Presa internațională continuă să urmărească atent războiul din Ucraina, în vreme ce analiștii speculează pe tema reuniunii NATO la nivel înalt care începe marți la Vilnius. „Nu e cazul să ne îndoim de curajul și hotărârea ucrainenilor”, dar „actuala contraofensivă nu mizează pe factorul surpriză, ca în septembrie”, apreciază un expert american intervievat de cotidianul spaniol La Razon. „De data aceasta contraofensiva era așteptată, iar rușii, după ce au învățat din greșelile anterioare, sunt mult mai bine pregătiți”, explică el înaintarea lentă a forțelor Kievului. Pe plan diplomatic, semnalează agenția Reuters, Moscova a reiterat că se opune prelungirii și după 17 iulie a acordului privind exportul cerealelor ucrainene prin Marea Neagră, din cauză că prevederile privind exporturile de cereale și îngrășăminte ale Rusiei ar fi fost implementate necorespunzător. Presa bulgară continuă să dezbată întrevederea tensionată de la Sofia dintre președintele bulgar și cel ucrainean. „Premierul Nikolai Denkov a respins acuzațiile potrivit cărora vizita lui Volodimir Zelenski în Bulgaria a fost o capcană din partea guvernului pentru președintele Rumen Radev”, scrie ziarul Mediapool. La rândul lui, „Radev s-a plâns că vizita lui Zelenski la Sofia nu a fost convenită cu el și că a aflat după ce acesta a fost deja invitat. Radev a comentat că ar fi putut să nu se întâlnească cu el, dar ar fi fost un semnal rău”. Controverse a iscat și decizia de vineri a SUA de a livra Ucrainei muniție cu dispersie: „pe fondul unei tăceri aproape totale în Europa, Rusia, ONU și organizații pentru drepturile omului au criticat decizia SUA”, consemnează La Libre Belgique. În editorialul său, The New York Times pledează contra livrării muniției, considerând că, deși decizia poate fi justificată militar, din punct de vedere moral e dificil de apărat. Muniția cu dispersie „îi poate conferi Ucrainei un avantaj militar pe termen scurt, deși nu unul decisiv, și nici nu ar putea compensa suferințele pricinuite civililor ucraineni”. În plus, „încurajarea utilizării și proliferării acestor arme ar putea slăbi sprijinul aliaților, care până acum s-au solidarizat sub conducerea americană”. Aceeași idee o regăsim la portughezul Diário de Notícias, care titrează: „muniția cu dispersie e un test pentru unitatea aliaților în ajunul reuniunii” NATO. Londra și Berlin s-au pronunţat împotrivă, dar președintele american a explicat că, deși a fost o „decizie dificilă”, ea se justifică pentru că „e un război bazat pe muniție, iar ei sunt pe cale să rămână fără muniție”.
Ministrul ucrainean de externe a anunțat luni că NATO a decis să renunțe la cerința ca Ucraina să urmeze un plan de acțiune pentru a adera la alianța militară, transmite Reuters. Dmitro Kuleba a salutat decizia, apreciind că „ne scurtează calea către NATO”. Publicația spaniolă 20 Minutos relatează totuși că „SUA consideră că e prea devreme ca Ucraina să intre în NATO, deși susțin că reuniunea alianței de la Vilnius va servi drept început pentru a i se trasa o cale”. „Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a recunoscut vineri că cei 31 de aliați lucrează în continuare la elaborarea declarației reuniunii, deoarece există opinii împărțite privind problema aderării Ucrainei”. Editorialul cotidianului britanic conservator The Telegraph pledează în schimb pentru adoptarea la Vilnius a unui calendar clar de aderare a Kievului. S-a dovedit deja că „menținerea Ucrainei în afara alianței nu a împiedicat un război”. În plus, puterile occidentale nucleare au o datorie față de Kiev, căruia i-au garantat frontierele împreună cu Rusia prin Memorandumul de la Budapesta din 1994, în schimbul renunțării la armele atomice. Dacă le-ar fi păstrat, Ucraina ar fi avut acum elementul „perfect” de descurajare a unei invazii rusești. Săptămânalul britanic The Economist apreciază însă că garanția pe care o va primi cel mai probabil Ucraina la Vilnius va consta într-un angajament separat asumat de o coaliție mai mică de membri NATO de a-i livra armament pe termen lung. „Scopul e să i se semnaleze Rusiei că fluxul de armament dinspre aliați spre Ucraina va rămâne neschimbat ani la rând, dar și izolat de necunoscutele politicii naționale – inclusiv de o posibilă realegere a lui Donald Trump”. The Financial Times consideră că NATO va da la Vilnius „cel mai dificil test de la începutul războiului din Ucraina”. Ambiția Ucrainei de a adera la alianță „amenință s-o dezbine”. O tabără condusă de Polonia și țările baltice ar vrea o aderare accelerată. Tabăra opusă, condusă de SUA, cu sprijinul Germaniei, vrea o aderare mai lentă, procedurală. Dar, în cele din urmă, „NATO va fi nevoită să evolueze în ritmul Americii”, întrucât depinde de finanțele și politica de la Washington.
O altă chestiune delicată o va reprezenta la Vilnius blocarea aderării Suediei de către Turcia, scrie Le Figaro. „Erdoğan și Biden au vorbit deja la telefon duminică, în special despre aderarea Suediei și despre livrarea de avioane F-16 Turciei”. Portalul european Politico transmite însă că Erdoğan a condiționat luni aderarea Suediei la NATO de „deschiderea căii” pentru aderarea Turciei la UE. Germania a declarat deja că respinge condiția și că nu există nici o legătură între cele două chestiuni. „În primul rând să deschidem calea Turciei către UE și apoi vom deschide calea pentru Suedia, așa cum am făcut-o pentru Finlanda”, a declarat, mai exact, Erdoğan, citat de ziarul turc Sabah. Publicația elenă Naftemporiki califică cea mai nouă pretenție a lui Erdoğan drept „șantaj” și redă reacția Comisiei Europene: „extinderea NATO e un proces diferit de cel al extinderii UE”. Editorialul cotidianului american The Wall Street Journal anticipează că la Vilnius vom vedea o „alianță revitalizată”, grație – culmea – invaziei lui Putin: „invazia brutală a Rusiei în Ucraina a realizat exact acel lucru de care Vladimir Putin pretindea că se teme cel mai mult – aprofundarea cooperării occidentale în vederea apărării teritoriului și valorilor Europei”. În fine, într-un articol publicat în revista americană Foreign Affairs, Stoltenberg rezumă astfel prioritățile alianței la Vilnius: „Mă aștept ca aliații NATO să-și confirme sprijinul neclintit pentru Ucraina, să continuăm să ne consolidăm propria apărare și să ne intensificăm cooperarea cu partenerii noștri din Europa și Indo-Pacific pentru a apăra ordinea globală bazată pe reguli”./asuba/atataru
(Andrei Suba, RADOR)
