Calendarul evenimentelor, 23 iulie – selecțiuni

EVENIMENTE INTERNE

 -Partide

* A doua ediţie a Conferinţei internaţionale ‘The Supremacy of National Constitutions over European Bureaucracy’, organizată de Institutul Conservator Mihai Eminescu, ca parte a seriei de evenimente prilejuite de lansarea listei de candidaţi ai Alianţei pentru Unirea Romanilor la alegerile pentru Parlamentul European din 2024 – ora 12:00, la Palatul Parlamentului, sala Nicolae Iorga

– Medicină

* Păltiniş: A doua ediţie a Şcolii de Vară de Psihopatologie, organizată de Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie, în parteneriat cu Spitalul Clinic de Psihiatrie ‘Dr. Gheorghe Preda’ Sibiu şi Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii ‘Lucian Blaga’ Sibiu (23-29 iulie)

-Social

* Etapa finală a celei de-a IV-a ediţii a Campionatului Naţional de Securitate Cibernetică (RoCSC23), eveniment organizat de Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică, Serviciul Român de Informaţii, prin intermediul Cyberint, şi Asociaţia Naţională pentru Securitatea Sistemelor Informatice – ora 17:00, la Palatul Parlamentului, sala Nicolae Bălcescu

– Învățământ

* Universitatea de Medicină şi Farmacie ‘Carol Davila’ din Bucureşti organizează concursul de admitere – ora 9:00

  • Conferinţă de presă susţinută de rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie ‘Carol Davila’, Viorel Jinga, cu ocazia examenului de admitere în ciclul de studii universitare cu licenţă, organizat de instituţia de învăţământ superior – ora 11:00, la Complexul Expoziţional Romexpo, Corpul B

* Craiova: Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova organizează concursul de admitere în perioada 23 – 26 iulie

– Cultură

* Primăria Sectorului 3 organizează, începând din 21 iulie până pe 17 septembrie, la fiecare sfârşit de săptămână (vinerea, sâmbăta şi duminica de la ora 20:30), în Parcul Al. I. Cuza (la foişorul de piatră de pe aleea principală), Stagiunea Muzicală Estivală, ediţia a XVIII-a, un maraton de 27 de concerte sub genericul ‘Acorduri de vară în gamă majoră. De 18 ani împreună’. Astăzi cântă Fanfara Angely’s

* În perioada 17-23 iulie, străzile Sectorului 3 vor fi străbătute de lirica eminesciană aşezată pe portative sau interpretată de actori. Totul se întâmplă în cadrul proiectului educativ ‘Eminescu pe alei prin Sectorul 3’. Timp de şapte zile, tineri artişti ai Asociaţiei Royal Art Muzzyk vor aduce poezii eminesciene cântate sau interpretate, în 20 de zone din Sectorul 3. Zilnic vor fi trei recitaluri a câte 60 de minute, la orele 16:00, 18:00 şi 20:00. Bucureştenii vor putea asculta recitalurile pe bancă, în parc, în apropierea lăcaşurilor de cult, în timp ce îşi fac plimbarea sau în drumul lor spre alte zone din oraş:

‣ Loc de joacă str. Gura Ialomiţei – ora 16:00;

‣ Parohia Pogorârea Sfântului Duh (Titan) – ora 18:00;

‣ Parcul Teilor – ora 20:00

* Cel mai tânăr dintre proiectele asociației culturale SoNoRo, Festivalul SoNoRo Musikland, ajunge în acest an la ediția a V-a. Inspirat de istoria impresionantă a sașilor din Transilvania, festivalul este programat în perioada 14-23 iulie și va continua să celebreze, prin intermediul muzicii clasice, patrimoniul cultural din orașele Brașov și Sighișoara, dar și pe cel al câtorva sate din Transilvania – Râșnov, Hălchiu, Criț, Meșendorf, Viscri, Prod și Saschiz. Cu excepția primului concert, accesul la concertele Festivalului SoNoRo Musikland este liber și se face pe bază de invitație sau rezervare. Rezervările se fac pe https://musikland.sonoro.org/, în pagina dedicată fiecărui concert. Printre partenerii media: Radio România Muzical, Radio România Cultural. Din program:

