Cancelarul federal german se află în vizită în România. Programul vizitei cuprinde discuţii cu preşedinţii României şi Republicii Moldova.
Luni, cancelarul federal german Olaf Scholz şi-a început vizita în România, prima de la numirea sa în funcţie. Preşedintele Klaus Iohannis l-a întâmpinat pe cancelar în capitala Bucureşti, iar în continuare a urmat între cei doi oficiali o discuţie între patru ochi. Pentru după-amiază este prevăzut un summit tripartit la care va participa alături de Scholz şi Iohannis şi Maia Sandu, preşedintele ţării vecine Republica Moldova.
Fosta republică sovietică se confruntă cu încercări masive de influenţare politică din partea Rusiei.
Tema principală a convorbirilor pe care le va purta la Bucureşti cancelarul german urmează să fie războiul rus din Ucraina, ţară cu care România are o frontieră comună de 640 kilometri. Vor fi abordate şi alte probleme legate de politica europeană, de cea a securităţii şi energiei. După întâlnirea cu preşedintele care aparţine minorităţii de limbă germană din România, Scholz va fi primit cu onoruri militare de către premierul Nicolae Ciucă.
Un alt subiect al vizitei cancelarului Scholz la Bucureşti îl constituie dorinţa României privind aderarea la spaţiul Schengen. România aşteaptă deja de 10 ani să primească din partea UE undă verde în această chestiune. Aderarea României a eşuat din nou nu mai departe de decembrie anul trecut – din cauza unui veto al Austriei. Scholz susţine dorinţa României de a adera la Spaţiul Schengen. Atât cancelarul Scholz, cât şi preşedintele Iohannis se aşteaptă la o aderare a statului membru UE încă în cursul acestui an. „Sper ca acest lucru să reuşească încă din acest an”, a afirmat Scholz la Bucureşti. „România a îndeplinit toate condiţiile necesare pentru ca aderarea la Schengen să poată avea acum loc”, a adăugat.
Aderarea va trebui să se realizeze în acest an, a subliniat şi Iohannis. Pe de o parte România este pregătită pentru acest pas şi a îndeplinit de mult criteriile necesare. Pe de altă parte, un asemenea pas nu va mai fi posibil în 2024 din cauza alegerilor europene.
În cadrul întâlnirii în trei din cursul după-amiezii se va discuta în primul rând despre continuarea susţinerii Republicii Moldova. Moldova are un guvern pro-occidental. Ţara suferă însă de pe urma tentativelor de destabilizare din partea Rusiei. Războiul din Ucraina a lovit deja grav şi republica săracă şi instabilă, cu 2,6 milioane de locuitori, dat fiind faptul că în privinţa aprovizionării cu energie Moldova depinde puternic de Rusia.
Din momentul invaziei ruse din Ucraina guvernul german se ocupă intens de acordarea de ajutor internaţional pentru Moldova, aflându-se în rândul co-iniţiatorilor unei platforme de susţinere. Din iunie anul trecut Moldova are statut de candidat pentru UE. După întrevedere, Scholz, Iohannis şi Sandu vor răspunde la întrebările ziariştilor.
În calitate de stat aflat pe flancul sud-estic al NATO, România joacă un rol strategic tot mai important. În acord cu UE şi NATO, ţara sprijină Ucraina în războiul împotriva Rusiei şi este un important stat de tranzit pentru livrările occidentale de arme. Politica guvernului român este o politică de distanţare faţă de Rusia.
NATO şi-a dezvoltat prezenţa în România ca reacţie la războiul din Ucraina vecină. Din timp în timp forţele aeriene germane au contribuit anul trecut la supravegherea spaţiului aerian român.
Seara, cancelarul german se va întâlni la Bucureşti cu reprezentanţi ai minorităţii germane care trăieşte de mai multe secole în România – mai ales în Transilvania. Minoritatea germană înglobează astăzi, după decenii de emigrare masivă, 23.000 de persoane şi constituie un important rol de punte în relaţiile germano-române. Germania este pentru România un partener deosebit de important, întrucât Germania Federală este cel mai important partener extern şi cel mai mare investitor direct al ţării.
(APA/dpa/Reuters)
https://www.diepresse.com/6271485/scholz-hofft-auf-schengen-beitritt-rumaeniens-noch-in-diesem-jahr?from=rss
DIE PRESSE (Austria), 3 aprilie 2023
Traducerea: Imola Stănescu
