Calendarul evenimentelor, 24 iulie – selecțiuni

EVENIMENTE INTERNE

 

 

– Senat

* Lucrări în Comisiile permanente:

  • ora 11:00 – Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții – cam.3063 și online

 

– Guvern

* Premierul Marcel Ciolacu va avea o nouă întâlnire cu preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, ministrul Finanţelor şi alţi miniştri de linie în vederea definitivării setului de măsuri fiscale care urmează să fie adoptate de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar. Printre alte măsuri care vor fi discutate se numără și cele legate de eliminarea facilităţilor fiscale acordate sectoarelor de construcţii, agricultură şi industrie alimentară, reprezentate de scutirea de la plata CASS, dar şi introducerea a doar două cote de TVA, de 19 % şi respectiv 9% pentru alimente, medicamente şi dispozitive medicale gen proteze

*Programul premierului Marcel Ciolacu

  • ora 12:00 – Participare la reuniunea Comitetului național pentru aderarea României la Organizaţia pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) – la Palatul Victoria. Participă ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu
  • ora 16:30 – Coordonarea ședinței de lucru pe tema îndeplinirii angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență – la Palatul Victoria

 

– Ministere

* Dezbatere publică organizată de Ministerul Sănătăţii în sistem videoconferinţă cu tema: Ordonanţa Guvernului pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul Sănătăţii şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 293/2022 pentru prevenirea şi combaterea cancerului – ora 16:00

 

-Partide

*Şedinţă de coordonare a activităţii politice şi guvernamentale a Partidului Naţional Liberal; participă preşedintele PNL, Nicolae-Ionel Ciucă, secretarul general, al partidului Lucian Bode – ora 8:00, la sediul PNL, Aleea Modrogan nr.1

* Buzău: Conferinţa de presă susţinută de preşedintele organizaţiei municipale a PNL Buzău, Vlad Mircea Pufu – ora 11:00, la sediul PNL Buzău, Str. Ion Băieşu nr.2

 

– Biserică

* Jud. Alba: Mănăstirea Oaşa şi metocul ei, Schitul Găbud, îşi serbează ocrotitorii: în 25 iulie este Adormirea Sfintei şi Dreptei Ana, ocrotitoarea bisericii mari a Schitului de la Găbud, iar în 27 iulie, sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon, unul din ocrotitorii Mănăstirii Oaşa. Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei, anul acesta, sărbătoarea celor două hramuri va fi încununată şi înfrumuseţată prin aducerea Moaştelor Sfintei Ana din Italia, de la Bologna, la cele două aşezăminte monahale. De asemenea, racla cu Sfintele Moaşte va fi adusă, spre închinare, şi la Catedrala arhiepiscopală din Alba Iulia. Sfintele Moaşte sunt însoţite de o delegaţie a Arhiepiscopiei Catolice de Bologna, cu binecuvântarea cardinalului Matteo Maria Zuppi. Astăzi are loc sosirea Sfintelor Moaşte la Schitul ‘Sfântul Ioan Evanghelistul’ din Găbud şi Priveghere în cinstea Hramului Bisericii Noi (orele 19:00 – 23:45). Pe 25 iulie va fi oficiată Sf. Liturghie în cinstea Hramului, de la ora 10:00, urmată de masa de obşte. Pe 26 iulie Sfintele Moaşte vor fi duse la Catedrala Arhiepiscopală din Alba Iulia, unde vor fi puse la închinare începând cu ora 16:00 până la orele 20:00, în funcţie de numărul închinătorilor, după care vor fi mutate la Mănăstirea Oașa

 

 

-Administraţie

* Şedinţe extraordinare online ale Consiliilor Locale:

  • Sector 5 – ora 12:00
  • Sector 6 – ora 13:00

 

-Justiţie

* Şedinţa Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii – ora 11:00

 

– Social

* Botoșani: În luna iulie vor avea loc trei ateliere de orientare profesională adresate, în mod special, tinerilor şi copiilor din redacţia Buzz, una formată din copii şi adolescenţi la Botoşani. Intrarea este liberă, putând participa şi persoane din afara redacţiei. Din program:

  • Al treilea atelier va fi susţinut de psihoterapeutul Cristina Lupaşcu, un colaborator al redacţiei Buzz. Întâlnirea va oferi răspunsuri tinerilor la întrebări de tipul: Cum aleg meseria potrivită? Cum îmi dau seama că este ceea ce vreau sa fac? Este mai bine să fac o meserie care îmi place sau care îmi aduce bani? Există o diferenţă între carieră şi job? ş.a. Întâlnirea cu psihoterapeutul botoşănean va avea loc pe data de 24 iulie, de la ora 11:00, la Filiala de Limbi Străine a Bibliotecii ‘Mihai Eminescu’

 

– Economic

* Conferinţă de presă organizată cu ocazia lansării, din 24 iulie, a operaţiunilor de zbor ale companiei AirConnect pe Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa – ‘Aurel Vlaicu’ – ora 13:00, Aeroportul Băneasa

* Ministerul Finanţelor organizează licitaţie pentru o emisiune de obligaţiuni în sumă de 500 milioane lei

* INS publică producţia şi importurile de cărbune net în primele cinci luni din 2023

* Banca Naţională a României publică datele privind indicatorii monetari în iunie 2023

 

– Învățământ, Cercetare

* Brăila: Muzeul Brăilei ‘Carol I’ organizează, de la ora 9:00, deschiderea Cursurilor Şcolii de Vară a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, la sediul din Piaţa Traian, nr. 3, sala ‘Regele Ferdinand şi Regina Maria’. Organizatori: Filiala Brăila a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, în colaborare cu Muzeul Brăilei ‘Carol I’. Participă profesori de istorie din ţară şi din Brăila, membri ai Societăţii de Ştiinţe Istorice din România. Prezintă: prof. univ. dr. Carol Căpiţă, preşedinte al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România; conf. univ. dr. Costin Croitoru, manager al Muzeului Brăilei ‘Carol I’; dr. Bogdan Teodorescu, secretar general al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România; prof. dr. Dumitru Tomoni, vicepreşedinte al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România. Perioada de desfăşurare a Şcolii de Vară: 24-28 iulie 2023

  • Activităţi ce vor avea loc în cadrul Şcolii de Vară: simpozion ştiinţific, lansări de carte, conferinţe, dezbateri, mese rotunde, ateliere didactice, excursii istorice. Activităţile se vor desfăşura la: sediul Muzeului Brăilei ‘Carol I’, Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii ‘Dunărea de Jos’ Galaţi, Casa Memorială ‘Panait Istrati’, Casa Memorială ‘Fănuş Neagu’ din com. Gradiştea, Biblioteca Judeţeană ‘Panait Istrati’ Brăila, Colegiul Naţional ‘Nicolae Bălcescu’ Brăila, comuna Măraşu, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Brăila

* Jud. Cluj, Caraş-Severin şi Suceava: Asociaţia ‘Pământul Strămoşesc’ anunţă lansarea programului cultural tradiţional ‘Şcoala Ştiinţa Ţărănească’, care se adresează atât copiilor, cât şi adulţilor. Evenimentul va avea loc în perioada 24 iulie – 12 septembrie în judeţele Cluj, Caraş-Severin şi Suceava. Pentru mai multe detalii sau înscrieri la ‘Şcoala Ştiinţa Ţărănească’ accesaţi: www.pamantulstramosesc.ro

 

– Cultură

*Plovdiv, Bulgaria: Nouă tineri artişti din Plovdiv şi nouă din Timişoara îşi vor expune lucrările la Plovdiv în cadrul unei expoziţii intitulate „Mitologie urbană”. Artiştii au fost selectaţi în cadrul programului de rezidenţă în curs de desfăşurare al Art Today, RE:CONNECT, care a început în noiembrie 2022. Participanţii bulgari au vizitat anul trecut Timişoara timp de şapte zile pentru a cunoaşte lumea culturală din oraş şi a stabili contacte cu ceilalţi artişti din cadrul proiectului. În ultimele luni, ei au păstrat legătura online pentru a pregăti expoziţia.