  • Schubertiade – ora 11:30, la Biserica fortificată din Saschiz, județul Mureș

* Hunedoara: Trei zile de sărbătoare, între 21 și 23 iulie, se vor desfășura în Piața Regele Ferdinand I şi pe Pietonala Corvin din Hunedoara, în cadrul Zilelor orașului. Boney M, Zdob și Zdub, Antonia, Spike, LiviuTeodorescu și Mira vor urca pe scena amplasată în faţa Centrului Cultural „Corviniana” (Casa de Cultură), alături de alţi artişti importanţi din zonă şi nu numai. De asemenea, principalele puncte de atracție din oraș, Castelul Corvinilor și Grădina Zoologică vor avea porțile deschise pentru toți cei care doresc să le treacă pragul, pe parcursul zilei de vineri. Din programul zilei:

  • Legendara trupă Boney M va evolua pe scenă, de la ora 20:30, în Piaţa Regele Ferdinand I şi pe Pietonala Corvin. Pe afişul manifestării mai sunt prezenţi trupa Zdob şi Zdub, Antonia, Spike, Liviu Teodorescu şi Mira, alături de alţi artişti cunoscuţi de muzică populară. Spectacolul se va încheia cu un foc de artificii

* Sibiu: În perioada 19 – 23 iulie, Elite Art Club UNESCO organizează „Classics for Pleasure – A Lasting Legacy”. Astăzi are loc concertul „Proms of Delight” susținut de Orchestra Filarmonicii de Stat Sibiu, dirijor: David Crescenzi, solişti: Paula Iancic, Antonela Barnat, Teodor Ilincăi – ora 20:00, în Piaţa Mare. Printre partenerii media se numără și Radio România Muzical

* Sibiu: Festivitatea de premiere a celei de-a XXVI-a ediţii a fazei naţionale a Olimpiadei ‘Meşteşuguri artistice tradiţionale’, desfășurate în perioada 20 – 23 iulie, la Muzeul ASTRA

* Sibiu: În cadrul Festivalului „Musica Ricercata Op. 5”, dedicat Centenarului Ligeti, sub tema LIGESTEZIA, desfășurat între 20-26 iulie, astăzi are loc la Biserica Franciscană:

  • ora 19:23 – 100 de metronoame pentru 100 de ani, György Ligeti – Poem simfonic pentru 100 de metronoame
  • ora 19:30 – Recital Cameral Recercari et Canzoni, Cvintetul de suflători Duende. În program, lucrări de: Girolamo Frescobaldi/Gabriel Bebeșelea, Wolf von Aichelburg, György Ligeti

* Timişoara: ‘Patrimoniul sub reflectoare – un salt în libertate’ este un spectacol de dans şi teatru, cu utilizarea tehnologiei digitale şi elemente de realitate augmentată, care aduce în prim-plan unele dintre poveştile captivante ale oraşului Timişoara şi ale cartierului Giroc, care se desfăşoară într-un dans al evoluţiei, învăluit în amintiri ale evoluţiei tinerilor care au realizat Revoluţia din ’89 – ora 22:00, la Cazarma U. Spectacolul este parte a Spotlight Heritage Timişoara, parte a programului cultural naţional ‘Timişoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023’ şi invită publicul să facă un salt înapoi în timp, printr-o odă adusă tinerilor şi studenţilor care au făcut saltul către libertate, povestea lor fiind spusă utilizând tehnologii digitale inovatoare, precum proiecţiile 3D de tehnologie mixtă şi a elementelor de realitate augmentată, realizate de studenţi şi profesori ai Universităţii Politehnica Timişoara. Evenimentul este realizat de Universitatea Politehnica Timişoara în parteneriat cu Magnum Dance Sport Team, Fundaţia Triade, împreună cu Muzeul Naţional al Banatului

* Tulcea: Centrul oraşului va găzdui, începând de duminică, 23 iulie, până pe 29 iulie, Festivalul Săptămâna Interetnică (FSI), eveniment organizat de asociaţia Centrul european pentru Diversitate (EUdivers), cu sprijinul comunităţilor minorităţilor naţionale. Evenimentul, ajuns la a XVIII-a ediţie, face parte din proiectul ‘Tulcea – esenţa diversităţii’, este finanţat de Consiliul Judeţean, în baza legii nr. 350/2005 şi va aduce pe scena din centrul oraşului ansamblurile folclorice ale minorităţilor naţionale. Spectacolele vor începe în fiecare seară la ora 20:00, cu excepţia celor din zilele de 28 şi 29 iulie, atunci când ora de începere va fi 19:45

