Calendarul evenimentelor, 18 martie – selecțiuni

EVENIMENTE INTERNE

– Preşedinţie

* Preşedintele Klaus Iohannis efectuează o vizită oficială în Emiratele Arabe Unite (18 – 21 mar.)

■ Abu Dhabi: depunerea unei coroane şi vizită la ansamblul Memorialului Martirilor Wahat Al Karama – ora 9:00 (ora României)

– Partide

* Alexandria: Preşedintele partidului Forţa Dreptei, Ludovic Orban, participă la evenimentul de lansare a organizaţiilor locale din Alexandria şi Videle – ora 11:00, la Centrul Multifuncţional Alexandria

■ conferinţă de presă – ora 12:30

* Cluj – Napoca: Prima întâlnire din 2023 a Ligii Aleşilor Locali USR – conferinţă de presă susţinută de preşedintele USR Cătălin Drulă, preşedintele USR Cluj, Oana Murariu, şi primarul municipiului Bacău, Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu – ora 11:00, la The Office Cluj – Conference Center, sala B

– Culte, Biserică

* Concert de muzică sacră, eveniment cultural-religios cu ocazia împlinirii a 140 de ani de la înfiinţarea Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureşti – ora 20:00, la Catedrala Sfântul Iosif

– Organizaţii

* Sinaia: De la ora 11:00 societatea civilă va protesta în faţa Primăriei din Sinaia împotriva proiectului girat de primarul Vlad Oprea, ce ar permite construcţia unei parcări supraetajate care ar mutila patrimoniul istoric şi natural al oraşului, prin distrugerea definitivă a Aleii Caraiman. Protestul este sprijinit de Agent Green, Iniţiativa România, Declic, Fundaţia Eco-Civica, Corupţia Ucide, Ziar Sinaia şi Greenpeace

– Medicină, Sănătate

* Cernat, jud. Covasna: Caravana mobilă pentru screeningul cancerului de col uterin va fi prezentă începând cu ora 10:00, în curtea cabinetului medicului de familie din localitate

– Istorie

* Putna/Cernăuţi/Straja: Serie de evenimente dedicate comemorării istoricului Dimitrie Onciul, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la moartea acestuia, organizate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, împreună cu Primăria Comunei Straja, cu sprijinul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor (17 – 19 mar.)

– Învăţământ, Cercetare

* IUF – The International University Fair – ora 10:00, la Sala Palatului (18 – 19 martie)

* Suceava: Facultatea de Medicină şi Ştiinţe Biologice din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava organizează Conferinţa Naţională a Studenţilor Dieteticieni. Această manifestare ştiinţifică este organizată pentru studenţii din cadrul tuturor centrelor universitare care au programul de licenţă Nutriţie şi dietetică (Arad, Cluj-Napoca, Iasi, Oradea, Târgu Mureş, Timişoara şi Suceava). Participanţii pot fi studenţi de la programul de studiu menţionat, precum şi masteranzi sau doctoranzi din acelaşi domeniu. De asemenea, conferinţa se adresează dieteticienilor debutanţi, oferindu-le posibilitatea să relaţioneze cu experţi şi să îşi dezvolte cariera, altor profesionişti din domeniul sănătăţii care sunt interesaţi de domeniul dieteticii şi al nutriţiei şi, în general, tuturor celor care doresc să afle mai multe despre tendinţele actuale în domeniul dieteticii. Rezumatele lucrărilor prezentate în cadrul conferinţei vor fi publicate într-un volum, sub egida USV. Cele mai bune prezentări ale studenţilor vor fi premiate

* Timişoara: Pentru anul universitar 2022-2023, activităţile didactice de pregătire a elevilor pentru examenul de bacalaureat vor avea loc în perioada 18 martie – 24 iunie, în fiecare săptămână, sâmbăta, cu excepţia zilelor de 15 şi 22 aprilie, respectiv 3 iunie. Toate activităţile se vor desfăşura în mediul online, prin intermediul platformelor Google Meet sau Zoom, iar pentru fiecare disciplină se va crea un curs pe platforma Google Classroom, care să faciliteze comunicarea dintre cadre didactice şi elevi

– Cultură

* Artistul Ragnar Kjartansson vine în premieră la Bucureşti, pentru a susţine un artist talk şi a prezenta una dintre cele mai incitante lucrări video din portofoliul său – „Bliss”. Proiecţia video a lucrării „Bliss” se va desfăşura în Sala Mare a ARCUB. Aceasta va rula în intervalul orar 11:00 – 23:00 fără întrerupere, complet aliniată performance-ului iniţial live, care a fost pentru interpreţii vocali şi orchestră un maraton rezilient cu o durată de 12 ore şi care a avut loc prima dată la New York, în 2011. Intrarea este liberă, iar publicul este aşteptat în foaierul ARCUB de la ora 17:00 la o sesiune de artist talk, unde va dezvălui publicului poveştile din spatele lucrărilor sale şi la vizionarea proiecţiei lucrării – fie pentru 12 minute sau 12 ore, aşa cum vor alege. Vizitatorii sunt încurajaţi să revină în timpul proiecţiei, pentru a vedea cum performance-ul de lungă durată înregistrat în video se transformă pe parcurs. Evenimentul de la Bucureşti este organizat sub umbrela programului „Accelerator. Mentorat şi producţie pentru artişti emergenţi”, implementat de Asociaţia Culturală Eastwards Prospectus, în parteneriat cu galeria GAEP şi cu i8 (Reykjavik), una dintre galeriile care îi reprezintă pe Kjartansson

