Aurel Baranga - dramaturg roman 4 noiembrie 1971
de Răzvan Moceanu

 

Marţi, 20 iunie, se împlinesc 110 ani de la naşterea dramaturgului şi poetului Aurel Baranga.

 

* * * * *

Pe numele său adevărat Aurel Leibovici, Aurel Baranga s-a născut la 20 iunie 1913, la Bucureşti.

A debutat literar în anul 1929, în revista „Bilete de papagal” a lui Tudor Arghezi, cu schiţa „Noaptea albă”, iar în anii 1930 şi 1931, a editat împreună cu Gherasim Luca, revista „Alge”.

România literară, 8 mai 1975

Tot în anul 1931, a absolvit Liceul „Matei Basarab”, unde a l-a avut printre profesori pe Perpessicius.

A debutat editorial, în anul 1933, cu volumul avangardist „Poeme cu orbi”.

Între anii 1934-1940, a colaborat cu reportaje, pamflete şi cronici dramatice la publicaţiile „Facla”, „Cuvîntul liber”, „Reporter”, „Azi”, „Lumea românească”.

A intrat apoi în presa scrisă, fiind, mai întâi, redactor la „Lumea românească” (1937-1939).

În 1938 a absolvit Facultatea de Medicină, profesând sporadic în perioada 1939-1944.

Gazeta literară, 5 decembrie 1963

A fost, apoi redactor la „România liberă” (1944-1948), „Viaţa românească” (redactor-şef adjunct, 1962-1967), a colaborat la periodice antifasciste şi de avangardă.

De asemenea, a fost redactor-şef la „Urzica” (1949-1979).

În 1945 a lucrat la Radiodifuziunea Română, iar mai apoi a fost angajat la Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti, fiind secretar literar, între anii 1949-1952 şi director artistic, în perioada 1958-1962.

A publicat, de asemenea, volumul de reportaje „Ninge peste Ucraina” (1945) şi volumele de versuri „Marea furtună” (1946) şi „Vocea Americii” (1949).

A debutat, ca dramaturg, cu comedia „Bal în Făgădău” (1946), consacrându-se apoi acesteia timp de aproape două decenii.

Se va impune, însă, în acest gen, prin comedia „Mielul turbat” (1945), pentru care va obţine Premiul de Stat.

A urmat publicarea mai multor piese (mai ales comedii şi drame), inspirate şi din istoria contemporană: „Reţeta fericirii sau despre ceea ce nu se vorbeşte” (1957), „Siciliana” (1961), „Adam şi Eva” (1963), „Sfântul Mitică Blajinu” (1966), „Opinia publică” (1967), „Travesti” (1969), „Interesul general” (1971), „Viaţa unei femei” (1975) ş.a.

În perioada 1969-1974 a fost membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român.

În 1975, a obţinut Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti.

În 1978, a publicat volumul „Jurnal de atelier” (1978), o selecţie din însemnările de pe parcursul a treizeci de ani.

A fost căsătorit cu actrița Marcela Rusu, cu care a avut un fiu, Harry Baranga.

Aurel Baranga murit la 10 iunie 1979, la vârsta de 65 de ani, la Bucureşti.