-Sport

* Au loc două partide din etapa a 2-a a Superligii de fotbal

  • Politehnica Iaşi – AFC Hermannstadt – ora 18:30, la Stadion ”Emil Alexandrescu” – Iaşi
  • FC Universitatea Cluj – FC Rapid Bucureşti – ora 21:30, la Stadion Gaz Metan – Mediaş

* Slovenia: Sportivi români la Festivalul Olimpic al Tineretului European pentru sporturile de vară de la Maribor (23-29 iulie)

– S-a întâmplat într-o zi de 23 iulie

* Acum 422 de ani (1601) Mihai Viteazul dicta memoriul către marele duce al Toscanei, Fernando I de Medici, păstrat numai în traducere italiană, considerat prima autobiografie din literatura română

* Cu 194 de ani în urmă (1829) inventatorul american, William Austin Burt (1792 – 1858) din Mount Vernon, Michigan, primea patentul pentru invenţia sa – maşina de scris. Cu toate acestea, nu există doar o persoană căreia să-i fie atribuită inventarea maşinii de scris în forma sa standard, fiind numeroşi inventatorii care au pus bazele apariţiei acestui aparat. Printre cei care au realizat dispozitivul se numără Henry Mill, Pellegrino Turri şi William Austin Burt. Chiar dacă perioada sa de glorie a apus deja, maşina de scris se numără printre cele mai importante invenţii ale lumii moderne, mai ales pentru că stă la baza procesului de comunicare, iar acest lucru se întâmpla încă din secolul al XVIII-lea. Maşina de scris, dispozitiv mecanic care este folosit pentru dactilografierea textelor, a fost reinventată în toate formele şi mărimile de aproape 52 de ori. Momentul de vârf al maşinii de scris a fost în anii ′50 ai secolului al XX-lea, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unităţi. În aprilie 2011, Godrej and Boyce, ultima companie care mai producea maşini de scris, şi-a închis fabrica din Mumbai, India, reprofilându-se

* Sunt marcați 175 de ani (1848) de când peste 40.000 de oameni, întruniţi pe Câmpia Libertăţii (Filaret) din Bucureşti, proclamau „Locotenenţa domnească a Ţării Româneşti” (formată din şase membri ai Guvernului provizoriu); formula este, însă, respinsă de comisarul Porţii Otomane (23.VII/4.VIII)

* În urmă cu 161 de ani serviciul de poştă intra în administraţia statului, înfiinţându-se, la Bucureşti, Direcţia Centrală a Poştelor. La 23 iulie 1862, a fost emis Decretul 527 privind unificarea administraţiilor poştale din Moldova şi Muntenia, măsură realizată începând cu 1 august 1862. În urma unificării, conducerea direcţiei generale a fost încredinţată lui Panait Sevescu, care din decembrie 1860 ocupa aceeaşi funcţie şi în Muntenia. Prima lege de organizare a ramurii de comunicaţii purtând denumirea de „Lege telegrafo-poştală” a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1865, dată de la care a fost reglementată şi situaţia personalului, prin statut propriu (23.VII/4.VIII)

* Acum 142 de ani (1881), la Liège, în Belgia, s-a înființat Federația Internațională de Gimnastică, cea mai veche federație sportivă internațională. Numele original al organizației era Federația Europeană de Gimnastică, având doar trei membri, Belgia, Franța și Țările de Jos. Numele a fost menținut până în 1921, când primele țări non-europene au fost admise în organizație, după care numele i-a fost schimbat în cel actual