* Expoziţia „Vestitorii primăverii – Tradiţii, istorie şi modernitate” şi lansarea volumului „Tudor Vladimirescu şi românii în vâltoarea secolelor XVIII – XIX”, autor Costin Scurtu – ora 12:00, la Biblioteca Metropolitană, Sala Auditorium, Str. Tache Ionescu nr. 4

* Vernisajul expoziţiei de fotografie „Rene Groebli. Ochiul tăcut: Timp. Oameni. Locuri” – ora 16:00, la Muzeul MARe, Bd. Primăverii nr. 15

* Vernisajul expoziţiei „Genuri şi moduri” a lui Mihail Gyorgy, unul dintre cei mai importanţi graficieni români, un artist care în anii 60 a expus pictură neagră alături de Paul Neagu, iar acum la venerabila vârstă de 92 de ani, propune un nou eveniment creativ – ora 18:00, la Galeria Basil, str. Pache Protopopescu, nr. 20. Printre partenerii media ai Uniunii Artiştilor Plastici din România: Radio România Cultural

* Casa Artelor Dinu Lipatti organizează, în perioada 15-19 martie, cea de-a VII-a ediţie a Festivalului „I love Lipatti”, dedicată împlinirii a 106 ani de la naşterea compozitorului şi celui mai mare pianist român, Dinu Lipatti (19 martie 1917 – 2 decembrie 1950) şi împlinirii a cinci ani de la inaugurarea Centrului Cultural „Casa Artelor Dinu Lipatti”. Printre partenerii media: Radio Bucureşti FM, Radio Romania Cultural. Din programul zilei:

  • ora 19:00 – Proiecţia filmului – „Triptic – călătorie melancolică” – regie, scenariu şi traduceri – Ana Simon (1997)
  • ora 20:00 – Recital Extraordinar susţinut de pianistul Dimitri Malignan (Franţa). În program lucrări de Dinu Lipatti, George Enescu, Stan Golestan, Ludwig van Beethoven şi Frederic Chopin

* Teatrul EXCELSIOR prezintă de la ora 19:00, premiera oficială a spectacolului „Solaris” – dramatizare de David Greig după romanul omonim de Stanislaw Lem, în regia lui Bobi Pricop, traducerea şi adaptarea: Andrei Dosa. O producţie spectaculoasă care îmbină prezenţa actorilor cu elemente hi-tech şi mecanisme scenice complexe pentru a evoca atmosfera suprarealistă a planetei-ocean

* Concertele şi recitalurile Filarmonicii „George Enescu”, printre partenerii media: Radio România Muzical:

  • ora 19:00 – Recital cameral susţinut de: Marian Movileanu – violă, Andreea Ioana Movileanu – violoncel, Adriana Maier – pian, Sofia Smărăndescu – vioară, Masami Smărăndescu – vioară, Săndel Smărăndescu – contrabas – la Ateneul Român, Sala mică. Programul serii cuprinde lucrări de Felix Mendelssohn, Franz Schubert
  • ora 19:00 – Recital de lied cu Liviu Holender – bariton, Juliette Journaux – pian – la Ateneul Român, Sala mare. Lucrări de: Franz Schubert, Johannes Brahms, Richard Strauss, Gustav Mahler, Maurice Ravel

* Spectacolul „Repetiţie pentru o lume mai bună”, dramatizare de Mihai Radu şi Ionuţ Sociu după romanul omonim de Mihai Radu, în regia lui Radu Afrim, va fi prezentat în avanpremieră la Sala „Ion Caramitru” a Teatrului Naţional „I.L. Caragiale”, de la ora 19:30. Din distribuţie fac parte Marius Manole, Marius Bodochi, Irina Movilă, Mirela Oprişor, Istvan Teglas, Raluca Aprodu, Emilian Mârnea, Emilian Oprea, Ciprian Nicula, Natalia Călin, Crina Semciuc, Ştefan Iancu

* Campania Naţională „Artiştii pentru artişti”, ediţia a 19-a, primul program al UNITER din anul 2023, organizat împreună cu teatrele din Bucureşti şi din ţară, în perioada 15 martie – 15 aprilie 2023 continuă cu spectacolele:

  • ora 19:00 – „Cui i-e frică de Virginia Woolf?” de Edward Albee, regia Alexandru Mâzgăreanu – la Teatrul Odeon Bucureşti
  • ora 19:00 – „Gara”, regia şi scenariul Mihai Mălaimare – la Teatrul Masca, Bucureşti
  • Printre partenerii de tradiţie: Societatea Română de Radiodifuziune

* Braşov: Filmul „PHOENIX – Povestea” continuă turneul naţional, în prezenţa membrilor emblematici şi a echipei filmului. Programul zilei:

  • ora 18:00 – la Cinema Astra, în prezenţa lui Nicu Covaci. Invitaţiile pot fi ridicate de la Universitatea Transilvania Braşov

* Braşov: Opereta VOIEVODUL ȚIGANILOR de J. Strauss-fiul, cu Orchestra, Corul și Baletul Operei Brașov, dirijor: Mircea Holiartoc, regia artistică: Marian Pop, scenografia: Rodica Garștea, dirijor cor: Dragoș-Mihai Cohal, coregrafia: Corina Dumitrescu – ora 18:30, în Sala Operei

* Buzău: Spectacolul trupei Celelalte Cuvinte în cadrul turneului de lansare a noului album intitulat „Lumea asta” – la Cafeneaua Artiştilor

* Curtea de Argeş: Simpozionul internaţional „URMUZ 140 – 100”, eveniment organizat de Consiliul Judeţean Argeş, cu ocazia împlinirii a 140 de ani de la naşterea scriitorului (17 – 19 mar.)