  • Artiştii români vor vizita Plovdiv pe 24 iulie. În timpul şederii ei îşi vor instala împreună lucrările lor individuale în galerie. Expoziţia se va deschide pe 2 august la Galeria de Artă din Plovdiv şi va putea fi vizitată până la sfârşitul lunii, vizitele cu curator urmând să aibă loc în weekenduri. Artiştii din programul RE:CONNECT sunt Ilie Duţă, Dorian Bolca, Mihai Toth, Mirela Cerbu, Andrei Bucovano, Andrei Bucovano, Bogdan Matei, Christian Graure, Natalia Bica şi Sânziana Gheorghe, toţi din România, şi Ivelina Ivanova, Tsvetelina Angelova, Tsvetomira Borisova, Osman Yuseinov, Yavor Kostadinov, Valko Chobanov, Mitch Brezunek, Harita Assoumani şi Aron Roth din Bulgaria.Proiectul se bucură de sprijinul financiar al Fondului Naţional pentru Cultură şi al municipalităţii din Plovdiv.

 

-Sport

*Au loc două partide din etapa a 2-a a Superligii de fotbal

  • AFC Botoşani – FC Petrolul Ploieşti – ora 18:30, la Stadion Municipal – Botoşani
  • Universitatea Craiova – SC Oţelul Galaţi – ora 21:30, la Stadion ”Ion Oblemenco” – Craiova

 

– S-a întâmplat într-o zi de 24 iulie

* Cu 422 de ani în urmă (1601) a avut loc lupta de la Guruslău (Gorăslău). Forţele unite ale lui Mihai Viteazul şi ale generalului Gheorghe Basta au înfrânt armata condusă de Sigismund Báthory. Câteva zile mai târziu (9/19 august) domnul român a fost ucis, pe Câmpia Turzii, din ordinul lui Basta (24.VII/3.VIII)

* În urmă cu 251 de ani (1772) începea Congresul de Pace de la Focşani, strămutat apoi la Bucureşti (24.VII.1772 – 22.III.1773), în cadrul căruia delegaţiile Moldovei şi Ţării Româneşti au cerut autonomia sub garanţia Austriei, Rusiei şi Prusiei. Delegaţiile boiereşti au invocat, în sprijinul cererilor, „capitulaţiile” acordate de Poartă Ţărilor Române, texte prin care se recunoştea statutul de autonomie al Ţărilor Române

* Acum 147 de ani (1876) era format un nou guvern liberal „pur”, în frunte cu Ion C. Brătianu (supranumit „Vizirul”, pentru guvernarea sa autoritară), care a condus ţara până în 1888 (cu excepţia perioadei aprilie-iunie 1881), cea mai lungă guvernare de partid din istoria vechii Românii. În timpul guvernării liberale România şi-a cucerit independenţa (9/21 mai 1877), pe care şi-a consolidat-o participând la războiul ruso-româno-turc (1877-1878). A fost proclamat Regatul (14/26.III.1881) şi s-a adoptat o serie de măsuri legislative menite să modernizeze ţara şi să întărească poziţia ei pe plan internaţional (24.VII/5.VIII)

* Acum 106 ani (1917) începea Bătălia de la Mărăşeşti, care a durat până la 6/19.VIII.1917. Armata română, condusă de generalul Eremia Grigorescu, a oprit o puternică ofensivă germană condusă de mareşalul Anton Ludwig August von Mackensen, declanşată cu scopul scoaterii definitive a României din război (24.VII/6.VIII)