* Cu 102 ani în urmă (1921) Nicolae Constantin Paulescu (1869-1931), medic şi profesor Facultatea de Medicină din București, a descoperit hormonul antidiabetic eliberat de pancreas, pe care l-a numit „pancreină”. În august 1921 a publicat rezultatele cercetărilor sale, iar în 1922 a obținut de la Ministerul Industriei și Comerțului din România brevetul de invenție nr. 6255, intitulat „Pancreina și procedeul său de fabricare”. Abia peste 50 de ani a fost recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de medicii canadieni Frederick Grant Banting şi John James Rickard Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 (şi pentru care au luat Premiul Nobel pentru medicină pe 1923). Marele eveniment a avut loc pe 23 iulie 1921, când în cadrul sesiunii Societăţii de Biologie, Nicolae Paulescu a expus în patru comunicări rezultatele muncii sale de cercetare. El a găsit în interiorul pancreasului un produs activ antidiabetic, pe care el l-a numit pancreină, substanţă ce este este cunoscută ca fiind insulina. Descoperirea ce ar fi trebuit să aducă faimă cercetătorului român a fost publicată în august 1921 în publicaţia de specialitate „Archives Internationales de Physiologie”, revistă care apărea simultan în Franţă şi Belgia. Un an mai târziu, Paulescu primea de la Ministerul Industriilor şi Comerţului din România brevetul de invenţie Pancreina și procedura fabricației sale. În acest act oficial se preciza: „Dau acest nume substanţei active descoperite de mine în extractul de pancreas. Această substanţă are proprietatea remarcabilă ca, atunci când este injectată unui animal diabetic, să producă o diminuare sau chiar o suprimare trecătoare a hiperglicemiei…” şi „Pentru ca pancreina să fie întrebuințată cu folos în tratamentul diabetului la om, ea trebuie să fie preparată în mari cantităti, ceea ce necesitează un mare capital. Revendic invențiunea produsului organic pancreanina, care, injectată în sânge, produce o diminuare sau chiar o suprimare trecătoare a simptomelor diabetului”

* În urmă cu 102 ani (1921) avea loc semnarea Convenţiei de la Paris (de către Belgia, Franţa, Marea Britanie, Grecia, Italia, România), ulterior aderând Italia şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, precum şi Cehoslovacia, care stabilea statutul definitiv al Dunării

* Acum 32 de ani (1991) era semnat, la Bucureşti, Tratatul de prietenie şi colaborare între guvernele României şi Italiei, acesta reprezentând primul Tratat încheiat de România cu un stat occidental după decembrie 1989

* Acum 23 de ani (2000) şefii de stat și de guvern ai statelor membre ale G8, reuniți la Nago, în Japonia, au adoptat Declarația finală a summitului din Okinawa, care își propunea „să atace în profunzime cauzele conflictelor și sărăciei” din lume

* Cu 14 ani în urmă (2009) a început să emită televiziunea cu profil sportiv Digi Sport, lansată de compania de cablu RCS&RDS

Aniversări – Comemorări

– Sf. Brigitta, călugăriţă, patroană a Europei (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– „Ziua Presei Militare Române”; la 23.VII.1859 a apărut (până la 3.XII.1859), la Bucureşti, prima publicaţie a Armatei române, „Observatorul militar, diariu politicu şi scientificu” („Observatorul militar” de azi). NOTĂ: Din 22.VII.1994 apare seria nouă

– 1851: A murit pictorul Constantin Daniel Rosenthal; a participat la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească (n. 1820, la Budapesta)

– 1869: S-a născut Gheorghe Adamescu, istoric literar, bibliograf şi publicist; autor al unei lucrări unice în felul ei, de pionierat, „Contribuţiune la bibliografia românească” (volumele I-III, 1921-1928); membru corespondent al Academiei Române din 1921 (m. 1942)

– 1912: S-a născut Moses Rosen, şef-rabinul Cultului Mozaic din România şi preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România în perioada iunie 1948 – mai 1994; fondator (1956) al „Revistei cultului mozaic din România”; a desfăşurat o bogată activitate publicistică şi eseistică; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (m. 1994)

– 1913: S-a născut Gherasim Luca (pseudonimul lui Salman Locker), poet, prozator, eseist şi teoretician literar; fondator, împreună cu Gellu Naum, al „Grupului suprarealist român” (1940); în 1951 a plecat din România în Israel, iar din 1952 a trăit la Paris (m. 1994, s-a sinucis) – 110 ani

– 1918: S-a născut pictoriţa Lidia Nancuischi (m. 2003) – 105 ani

– 1920: A murit Teodor Ştefanelli (numele la naştere: Teodor Ştefaniuc), scriitor şi istoric (preocupat de o cât mai bună cunoaştere a istoriei Bucovinei); deputat în Dieta Bucovinei din partea Partidului Naţional Român şi participant activ la unirea cu România din 1918; membru titular al Academiei Române din 1910 (n. 1849)