■ ora 19:00 – pe scena Centrului Judeţean de Cultură şi Arte „George Topârceanu” va avea loc premiera spectacolului „URMUZ” de Valeriu Butulescu, în regia Monei Gavrilaş, pusă în scenă de Teatrul Al. Davila

* Iaşi: Cea de-a 27-a ediție a Festivalului Filmului Francez în România se va derula în perioada 16-19 martie, la Cinema Ateneu, Institutul francez și Acaju Cafe, cu temei acestei ediții, „Cinéma, mon amour”/”Cinema-ul, dragostea mea”. Printre partenerii media: Radio România Cultural, Radio România Internațional, Agenția RADOR. Din programul zilei:

  • ora 16:00 – La maman et la putain/Mama şi curva (retrospectivă), Jean Eustache – la Sala Fondane a Institutului Francez din România
  • ora 20:30 – Goutte d’or/Fiii lui Ramses (competiţia lungmetraj), Clement Cogitore – la Sala Fondane a Institutului Francez din România la Iaşi

* Mediaş: Concertul simfonic extraordinar „Invitaţie la vals” cu Orchestra Formusika Sibiu, în program fiind incluse lucrări de largă popularitate din repertoriul clasic universal – ora 18:00, pe scena Sălii Traube, Piaţa Regele Ferdinand I nr. 16

* Ploieşti: Se deschide o expoziţie a pictorului Mihai Şerbănescu sub genericul „Anotimpurile materiei” (18 – 31 mar.) – ora 13:00, la Muzeul de Artă din Ploieşti (Bulevardul Independenţei, nr. 1). Printre partenerii media ai Uniunii Artiştilor Plastici din România: Radio România Cultural

* Suceava: Muzeul Naţional al Bucovinei organizează lansarea volumului Daniel Morar, „Putea să fie altcumva. O istorie subiectivă a justiţiei după 1990” – ora 14:00, la Muzeul de Istorie din Suceava. Volumul, este lansat în prezenţa autorului. Intrarea va fi liberă, iar sesiunea de autografe va avea loc după prezentare

* Târgu Mureş: Spectacolul „Singurătatea pietrelor” de Flavius Lucăcel, în regia lui Gelu Badea, o producţie a Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu„ din Târgu-Jiu – ora 19:00, la Teatrul Naţional Târgu-Mureş, Sala Mică

* Timişoara: Recital în cadrul seriei de concerte – denumită „Suflet. Peisaje muzicale din Carpaţi şi Himalaya” (17-21 mar.) – ora 19:00, la Sala Capitol. Evenimentul este organizat de Centrul Cultural „Rabindranath Tagore”, cu susţinerea Ambasadei Indiei la Bucureşti şi a Ministerului Culturii din India

* Urlaţi, jud. Prahova: Lansarea volumului „SAKURA”, autor: Adina Mandalac; vernisajul expoziţiei de pictură „CULORILE TIMPULUI”, ce reuneşte lucrările doamnelor Elvina Draghina, Teodora Rînciog şi Maria Nicolae – ora 10:30, strada Orzoaia de Sus nr. 12, un eveniment cultural-artistic deosebit, realizat în colaborare cu Primăria Urlaţi şi Casa de Cultură Urlaţi. În încheierea evenimentului, Grupul Folk-Urlaţi al Casei de Cultură din localitate va oferi publicului un recital muzical în decorul conacului ce a aparţinut familiei baronului Alexandru Bellu, un loc încărcat de istorie, cu un valoros patrimoniu de artă plastică şi decorativă

– Sport

* Meci din manşa secundă a sferturilor de finală ale Cupei României la volei feminin: CSO Voluntari 2005 – CS Dinamo Bucureşti – ora 17:00

* Meciuri în Superliga de fotbal

► play-out – etapa 1:

■ AFC Botoşani – AFC Chindia Târgovişte – ora 14:30, pe Stadionul Municipal – Botoşani

► play-off – etapa 1:

■ FC FCSB – Universitatea Craiova – ora 20:00, la Arena Naţională – Bucureşti

* Braşov: Semifinalele Cupei României la volei masculin – la Sala Sporturilor ”Dumitru Popescu-Colibaşi”:

■ CSA Steaua Bucureşti – SCM ”U” Craiova – ora 16:00

■ CSM Arcada Galaţi – CS Dinamo Bucureşti – ora 19:00

* Râmnicu Vâlcea: SCM Râmnicu Vâlcea înfruntă echipa daneză Nykobing Falster Handbold, în prima manşă a sferturilor de finală ale competiţiei feminine de handbal EHF European League – ora 17:00, la Sala Sporturilor „Traian”

* Târgu Mureş: Turneul Grupei C din preliminariile Campionatului European de polo pe apă masculin Under-17 din 2023 – la Bazinul Olimpic Mureşul

■ România – Ucraina – ora 19:30

* Meciuri în etapa a 21-a a Ligii Naţionale de handbal masculin:

■ CSM Bacău – CSM Constanţa – ora 15:45, la Sala Sporturilor ”Narcisa Lecuşanu” – Bacău

