Războiul din Ucraina, evoluțiile politice dar și de securitate se află în centrul atenției presei internaționale. „Ucraina se pregătește să-și lanseze ofensiva de primăvară”, scrie La Libre Belgique citându-l pe ministrul Apărării de la Kiev. „Pregătirile se apropie de sfârșit. Echipamentul promis a fost pregătit și livrat parțial. Într-un sens larg, suntem pregătiți”, a declarat Oleksii Reznikov despre atacul major pe care țara sa intenționează să-l lanseze pentru a recuceri teritoriile ucrainene ocupate în est și sud de către Rusia. Ministrul a adăugat însă că “puternicele tancuri Abrams promise de Statele Unite nu vor avea timp să participe la această contraofensivă”, livrarea lor în Ucraina fiind așteptată abia la sfârșitul anului 2023. “De mai multe luni, Ucraina a pretins că vrea să lanseze un asalt decisiv pentru a inversa cursul invaziei ruse și pentru a-şi elibera aproape 20% din teritoriul ocupat, inclusiv Peninsula Crimeea. Pentru a-i veni în ajutor, țările membre NATO și partenerii lor le-au furnizat ucrainenilor 230 de tancuri de luptă și alte 1.550 de vehicule blindate”, mai scrie La Libre Belgique.
“Riscurile geopolitice au aruncat în aer cheltuielile militare”, titrează ziarul turcesc Sabah, citând un raport al Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace (SIPRI), centru de reflecție cu sediul la Stockholm, înființat în 1966. Potrivit documentului, cheltuielile militare au crescut în 2022 cu 3,7% față de anul anterior. “În Europa, aceste cheltuieli s-au majorat cu 13 procente, ceea ce reprezintă cea mai mare creștere de la an la an, din ultimele trei decenii. Raportul mai arată faptul că ajutoarele militare acordate Ucrainei și perceperea pericolului reprezentat de Rusia pentru țările din regiune au influențat deciziile mai multor state legate de cheltuielile militare”. Documentul subliniază că “această creștere a cheltuielilor militare arată faptul că trăim într-o lume tot mai nesigură”, motiv pentru care unele țări și-au majorat puternic cheltuielile militare în urma războiului dintre Rusia și Ucraina iar altele și-au anunțat de pe acum planurile de a-și crește aceste cheltuieli în următorii 10 ani, mai scrie Sabah.
“Va ieși Europa mai puternică după războiul din Ucraina?” se întreabă publicația grecească Money Review. Fostul premier al Finlandei, Alexander Stubb, a descris Europa ca fiind mai unită ca oricând după invazia rusă în Ucraina. Vorbind la cea de-a 8-a ediție a Forumului Economic de la Delphi, el a remarcat că „inamicul comun te unește” și a estimat că nu vom vedea o divizare a Europei în viitorul apropiat, iar Rusia va rămâne izolată de Occident. Stubb a vorbit și despre o schimbare uriașă în atitudinea Europei, făcând o comparație cu 2008 și războiul din Georgia, când el însuși a avut rolul de mediator, și remarcând că dacă cineva ar fi spus atunci să furnizăm muniție, l-am fi numit nebun. Stubb a mai subliniat că motivul pentru care Putin a declanșat invazia „a fost că Europa și SUA nu i-au dat ceea ce și-a dorit, iar după războiul din Georgia și după anexarea Crimeii a crezut că nimeni nu-l va opri”, notează Money Review.
Pe fondul preocupărilor comune legate de activitățile Chinei, președintele Statelor Unite, Joe Biden, îl primește pe omologul său filipinez, Ferdinand Marcos Jr. Potrivit Reuters, președintele filipinez a declarat că întâlnirea cu Joe Biden de luni este esențială pentru promovarea interesului național al țării sale și pentru consolidarea „alianței foarte importante” dintre Manila și Washington. Deplasarea lui Marcos la Washington este prima vizită a unui președinte filipinez în SUA de cel puțin zece ani, în contextul în care America și vecinul Filipinelor, China, luptă pentru un avantaj strategic în regiune. Se așteaptă ca Biden și Marcos să ajungă la acorduri privind dezvoltarea relațiilor comerciale și militare, în contextul preocupărilor comune cu privire la China, a declarat un oficial înalt al administrației Biden pentru Reuters. Filipine a acuzat recent China că îi hărțuiește vasele, la scurt timp după ce nave ale pazei de coastă din cele două țări au fost la un pas de a intra în conflict.
Coreea de Nord critică acordul nuclear Seul-Washington, așa numita „Declarație de la Washington”, care le consolidează în mod semnificativ cooperarea în materie de apărare, inclusiv în domeniul nuclear. Potrivit Le Figaro, „sora foarte puternică a liderului Kim Jong Un, Kim Yo Jong, a afirmat că acest acord nu poate conduce decât către un pericol mai mare. Acest acord va contribui doar la expunerea păcii și securității în Asia de Nord-Est și în lume la un pericol mai mare și, prin urmare, este o acțiune care nu poate fi în niciun caz benefică” a spus Kim Yo Jong, potrivit agenției de știri nord-coreeană KCNA. În timpul unei vizite a președintelui sud-coreean Yoon Suk Yeol în Statele Unite, Washingtonul și Seulul au avertizat Coreea de Nord împotriva oricărui atac nuclear ce ar determina un răspuns care ar pune capăt regimului de la Phenian, amintește Le Figaro.
Cu două săptămâni înaintea alegerilor din Turcia, presa internațională comentează rezultatele celor mai recente sondaje de opinie. Potrivit ziarului grecesc Kathimerini, “majoritatea sondajelor din Turcia îl situează pe candidatul opoziției, Kemal Kılıçdaroğlu, înaintea actualului președinte, Recep Tayyip Erdoğan. Totuși, în ultimele zile și procentele președintelui Erdoğan au înregistrat creșteri, reducând diferența față de adversarul său. Ultimele cifre arată că procentele lui Kılıçdaroğlu variază de la 43% până la 48%, iar ale lui Erdoğan între 39,7% și 44%. Un factor crucial în această competiție electorală va fi cel de-al treilea candidat, Muharrem İnce, care la alegerile prezidențiale din 2018 a fost adversar al lui Erdoğan și candidat al opoziției, dar a pierdut la diferență mare. Acum, candidatura lui ar putea duce la un al doilea tur al alegerilor prezidențiale pentru că cea mai mare parte din voturile pe care le va obține vor fi rupte din electoratul lui Kılıçdaroğlu, întrucât provine tot din Partidul Popular Republican. Partidele de opoziție îl consideră pe Ince un cal troian al președintelui Erdoğan”.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