– 1925: S-a născut Nicolae Boşcaiu, biolog şi botanist; cercetări de botanică sistematică, fitogeografie, istoria florei şi vegetaţiei; membru titular al Academiei Române din 1991 (m. 2008)

– 1929: S-a născut compozitorul Matei (Mátyás) Kozma (m. 2000)

– 1933: S-a născut istoricul Radu Popa, arheolog medievalist, muzeograf şi profesor; cercetări complexe asupra epocii de formare a statelor feudale româneşti (m. 1993) – 90 de ani

– 1939: S-a născut Mihai Stănescu, unul dintre cei mai apreciați caricaturiști români; a devenit celebru și datorită faptului că a criticat în mod deschis regimul dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu (m. 2018)

– 1941: S-a născut jurnalistul, poetul şi romancierul Eugen Hruşcă; corespondent special al Agenţiei Naţionale de Presă Agerpres (1998-2005) (m. 2020)

– 1943: S-a născut sculptoriţa Liana (Cornelia) Axinte; stabilită (din 1982) în Germania – 80 de ani

– 1949: S-a născut inginerul electronist Petre Stoica, creator al şcolii româneşti de identificare a sistemelor, specialist în prelucrarea numerică a semnalelor; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1999; profesor la universitatea din Uppsala, Suedia, membru al Academiei Europene de Științe și membru al Academiei Regale Suedeze

– 1955: A murit chimistul Gheorghe Spacu; creator de şcoală în domeniul chimiei anorganice şi analitice; membru titular al Academiei Române din 1936 (n. 1883)

– 1971: A murit Iulia Soare (pseudonimul lui Lilly Sonnenfeld), prozatoare şi traducătoare (n. 1920)

– 1990: A murit Ada Orleanu, prozatoare, publicistă şi traducătoare (n. 1916)

– 1998: A murit Constantin Bugeanu, dirijor, compozitor, muzicolog şi profesor (n. 1916) – 25 de ani

– 2003: A murit chimistul și profesorul Lascăr Buruiană; cercetări în domeniul biochimiei medicale veterinare (n. 1904) – 20 de ani

– 2006: A murit Titus Mesaroş, regizor, scenarist şi autor a peste 100 de filme documentare (n. 1925)

– 2014: A murit prozatoarea Oana Orlea (pseudonimul Mariei-Ioana Cantacuzino); la numai 16 ani, în 1952, este arestată, sub acuzaţia de complot şi acţiune subversivă împotriva statului, şi face închisoare până în 1954; în 1980 s-a stabilit în Franţa, unde a publicat cărţi care dezvăluie tratamentul aplicat deţinuţilor politici în lagărul comunist (n. 1936)

EVENIMENTE EXTERNE

 – Madrid: Alegeri legislative anticipate

– Cambodgia: Alegeri legislative

– Marea Britanie: Greve ale lucrătorilor de la metroul londonez (23-28 iul.)

-Sankt Petersburg, Rusia: Are loc o întâlnire în Rusia între Vladimir Putin și aliatul său din Belarus, Alexander Lukașenko

-Kigali, Rwanda: Vizita președintelui Republicii Congo, Denis Sassou-Nguesso

– Santiago de Chile: Marş de protest împotriva administratorilor fondurilor de pensii

– Roma: Conferinţa internaţională privind dezvoltarea şi migraţiile

– Brisbane, Australia: A 12-a conferinţă ştiinţifică internaţională asupra HIV (23-26 iul.)

– Tokyo: Fotbal – meci amical Manchester City – Yokohama F Marinos

– Budapesta: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu al Ungariei, cursa finală

– Londra: Atletism – Liga de Diamant, reununea de la Londra

– Are loc Cupa Mondială de fotbal feminin, găzduită de Australia şi Noua Zeelandă (20 iulie-20 august)

  • Suedia – Africa de Sud – Wellington Regional Stadium – ora 8:00
  • Olanda – Portugalia – Dunedin Stadium – ora 10:30
  • Franţa – Jamaica – Sydney Football Stadium – ora 13:00