■ SCM Politehnica Timişoara – CSM Oradea – ora 16:00, la Sala ”Constantin Jude” – Timişoara

■ CSM Focşani 2007 – CSU din Suceava – ora 17:30, la Sala Polivalentă – Focşani

■ CSM Odorheiu Secuiesc – CSA Steaua Bucureşti – ora 18:00, la Sala Sporturilor – Odorheiu Secuiesc

■ ACS HC Buzău 2012 – CSM Bucureşti – ora 18:00, la Sala ”Romeo Iamandi” – Buzău

■ AHC Potaissa Turda – CSM Vaslui – ora 18:00, la Sala ”Gheorghe Bariţiu” – Turda

* Partide în Grupa 11-18 a Ligii Naţionale de baschet masculin, etapa a 23-a:

■ ABC Laguna Bucureşti – CSM Baschet Petrolul Ploieşti – ora 17:00, la Arena de Baschet – Bucureşti

■ CSA Steaua Bucureşti – CSM VSKC Miercurea Ciuc – ora 19:00, la Sala ”Mihai Viteazul” – Bucureşti

* Partide în Grupa 1-10 a Ligii Naţionale de baschet masculin, etapa a 23-a:

■ CS Dinamo Bucureşti – CS Rapid Bucureşti – ora 18:30, la Sala Dinamo – Bucureşti

■ CSM CSU Oradea – U-Banca Transilvania Cluj-Napoca – ora 20:15, la Oradea Arena – Oradea

■ CSO Voluntari – SCM ”U” Craiova – ora 20:30, la Sala ”Gabriela Szabo” – Voluntari

* Partide din etapa a 22-a a Ligii Naţionale de baschet feminin, ultima a sezonului regulat:

■ CS Universitatea Cluj-Napoca – CS Municipal Târgovişte – ora 13:00, la Sala ”Horia Demian” – Cluj-Napoca

■ CS Municipal Alexandria – Hoya ACS KSE Târgu Secuiesc – ora 16:00, la Sala Sporturilor – Alexandria

■ ACS Sepsi-SIC Sfântu Gheorghe – FCC Baschet UAV Arad – ora 18:30, la Sepsi Arena – Sfântu Gheorghe

■ CS Agronomia Bucureşti – CSTBv CSU Olimpia Braşov – ora 18:30, la Sala Agronomia – Bucureşti

■ CS Rapid Bucureşti – CSM CSU Constanţa – ora 18:30, la Sala Rapid – Bucureşti

* Meciuri în prima etapă din faza play-out a Ligii a II-a de fotbal, grupele A şi B – ora 11:00

– S-a întâmplat într-o zi de 18 martie

* Se împlinesc 190 de ani (1833) de când se constituia, la Iaşi, din iniţiativa medicilor Iacob Cihac şi Mihai Zotta, Societatea de Medici şi Naturalişti, prima și cea mai veche societate științifică din România, având drept scop progresul medicinii şi ştiinţelor naturii, răspândirea cunoştinţelor agronomice, valorificarea bogăţiilor naturale, studierea faunei, florei şi apelor minerale ale Moldovei ş.a. Iacob Cihac (1800 – 1888), medic ceh de formație germană, s-a stabilit la Iași și a organizat serviciul sanitar al armatei din Moldova. Împreună cu Mihai Zotta (1806 – 1877), Protomedicul capitalei Iași, a înființat „Cercul ieșean de citire medicală”, care ulterior a devenit Societatea de Medici și Naturaliști din Iași (18/30)

* Acum 167 de ani (1856) avea loc semnarea, la Paris, a Tratatului de pace care a încheiat Războiul Crimeii (1853-1856). Partea din Tratat referitoare la Principatele Române prevedea înlăturarea protectoratului rus (care dura de 25 de ani), menţinerea suzeranităţii otomane, dar sub garanţia colectivă a marilor puteri europene (Franţa, Marea Britanie, Austria, Rusia, Prusia şi Regatul Sardinei), convocarea unor Adunări ad-hoc pentru a consulta populaţia din Principate dacă doreşte sau nu unirea Moldovei cu Ţara Românească (18/30)

* Cu 152 de ani în urmă (1871) a avut loc insurecţia proletariatului parizian în Franţa. A fost răsturnată burghezia şi instaurată „Comuna din Paris” – nume dat guvernului instituit la această dată – înfrântă, la 28 mai 1871, de armata guvernamentală cu sprijinul Prusiei

* Acum 117 ani (1906) inginerul Traian Vuia (1872-1950), pionier al aviaţiei româneşti şi mondiale, constructorul primului avion din lume (brevetat, în Franţa, la 17.VIII.1903), a realizat, la această dată, la Paris, pe câmpul de la Montesson, primul zbor din lume cu un aparat mai greu decât aerul, folosind exclusiv mijloace proprii de bord (aparatul s-a desprins de la sol datorită exclusiv forţei motorului său)

* În urmă cu 102 ani (1921) a fost semnată Pacea de la Riga (cunoscută și sub numele de Tratatul de la Riga), între Polonia și Rusia Sovietică, la terminarea războiului polono-sovietic. În ciuda succeselor poloneze, Rusia Bolșevică anexează Ucraina și Belarus

* Acum 98 de ani (1925) una dintre cele mai violente tornade din istoria SUA a lovit statele Missouri, Indiana şi Illinois, ducând la moartea a aproximativ 700 de oameni şi rănirea altor 13.000. Valoarea totală a pagubelor s-a ridicat la 16,5 miliarde de dolari, fenomenul rămânând în istorie sub denumirea de „Tri-State Tornado”