* Se împlinesc 100 de ani (1923) de când România, Regatul Unit al Marii Britanii, Franţa, Italia, Japonia, Grecia, Iugoslavia şi Turcia semnau Tratatul de Pace de la Lausanne, care stabilea apartenenţa întregii Anatolii şi a Traciei Răsăritene la Turcia, anulând astfel prevederile Tratatului de la Sèvres, semnat în 1920 de guvernul otoman. Tratatul de la Lausanne a fost ratificat de guvernul de la Atena pe 11 februarie 1924, şi de guvernele britanic, italian şi nipon pe 6 august în acelaşi an. Turcia se obliga să recunoască, între altele, noile state în hotarele fixate (inclusiv insula Ada-Kaleh aparţinând României). Printre cele 17 anexe ale Tratatului se număra şi Convenţia internaţională privind statutul strâmtorilor, care stipula demilitarizarea lor, precum şi libertatea de navigaţie pentru toate vasele comerciale şi de război ale tuturor statelor, atât în timp de pace, cât şi în timp de război. Tratatul a pus capăt războiului revoluționar turc dintre aliații din Primul Război Mondial și forțele naționaliste aflate sub controlul Marii Adunări Naționale a Turciei cu sediul în Ankara, aflate sub comanda lui Mustafa Kemal Atatürk. Tratatul a asigurat recunoașterea internațională a suveranității noului stat „Republica Turcia, proclamată la rândul ei drept stat succesor al Imperiului Otoman. România a ratificat, la 31.VIII.1924, Tratatul de Pace de la Lausanne cu Turcia şi Convenţia relativă la regimul strâmtorilor (Bosfor şi Dardanele – n.r.)

* Acum 94 de ani (1929) intra în vigoare Pactul Kellogg-Briand, cunoscut și drept Pactul de la Paris, prin care statele semnatare se angajau să renunțe la război ca instrument al politicii naționale. Pactul Kellogg-Briand, o inițiativă comună franco-americană, propunea condamnarea folosirii războiului ca modalitate de rezolvare a conflictelor dintre state și rezolvarea acestor dispute prin metode pacifiste. Deși a fost aplaudat drept o inițiativă diplomatică remarcabilă, Pactul a fost, în fond, un eșec: el nu a impus sancțiuni în cazul încălcării principiilor sale fundamentale, astfel că statelor semnatare le-a fost ușor, la momentul convenabil, să încalce Pactul. Pactul Kellogg-Briand a fost semnat la Paris, pe 27 august 1928, de reprezentanții a 15 state (Australia, Belgia, Canada, Cehoslovacia, Franța, Germania, India, Italia, Japonia, Noua Zeelandă, Polonia, Africa de Sud, Marea Britanie, Statele Unite și Statul Liber Irlandez), dar a intrat în vigoare un an mai târziu. Ulterior, au aderat la acest Pact alte 47 de state, printre care și România

* Cu 74 de ani în urmă (1949) erau constituite primele gospodării agricole colective (GAC-urile), după modelul colhozurilor sovietice: „Zorile” din Turnişor, jud. Sibiu, „Drumul Nou” din Zăbrani, jud. Arad, „Ogorul Roşu” din Laslea, jud. Târnava Mare, „Victoria Socialismului” din Răşcani, jud. Vaslui, „Tractorul Roşu” din Lunca de Jos, jud. Cluj. La data de 1 august 1949 era emis Decretul nr. 319 privind înfiinţarea G.A.C. – urilor, care conţinea 2 articole: „Art. 1.Se aprobă organizarea Gospodăriilor Colective. Art. 2. Gospodăriile agricole colective se vor înfiinţa la propunerea Ministerului Agriculturii, prin hotărâri ale Consiliului de Miniştri”

* Se împlinesc 60 de ani (1963) de când, între 24 şi 26 iulie, a avut loc, la Moscova, Consfătuirea primilor secretari ai CC ale partidelor comuniste şi muncitoreşti şi a şefilor de guverne ale ţărilor membre ale CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc). La această consfătuire, Gh. Gheorghiu-Dej, sprijinit de polonezi şi de unguri, a respins planul propus de liderul PCUS, Nikita Hruşciov, de integrare economică a ţărilor membre ale CAER, argumentând împotriva transformării României într-o ţară preponderent agrară, precum şi împotriva încălcării principiului independenţei şi suveranităţii. Formularea propusă de conducerea PMR era de coordonare a planurilor (nu de integrare economică), colaborarea urmând să se facă pe baza egalităţii în drepturi şi respectării suveranităţii naţionale