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Bunicilor și a Persoanelor în Vârstă” este celebrată, din 2021, la inițiativa papei Francisc, în cea de-a patra duminică a lunii iulie, în preajma comemorării liturgice a Sfinților Ioachim și Ana, bunicii după trup ai lui Iisus (pe 26 iulie). Această zi mondială reprezintă unul din roadele Anului Familia „Amoris Laetitia”. De atât de multe ori bunicii sunt uitați, uitând astfel bogăția de a păstra rădăcinile. Bătrânețea este un dar și bunicii sunt inelul de legătură dintre diversele generații pentru a transmite tinerilor experiența de viață și de credință. NOTĂ: La 1 octombrie este marcată „Ziua internaţională a persoanelor vârstnice”, hotărâtă prin Rezoluţia 45/106 a Adunării Generale a ONU din 1990

– Ziua naţională a Republicii Arabe Egipt; aniversarea revoluţiei din 1952 (la 23 iulie a fost declanşată lovitura de stat antimonarhică a „ofiţerilor liberi”, conduşi de Gamal Abdel Nasser, care a determinat abdicarea, la 26 iulie, a regelui Faruk; monarhia va fi abolită şi Egiptul se va proclama republică la 18 iunie 1953)

– 1692: A murit poetul francez Gilles Ménage (n. 1613)

– 1757: A murit Giuseppe Domenico Scarlatti, clavecinist şi compozitor italian (n. 1685)

– 1829: A murit Wojciech Bogusławski, actor polonez, regizor de teatru, dramaturg, pedagog, traducător și cântăreț de operă; considerat fondatorul teatrului polonez (n. 1757)

– 1838: S-a născut Édouard Colonne, violonist şi dirijor francez (m. 1910) – 185 de ani

– 1866: S-a născut compozitorul italian Francesco Cilea (m. 1950)

– 1885: A murit Ulysses S.(impson) Grant, general american, erou național în timpul Războiului Civil American, și cel de-al 18-lea președinte al Statelor Unite între anii 1869 – 1877 (n. 1822)

– 1888: S-a născut scriitorul american Raymond Chandler, cunoscut autor de romane poliţiste (m. 1959) – 135 de ani

– 1906: S-a născut (la Sarajevo, Bosnia-Herţegovina) chimistul elveţian Vladimir Prelog; cercetări în domeniul asimetriei moleculare, cu consecinţe practice importante în sinteza unor hormoni, antibiotice etc.; Premiul Nobel pentru chimie în 1975, împreună cu britanicul John Warcup-Cornforth (m. 1998)

– 1908: S-a născut scriitorul italian Elio Vittorini (m. 1966) – 115 ani

– 1916: A murit Sir William Ramsay, chimist englez; a descoperit gazele nobile; Premiul Nobel pentru chimie în 1904; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1913) (n. 1852)

– 1920: S-a născut cântăreaţa portugheză Amalia Rodrigues (nume complet: Amália da Piedade Rebordão Rodrigues), considerată „regina fado-ului” (m. 1999)

– 1922: S-a născut Damiano Damiani, filmolog, regizor, scenarist, actor şi scriitor italian (m. 2013)

– 1923: S-a născut Mahmut Ahmetovici Gareev, general de armată rus, istoric, om de științe militare, scriitor și profesor; considerat unul dintre cei mai buni teoreticieni militari ai Rusiei; participant la șase războaie și conflicte armate (m. 2019) – 100 de ani

– 1925: S-a născut istoricul, scriitorul, jurnalistul, scenaristul şi omul politic francez Alain Decaux; a întruchipat, începând din anii ’50 ai secolului XX, istoria radioului şi a televiziunii franceze, unde a creat numeroase emisiuni celebre; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1990 (m. 2016)

– 1926: S-a născut scriitorul, jurnalistul şi disidentul ceh Ludvik Vaculik, autorul manifestului celor „Două mii de cuvinte” din timpul Primăverii de la Praga din 1968 (m. 2015)

– 1930: A murit Glenn Curtiss, pilot şi constructor american de avioane, pionier al aviaţiei mondiale; a realizat primul hidroavion (încercat în zbor în 1911) (n. 1878)

– 1933: S-a născut (în Italia) arhitectul britanic Richard Rogers; unul dintre pionierii mişcării „high-tech”, care se remarcă prin structurile din sticlă, oţel şi ţevi vizibile; dintre creațiile sale se numără: Centrul Georges Pompidou din Paris (realizat împreună cu arhitectul italian Renzo Piano), Lloyd’s Building din Londra, clădirea Curţii Europene a Drepturilor Omului din Strasbourg, birourile din Potsdamer Platz – Berlin, un terminal al Aeroportului Internaţional Barajas din Madrid, Three World Trade Center din New York, precum şi Millennium Dome (m. 2021) – 90 de ani