* Acum 69 de ani (1954) apărea (până la 3.X.1968) „Gazeta literară”, săptămânal al Uniunii Scriitorilor din România. Publicaţia a fost continuată, din 1968, de revista „România literară”. Transformarea fostei „Gazete literare” în „România literară” s-a făcut de către o echipă redacțională condusă de Geo Dumitrescu (ca redactor-şef), Gabriel Dimisianu şi Ion Horea (redactori-şefi adjuncți) şi din care mai făceau parte: Teodor Balş (secretar general de redacție), Al. Cerna-Rădulescu (secretar de redacție), Ion Caraion, Valeriu Cristea, S. Damian, Nicolae Jianu, Marcel Mihalaş, Adrian Păunescu, Gheorghe Pituț, Petru Popescu, Lucian Raicu, Constantin Țoiu. Cu numărul 5/1968 începe ascensiunea lui Nicolae Breban, întâi ca redactor-şef adjunct, apoi, de la numărul 20/1970, redactor-şef. Între anii 1971 – 1988 director a fost George Ivaşcu. Este etapa cea mai lungă, înainte de 1989, în care prestigiul revistei s-a consolidat, România literară devenind o voce de autoritate nu doar în viața literară, ci chiar în cea socială. Din anul 1990, directorul revistei este Nicolae Manolescu

* Acum 61 de ani (1962) avea loc semnarea acordurilor de la Évian, rezultat al negocierilor întreprinse între reprezentanții guvernului francez și cei ai Guvernului provizoriu al Republicii Algeriene, care a reprezentat apoi guvernul în exil al Frontului de Liberație Națională (FNL), pentru a pune capăt războiului din Algeria. Acordurile, negociate în secret timp de câteva săptămâni în orașul francez Rousses, la granița cu frontiera elvețiană, au fost ulterior făcute publice la 18 martie 1962 în orașul Évian-les-Bains. A doua zi după semnare, a fost proclamată o încetare imediată a focului și s-a formalizat ideea începerii relațiilor de cooperare între cele două state. Acordurile au fost ulterior ratificate prin referendum atât de partea franceză, în care 91% dintre francezi au votat în favoarea acordurilor, cât și de partea algeriană, în cadrul unui referendum de autodeterminare desfășurat la 1 iulie același an. La 3 iulie, Franța a recunoscut solemn independența Algeriei

* Într-o zi de 18 martie, acum 58 de ani (1965), cosmonautul rus lt. Alexei Leonov (1934 – 2019), devenea primul om care realiza o ieşire în spaţiu, în cadrul zborului Voskhod 2, conectat la navă cu un cablu de 5,35 metri (pentru 12 minute şi 9 secunde). La sfârşitul plimbării spaţiale, costumul spaţial al lui Leonov s-a umflat în vidul spaţial până la punctul în care el nu a putut reintra în sas. El a deschis o valvă pentru a permite depresurizarea parţială a costumului şi abia a reuşit să reintre în capsulă. Leonov a petrecut aproximativ 18 luni de antrenament intensiv pentru această misiune

* Cu 21 de ani în urmă (2002), în perioada 18-27 martie, s-a desfăşurat recensământul populaţiei şi al locuinţelor din România. Numărul persoanelor înregistrate – 21.680.974 a scăzut cu 1.129.061 faţă de recensământul din 1992. Ponderea populaţiei române în totalul cetăţenilor era de 89,47%. Prima înregistrare a populaţiei în care se regăsesc elemente ale unui „recensământ modern” a avut loc în anul 1838, în timpul Regulamentului organic. După această dată, cronologia recensămintelor consemnează următoarele: al 2-lea recensamânt s-a desfăşurat în perioada decembrie 1859 – martie 1860; al 3-lea, în decembrie 1899; al 4-lea, la 19 decembrie 1912; al 5-lea, la 29 decembrie 1930; al 6-lea, la 6 aprilie 1941; al 7-lea, la 25 ianuarie 1948; al 8-lea, la 21 februarie 1956; al 9-lea, la 15 martie 1966; al 10-lea, între 5 şi 12 ianuarie 1977; al 11-lea, între 7 şi 14 ianuarie 1992, al 12-lea, între 18 şi 27 martie 2002 şi al 13-lea între 20 şi 31 octombrie 2011. La data de 1 februarie 2022, a început recensământul populației și locuințelor, prin desfășurarea primei etape, cea de preluare a datelor din surse administrative și de creare și populare a bazei de date a recensământului cu acest prim set de date

* Cu 9 ani în urmă (2014) Peninsula Crimeea din sudul Ucrainei a fost anexată la Federaţia Rusă în urma semnării, la această dată, la Kremlin, a unui tratat în acest sens de către preşedintele rus, Vladimir Putin, şi liderii proruşi ai regiunii. Documentul a fost ratificat rapid de cele două Camere ale Parlamentului federal rus şi promulgat, la 21 martie, de preşedintele Putin. Promulgarea a finalizat procedura juridică de unire a Crimeii cu Rusia. Anexarea pensinsulei nu este recunoscută, însă, nici de Kiev şi nici de comunitatea internaţională. Această anexare, ca şi semnarea tratatului au fost precedate, la 16 martie, de un referendum separatist în cadrul căruia aproximativ 97% din alegătorii din Crimeea s-ar fi pronunţat în favoarea ataşării peninsulei la statul rus

