea mai mare creștere din 2019 și până acum. Anunțul a fost făcut în fața Parlamentului, care urmează să voteze noul buget, dar și prelungirea cu cinci ani a mandatului lui Xi Jinping în fruntea statului în calitate de președinte, precizează principalul cotidian francez.
Ruxandra Lambru, Agenția de Presă RADOR