– 1941: S-a născut Sergio Mattarella, politician și jurist italian, preşedinte al Italiei (din 31 ianuarie 2015, reales în 2022)

– 1943: S-a născut Tony Joe White, compozitor, cântăreţ, chitarist şi acordeonist american; personalitate a curentului muzical swamp rock, ce conţine influenţe din blues, country, boogie, rock şi R&B (m. 2018) – 80 de ani

– 1944: S-a născut pianista portugheză Maria Joáo Pires

– 1946: S-a născut Aleksandr Kaidanovski, actor şi regizor rus de film (m. 1995)

– 1948: A murit regizorul american David Wark Griffith, pionier al cinematografiei; creatorul unui limbaj modern, al montajului în film (considerat de exegeţi un „cineast unic prin anvergura şi consecinţele descoperirilor sale”) (n. 1875) – 75 de ani

– 1951: A murit regizorul american de film Robert Flaherty; pionier al filmului documentar (n. 1884)

– 1955: A murit Cordell Hull, om politic republican american (secretar de stat între anii 1933 şi 1944), colaborator apropiat al preşedintelui F. D. Roosevelt; Premiul Nobel pentru Pace în 1945 (ca o recunoaştere a eforturilor sale pentru pace şi înţelegere în emisfera vestică) (n. 1871)

– 1957: A murit scriitorul italian Giuseppe Tomasi di Lampedusa; faima sa postumă s-a datorat publicării de către Giorgio Bassani, în 1958, a romanului său „Ghepardul” (n. 1896)

– 1961: S-a născut Martin Lee Gore, chitarist, clăpar şi compozitor britanic; membru fondator al trupei Depeche Mode

– 1961: S-a născut actorul american Woody Harrelson

– 1967: S-a născut actorul american Philip Seymour Hoffman (m. 2014)

– 1976: S-a născut şahista maghiară Polgár Judit; în 1989, când avea doar 12 ani, a devenit cea mai bună jucătoare feminină de şah din lume, menținându-se așa până în 2014, când s-a retras din competiții. În 1991, la vârsta de 15 ani şi 4 luni, a ajuns mare maestru al şahului, la acel moment fiind cea mai tânără persoană care reuşea acest lucru, depăşind recordul anterior al lui Bobby Fischer. Este singura femeie care a depăşit pragul de 2700 de puncte pe scara Elo (sistemul internaţional folosit pentru măsurarea nivelului de joc al şahiştilor), ajungând, în 2003, pe locul 8 în topul mondial al jucătorilor

– 1983: A murit compozitorul francez Georges Auric (n. 1899) – 40 de ani

– 1989: S-a născut actorul britanic Daniel Jacob Radcliffe, cunoscut publicului pentru interpretarea personajului Harry Potter

– 2004: A murit cântăreţul şi actorul francez de origine italiană Serge Reggiani (n. 1922)

– 2004: A murit chitaristul portughez Carlos Paredes (n. 1925)

– 2011: A murit profesorul de fizică american Robert Ettinger, supranumit „părintele criogeniei”; între anii 1960 şi 1970 Ettinger a făcut cunoscut acest concept prin intermediul unor renumite emisiuni tv. americane; în 1962 a publicat volumul „Prospect of Immortality”, editat în lumea întreagă, iar în 1976 a fondat Institutul de Criogenie din Clintown Township (statul Michigan) (n. 1918)

– 2011: A murit cântăreaţa şi compozitoarea britanică Amy Winehouse (n. 1983)

– 2012: A murit astronauta şi fiziciana americană Sally Ride, prima femeie americană care a ajuns în spaţiu (în 1983) (n. 1951)

– 2016: A murit scriitorul francez Jean Ricardou, teoretician al „Noului Roman” (n. 1932)

– 2022: A murit cineastul american Bob Rafelson, regizorul unor filme precum „Five Easy Pieces” (1970), „The Postman Always Rings Twice” (1981) şi „Mountains of the Moon” (1990); co-creator al grupului pop The Monkees şi al serialului TV omonim, care i-a adus un premiu Emmy la categoria „cel mai bun serial de comedie” în 1967, partajat cu Bert Schneider; considerat unul dintre fondatorii mișcării New Hollywood din anii 1970 (n. 1933) – 1 an