Aniversări – Comemorări

– 1823: S-a născut Constantin D. Aricescu, istoric, scriitor şi publicist; participant la Revoluţia de la 1848-1849 din Ţara Românească (m. 1886) – 200 de ani

– 1884: S-a născut Julius Bielz, istoric de artă, etnograf, muzeograf, colecţionar şi publicist sas din Transilvania (m. 1958)

– 1892: S-a născut (la Roma) Al[exandru] Duiliu Zamfirescu; prozator şi traducător (traduceri din Jorge Amado şi Francisco Javira); după anul 1919, bogată carieră diplomatică; fiul scriitorului Duiliu Zamfirescu (m. 1968)

– 1896: S-a născut Alexandru Colorian, poet simbolist şi publicist (m. 1971)

– 1899: S-a născut actorul şi profesorul Ion Finteşteanu (numele real: Iţic Finchelstein) (m. 1984)

– 1909: S-a născut Barbu Brezianu, istoric şi critic de artă (exeget al operei lui Constantin Brâncuşi), traducător (a realizat prima varinată în limba română a epopeii naţionale finlandeze „Kalevala”) publicist şi poet; deţinut politic (din 1952) în lagărul de muncă Capul Midia şi la Canalul Dunăre-Marea Neagră (m. 2008)

– 1910: S-a născut prozatoarea Ioana Postelnicu (pseudonimul Eugeniei-Ioana Banu) (m. 2004)

– 1913: S-a născut (în Macedonia) George Marcu, folclorist, compozitor şi dirijor; studii despre folclorul aromân (m. 1984) – 110 ani

– 1915, 18/31: S-a născut Gheorghe Pavelescu, etnolog şi folclorist, doctor în filosofia culturii, în sociologie rurală şi în etnologie; a publicat peste 200 de studii despre arta tradiţională, folclor, magie populară, etnomedicină, a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţilor din Cluj şi Sibiu (m. 2008)

– 1917: S-a născut (la Herson în Ucarina, unde familia sa era refugiată) Mircea Ionescu-Quintus, om politic liberal, jurist şi epigramist; preşedinte de onoare al PNL (din 2002), preşedinte al PNL (1993-2001); preşedinte al Senatului (feb. – nov. 2000); ministru al justiţiei (1991-1992); preşedinte de onoare al Uniunii Epigramiştilor din România; fost deţinut politic (în anii 1948 şi 1952-1954); veteran de război (înaintat în gradul de general-maior cu două stele, în retragere) (m. 2017)

– 1921: S-a născut ÎPS Bartolomeu (numele de mirean: Valeriu Anania), fost arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului (din 1993) şi mitropolit al Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului (întronizat la 25.III.2006); teolog, dramaturg, poet şi traducător; membru de onoare al Academiei Române (din noiembrie 2010) (m. 2011)

– 1926: S-a născut Romul Munteanu, critic şi istoric literar, comparatist (m. 2011)

– 1926: A murit Ioan Paul, profesor de estetică la Universitatea din Cluj, prozator din gruparea „Vieţii româneşti” (n. 1857)

– 1927: S-a născut juristul Ion P. Filipescu; contribuţii în domeniul dreptului civil, al dreptului internaţional privat şi al dreptului comercial internaţional; membru titular al Academiei Române din 1993 (m. 2002)

– 1937: S-a născut Horia Moculescu, compozitor de muzică uşoară, pianist, interpret vocal, mediator şi creator de programe TV

– 1942: S-a născut Eugen Dorcescu (pseudonimul literar al lui Eugeniu Berca), poet, prozator, eseist şi traducător; membru al Uniunii Scriitorilor din România

– 1946: S-a născut Sorin Dumitrescu, pictor, grafician, publicist şi profesor; fondatorul Editurii şi Fundaţiei „Anastasia”; membru corespondent al Academiei Române din 2006

– 1953: A murit Mihai Costăchescu, istoric şi folclorist; s-a remarcat ca editor de izvoare slavo-române; autor a numeroase monografii istorice despre sate moldoveneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1939 (n. 1884) – 70 de ani

– 1955: S-a născut ÎPS Casian Crăciun (numele la botez: Costică), Arhiepiscopul Dunării de Jos (din iulie 1994)

– 1955: S-a născut István Bessenyei, actor, regizor și director de teatru maghiar din România (m. 2018)

– 1957: S-a născut Horia-Roman Patapievici, scriitor, fizician, filosof şi eseist

– 1960: A murit Vasile Al-George, poet, publicist şi traducător (mai ales din literatura maghiară) (n. 1895)

– 1968: A murit Eugen Cuteanu, compozitor şi violonist, fondator al cvartetului de coarde timişorean ce-i poartă numele (n. 1900) – 55 de ani

– 1972: S-a născut Diana Manuela Câmpan, critic literar, scriitoare și profesoară

– 1984: A murit părintele profesor Ene Branişte, considerat unul dintre cei mai de seamă teologi liturgiști ai Ortodoxiei românești (n. 1913)

– 1991: A murit Maria Holban, istoric (studii de valoare legate, mai cu seamă, de feudalismul timpuriu românesc, secolele XIII-XIV); membru corespondent al Academiei Române din 1990 (n. 1901)

– 1994: A murit actriţa Gina Patrichi (n. 1936)

– 2007: A murit (la Paris) sculptorul şi profesorul Ovidiu Maitec; membru titular al Academiei Române din 1999 (n. 1925)

– 2016: A murit lingvistul şi ziaristul Şerban Iliescu, cel care, timp de peste 20 de ani, a realizat la Radio România Actualităţi rubrica „Ghid radiofonic de exprimare corectă” (n. 1956)

EVENIMENTE EXTERNE

– Cetatea Vaticanului: Papa Francisc întâlneşte refugiaţi, sosiţi în cadrul programului de culoare umanitare

– Ankara: Este lansat procesul electoral pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale programate pentru 14 mai

– Insulele Solomon/Kiribati/Insulele Cook: Vizita ministrului de externe japonez, Yoshimasa Hayashi (18 – 22 mar.)