* Acum 59 de ani (1964) era publicat Decretul Consiliului de Stat prin care erau graţiaţi de restul de pedeapsă 3.244 de condamnaţi, dintre care 3.205 deţinuţi politici pentru infracţiuni „contra securităţii statului”. De subliniat faptul că toţi deţinuţii politic au rămas cu cazier penal, autorităţile comuniste negândindu-se niciun moment să revizuiască validitatea condamnărilor

 

 

Aniversări – Comemorări

 

– „Ziua Poliţiei de Frontieră Române” a fost stabilită prin articolul nr. 45 din OUG nr.104/27.VI.2001; până în anul 1998, la această dată s-a sărbătorit „Ziua grănicerilor” (care marca constituirea primului corp unificat al grănicerilor din România: la 24.VII.1864 domnitorul Alexandru Ioan Cuza i-a unificat pe grănicerii munteni şi moldoveni, punând bazele instituţiei moderne de pază a frontierelor ţării). Poliţia de Frontieră Română s-a format, la 1.VII.1999, prin unificarea fostului Comandament Naţional al Grănicerilor cu Direcţia Poliţiei de Frontieră

 

 

– 1934: S-a născut Alexandru Jula, interpret de muzică uşoară, textier, actor (m. 2018)

 

– 1937: A murit medicul psihiatru și profesorul universitar Alexandru Obregia; importante contribuţii în domeniul psihiatriei; unul dintre organizatorii asistenţei bolilor mintale în România, ctitorul şi fondatorul psihiatriei bucureştene (este întemeietorul Spitalului de boli nervoase şi psihice din Bucureşti (1923), spital ce-i poartă, în prezent, numele – Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”) (n. 1860)

 

– 1939: S-a născut pictorul Călin Pojar (m. 2010)

 

– 1939: A murit juristul Oscar Niculescu; membru de onoare al Academiei Române din 1934 (n. 1860)

 

– 1945: S-a născut Constantin Gheorghe „Titi” Mihail, antrenor de atletism; considerat unul dintre principalii promotori ai probelor de sprint, garduri şi sărituri la secţiunea masculină; a avut un rol semnificativ în restructurarea Federaţiei Române de Atletism după căderea regimului comunist (m. 2016)

 

– 1965: S-a născut artistul vizual și profesorul universitar Florin Stoiciu; considerat drept maestru al gravurii românești

 

– 1977: A murit Emil Botta, actor şi poet (n. 1911)

 

– 2010: A murit dirijorul Victor Ciornei (n. 1923)

 

– 2017: A murit inginerul şi profesorul Horia Colan; specialist în domeniul metalurgiei, s-a ocupat mai ales de ştiinţa materialelor, metalografie, difuzia în metale, tratamente termice, metalurgia pulberilor, istoria ştiinţei şi tehnicii; inventator în domeniul metalurgiei pulberilor; membru titular al Academiei Române (din 2010) (n. 1926)

 

– 2017: A murit Nicolae Nedef, handbalist și antrenor; unul dintre cei mai titrați antrenori de handbal din lume (a câștigat șapte titluri de campion mondial la handbal dintre care trei cu echipa națională feminină, în 1956, 1960 și 1962, și patru cu echipa națională masculină, în 1961, 1964, 1970 și 1974, plus alte medalii la Campionatele Mondiale și la Jocurile Olimpice de vară) (n. 1928)

 

– 2017: A murit poetul și jurnalistul Petre Got; timp de peste trei decenii a fost redactor la „Viața Românească” (n. 1937)

 

– 2017: A murit regizorul de film documentar și producătorul Răzvan Georgescu (n. 1964)

 

EVENIMENTE EXTERNE

 

 

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Agriculturii şi Pescuitului al UE (24-25 iul.)