 – Cairo: Ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu vizitează Egiptul

– Astana: Ministrul britanic de externe James Cleverly vizitează Kazakhstanul

– Rwanda: Vizita ministrului de interne britanic, Suella Braverman (18 – 19 mar.)

– Ohrid, Macedonia de Nord: Discuţii între Serbia şi Kosovo în vederea normalizării relaţiilor bilaterale

– Israel: Manifestaţie împotriva reformei sistemului judiciar

– Glendale, SUA: Primul concert din turneul „Eras” al cântăreței Taylor Swift

– Italia: Cursa Milano – San Remo, numită și „Classica de primăvară” sau „La Classicissima”, este o cursă anuală de ciclism rutier între Milano și Sanremo, în nord-vestul Italiei. Cu o distanță de 298 km, este cea mai lungă cursă profesionistă de o zi din ciclismul modern

– Calificările pentru grila de start a Marelui Premiu de Formula 1 al Arabiei Saudite (Jeddah), a doua etapă a Campionatului Mondial

– Meciurile din ultima etapă a Turneului celor Şase Naţiuni la rugby:

■ Scoţia – Italia – ora 14:30, la BT Murrayfield – Edinburgh

■ Franţa – Ţara Galilor – ora 16:45, la Stade de France – Saint-Denis

■ Irlanda – Anglia – ora 19:00, la Aviva Stadium – Dublin

* Holmenkollen, Norvegia: Finalele Cupei Mondiale de biatlon:

■ urmărire masculin

■ urmărire feminin

– Soldeu, Andorra: Finalele Cupei Mondiale de schi alpin:

■ slalom uriaş masculin

■ slalom feminin

– Meciuri în ligile profesioniste nord-americane de hochei pe gheaţă (NHL) şi baschet (NBA)

Aniversări – Comemorări

– 1822: A murit pedagogul francez Valentin Häuy, fondatorul primei şcoli pentru nevăzători din lume, la Paris, în 1784 (n. 1745)

– 1842: S-a născut Stéphane Mallarmé (numele real Étienne Mallarmé), poet şi critic francez (m. 1898)

– 1844: S-a născut Nikolai Rimski-Korsakov, compozitor, dirijor şi muzicolog rus (m. 1908). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii inclusiv stilul vechi – 6 martie 1844

– 1858: S-a născut Rudolf Diesel, inginer german, inventator al motorului cu aprindere prin compresiune care-i poartă numele (brevetat în 1892) (m. 1913) – 165 de ani

– 1869: S-a născut omul politic conservator britanic (Arthur) Neville Chamberlain, prim-ministru al guvernului de uniune naţională (28.V.1937-10.V.1940); a dus o politică de conciliere faţă de Germania nazistă, fiind unul dintre principalii promotori ai „Acordului de la München” (1938) (m. 1940)

– 1871: A murit Augustus de Morgan, matematician britanic; celebru pentru contribuțiile sale în logica matematică, motiv pentru care este considerat întemeietorul logicii formale (n. 1806)

– 1882: S-a născut Gian Francesco Malipiero, compozitor, muzicolog şi critic muzical italian (m. 1973)

– 1905: S-a născut fizicianul american Thomas Townsend Brown; a fost primul care a descoperit teoria referitoare la legăturile dintre electromagnetism şi câmpurile gravitaţionale ale lui Einstein (m. 1985)

– 1910: A murit filologul elveţian Adolf Tobler; specialist în lingvistică romanică; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române (1875) (n. 1835)

– 1913: S-a născut René Clément, regizor de film, scenarist şi actor francez (m. 1996) – 110 ani

– 1926: S-a născut actorul american de film Peter Graves, cunoscut pentru personajul Jim Phelps din serialul de televiziune „Mission: Impossible”, difuzat între anii 1967 şi 1973 (m. 2010)

– 1929: S-a născut scriitoarea germană Christa Wolf, cea mai cunoscută romancieră din fosta RDG (m. 2011)

– 1930: S-a născut trompetistul britanic de jazz Pat Halcox (m. 2013)

– 1932: S-a născut John (Hoyer) Updike, prozator, poet şi eseist american (m. 2009)

– 1934: S-a născut cântăreţul american de muzică country Charley Pride, primul star de culoare al acestui gen muzical, chitarist și jucător profesionist de baseball (m. 2020)

– 1936: S-a născut Frederik Willem de Klerk, al șaptelea și ultimul președinte al Africii de Sud în perioada de apartheid, servind din septembrie 1989 până în mai 1994, precum și vicepreședintele țării între mai 1994 și iunie 1996 (m. 2021)

– 1938: S-a născut Kenny Lynch, cântăreț, compozitor, actor și animator britanic (m. 2019) – 85 de ani

– 1941: S-a născut Wilson Pickett, cântăreţ și compozitor afro-american de muzică soul (m. 2006)

– 1943: S-a născut actorul american Kevin Dobson, cunoscut pentru rolurile din seriale ca „Kojak” şi „Days of Our Lives” (m. 2020) – 80 de ani

– 1947: S-a născut Antonio Miró, creator de modă, specialist în design şi om de afaceri, reprezentant de seamă al modei spaniole (m. 2022)

– 1952: S-a născut (în Franța) Salome Zurabișvili, politiciană și fostă diplomată georgiană, președintele Georgiei din 2018

– 1956: A murit Sfântul Episcop Nicolae Velimirovici al Ohridei și Jiciei (cunoscut și ca „Nicolae al Sârbilor” sau „Noul Ioan Gură de Aur”), unul dintre cei mai prolifici scriitori bisericești din secolul al XX-lea, model de slujitor, învățător și conducător al creștinilor pe calea cea sfântă a credinței, a dragostei și a nădejdii (n. 1880)

– 1956: A murit romancierul american Louis Bromfield (n. 1896)

– 1959: S-a născut Luc Besson, regizor, scenarist şi producător de film francez

– 1959: S-a născut Irene Cara, cantautoare şi actriţă de film americană de origine cubaneză (m. 2022)

– 1961: S-a născut Grant Hart, muzician american, solist, toboșar și compozitor al trupei de rock „Husker Du” (m. 2017)

– 1963: S-a născut actriţa şi cântăreaţa afro-americană Vanessa Williams; prima femeie de culoare aleasă Miss America, în 1983 – 60 de ani

– 1964: A murit Norbert Wiener, matematician american (lucrări în domeniile teoriei probabilităţilor, teoriei cuantelor, teoriei relativităţii şi al electrotehnicii); considerat fondatorul ciberneticii ca o nouă ştiinţă („Cibernetica”, 1948) (n. 1894). NOTĂ: Lucrarea sa, „Cibernetica”, a apărut, însă, la zece ani după apariţia lucrării „Psihologia consonantistă”, în limba franceză, a medicului român Ştefan Odobleja (autorul primei variante a concepţiei cibernetice generalizate)

– 1971: A murit filologul german Ernst Gamillscheg, specialist în filologie română; a întemeiat, la Berlin, Institutul de Filologie Română; membru corespondent străin al Academiei Române (1929) (n. 1887)

– 1980: A murit (la Locarno/Elveţia, unde se stabilise în ultimii ani ai vieţii) Erich Fromm, psihanalist şi filosof german de origine evreiască; a fost un apropiat al „Şcolii de teorie critică” de la Frankfurt; în 1934 s-a stabilit în Statele Unite (n. 1900)

– 1988: A murit muzicianul Charles Williams Butterfield, cotat printre cei mai buni trompetişti americani albi de dixieland (n. 1917) – 35 de ani

– 1996: A murit poetul grec Odysseus Elytis; Premiul Nobel pentru Literatură în 1979 (n. 1911)

– 2005: A murit dirijorul şi compozitorul israelian Gary Bertini (n. 1927)

– 2008: A murit Anthony Minghella, regizor de film, scenarist şi dramaturg britanic; câştigător al unui premiu Oscar pentru filmul „Pacientul englez” (1996) (n. 1954) – 5 ani

– 2009: A murit (în urma unui accident de schi) actriţa de film britanică Natasha Richardson; fiica actriţei Vanessa Redgrave şi soţia actorului Liamm Neeson (n. 1963)

– 2011: A murit avocatul şi diplomatul Warren Christopher, fost secretar american de stat; a fost învestit în funcţia de secretar de stat adjunct la 26 februarie 1977, şi a servit în această poziţie până la 20 ianuarie 1981; s-a implicat în negocierea Acordurilor Algeriene şi în eliberarea a 52 de ostatici americani din Iran şi a condus relaţiile chino-americane cu Republica Populară Chineză şi o comisie legată de drepturile omului. Preşedintele Jimmy Carter i-a acordat, pe 16 ianuarie 1981, Medalia Prezidenţială a Libertăţii, cea mai importantă distincţie civilă a naţiunii (n. 1925)

– 2014: A murit scriitorul american Lucius Shepard (n. 1943)

– 2017: A murit chitaristul, cântăreţul şi compozitorul american Chuck Berry (nume complet: Charles Edward Anderson Berry Sr.), unul dintre pionierii muzicii rock and roll (n. 1926)

– 2017: A murit dansatoarea şi coregrafa americană Trisha Brown, una dintre marile personalităţi ale dansului contemporan (n. 1936)

– 2020: A murit Alfred Merrill Worden, astronaut și inginer american; a fost pilotul modulului de comandă pentru misiunea lunară Apollo 15, cea de-a patra misiune cu echipaj uman pe Lună, ce a fost lansată la 26 iulie 1971; a fost primul astronaut care a realizat o misiune extravehiculară în spaţiul cosmic în afara orbitei terestre, la întoarcerea din misiunea de survolare a Lunii din 1971; faptul că a rămas singur pe orbita Lunii, timp de trei zile, i-a adus recordul Guiness de „cel mai izolat om de orice altă persoană” – cei mai apropiaţi oameni de Al Worden fiind cei doi colegi de misiune aflaţi pe suprafaţa Lunii la distanţa de 3.600 de kilometri (n. 1932)