 

– Bilbao, Spania: Reuniunea informală a miniştrilor competitivităţii (piaţă internă şi industrie) din UE (24-25 iul.)

 

– Roma: Summit-ul ONU privind sistemele alimentare (24–26 iul.)

 

– Elveția: Consiliul general al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) se întrunește la Geneva

 

– Madrid:Rezultatele alegerilor. Favorită a tuturor sondajelor din ultimele luni, dreapta spaniolă este, duminică seară, doar cu puţin înaintea socialiştilor premierului Pedro Sanchez, care, contrar tuturor aşteptărilor, păstrează o şansă de a rămâne la putere graţie jocului alianţelor, potrivit rezultatelor parţiale. După numărarea a peste 95% din voturi, Partidul Popular (PP) al lui Alberto Nunez Feijoo totaliza 136 de locuri dintr-un total de 350 ale Congresului Deputaţilor, iar partidul de extremă dreapta Vox, singurul său aliat potenţial, 33 de locuri (-19). PP a câştigat, aşadar, cu 47 de locuri mai multe decât la alegerile precedente, în 2019, dar departe de cele 150 de locuri pe care şi le-a dorit Feijoo. Cel mai important, PP şi Vox ar totaliza doar 169 de locuri, departe de majoritatea absolută necesară guvernării, care este de 176. Partidul Socialist al lui Sanchez era creditat cu 122 de deputaţi (+ 2), iar Sumar, aliatul său din stânga radicală, cu 31.

 

 

– Ierusalim: Nou vot în Parlament privind reforma judiciară care ar limita competenţele Curţii Supreme

 

– Suedia: Activista suedeză Greta Thunberg este judecată pentru nesupunere faţă de poliţie în timpul unui protest pentru climă

 

– Taiwan: Exercițiile militare anuale „Han Kuang” (24 – 28 iul.)

 

– Bruxelles: Publicarea datelor privind indicele PMI în zona euro în luna iulie

 

– Salé, Maroc: Reluarea procesului jurnalistei Hanane Bakour

 

 

– Are loc Cupa Mondială de fotbal feminin, găzduită de Australia şi Noua Zeelandă (20 iulie-20 august)

  • Italia – Argentina (Eden Park – Auckland, ora 09:00)
  • Germania – Maroc (Melbourne Rectangular Stadium, ora 11:30)
  • Brazilia – Panama (Hindmarsh Stadium – Adelaide, ora 14:00)

 

– Au loc turnee de tenis WTA la Hamburg, Lausanne şi Varşovia (24-30 iulie) şi ATP la Hamburg, Atlanta şi Umag (24-39 iulie)

 

Aniversări – Comemorări

 

– 1739: A murit Benedetto Marcello, compozitor şi scriitor italian (n. 1686)

 

– 1769, 24.VII/4.VIII: S-a născut arhitectul rus Vasili Stasov, reprezentant de seamă al neoclasicismului rus (m. 1848)

 

– 1783: S-a născut (în Columbia) Simón Bolívar, general şi om politic sud-american, unul dintre conducătorii mişcării de eliberare a popoarelor din America Latină (1810-1826) de sub dominaţia spaniolă; preşedinte al Republicii Federative Marea Columbie (1819-1830); proclamat, în 1813, de Congresul Naţional din Venezuela, „El Libertador” (m. 1830) – 240 de ani

 

– 1802: S-a născut scriitorul francez Alexandre Dumas – tatăl (Dumas Davy de la Pailleterie), faimos pentru romanele sale istorice de aventură (m. 1870)

 

– 1803: S-a născut compozitorul francez Adolphe Adam (m. 1856) – 220 de ani

 

 

– 1848: S-a născut Édouard Toudouze, pictor, ilustrator și artist decorativ francez (m. 1907) – 175 de ani

 

– 1856: S-a născut matematicianul francez Émile Picard (m. 1941)

 

– 1857: S-a născut Henrik Pontoppidan, scriitor danez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1917 (m. 1943)

 

– 1858: S-a născut Jenő Ábel, scriitor, filolog și profesor universitar maghiar (m. 1889) – 165 de ani

 

– 1860: S-a născut Alphonse Mucha, desenator şi pictor ceh (m. 1939)

 

– 1860: S-a născut medicul francez Charles Achard; cercetări privind bolile datorate schimburilor nutritive viciate; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1932) (m. 1944)

 

– 1864: S-a născut Frank Wedekind, prozator şi dramaturg german, actor în propriile piese şi regizor (m. 1918)

 

– 1880: S-a născut Ernest Bloch, compozitor elveţian naturalizat american (m. 1959)

 

– 1901: S-a născut actorul de teatru şi film rus Igor Ilinski (m. 1987). NOTĂ: Enciclopedia Britannica menţionează la data naşterii şi stilul vechi – 11 iulie 1901

 

– 1914: S-a născut părintele arhimandrit basarabean Paulin Lecca, duhovnic, scriitor, traducător şi misionar în Biserica Ortodoxă Română (m. 1996)

 

– 1918: S-a născut Ruggiero Ricci, violonist american de origine italiană (m. 2012) – 105 ani

 

– 1918: S-a născut Antonio Candido de Mello e Souza, scriitor, profesor, sociolog și critic literar brazilian; în calitate de critic al literaturii braziliene, este considerat ca fiind unul dintre cei mai importanți cercetători în domeniu de către universitățile braziliene (m. 2017) – 105 ani

 

– 1921: S-a născut cântăreţul italian de operă Giuseppe di Stefano (m. 2008)

 

– 1929: S-a născut Peter Yates, regizor, producător, actor şi scenarist britanic de film (m. 2011)

 

– 1931: S-a născut Eric Tabarly, navigator francez, cunoscut pentru călătoriile sale în jurul lumii (m. 1998)

 

– 1955: A murit geograful şi pedagogul francez Emmanuel de Martonne; o parte importantă din viaţa sa ştiinţifică este legată de România; s-a numărat printre organizatorii şcolii geografice de la Cluj, iar alături de George Vâlsan a avut un rol hotărâtor în înfiinţarea Institutului de Geografie din Cluj; a introdus în cercetarea geografică din România metoda excursiilor interdisciplinare; chiar şi teza sa de doctorat a tratat un subiect referitor la ţara noastră – „La Valachie” (1902); a avut şi o contribuţie deosebită în plan politic: ca expert în cadrul dezbaterilor Conferinţei de Pace de la Paris (1919) a participat la delimitarea frontierei vestice a României; membru corespondent străin din 1912 şi membru de onoare străin, din 1919, al Academiei Române (n. 1873)

 

– 1969: S-a născut Jennifer Lopez, actriţă americană de film, de origine hispanică, cântăreaţă, compozitoare, producătoare și dansatoare

 

– 1969: A murit, în Franţa, romancierul şi dramaturgul polonez Witold Gombrowicz; din 1939 a trăit în Argentina și în mai multe țări vest-europene (n. 1904)

 

– 1974: A murit Sir James Chadwick, fizician britanic; contribuţii în fizica nucleară, în radioactivitate; a identificat neutronul (1932); participant la proiectul Manhattan, care a dus la realizarea bombei atomice americane; Premiul Nobel pentru fizică în 1935 (n. 1891)

 

– 1980: A murit actorul britanic de film Peter Sellers (n. 1925)

 

– 1991: A murit Isaac Bashevis Singer, scriitor american de origine poloneză; Premiul Nobel pentru literatură în 1978 (n. 1904). NOTĂ: Alte surse dau naşterea în anul 1902

 

– 1992: A murit actriţa franceză Arletty (Léonie Bathiat), vedetă a cinematografului interbelic, actriţă preferată a regizorului de film Marcel Carné (n. 1898). NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 23.VII.1992

 

– 2002: A murit actorul britanic Maurice Denham (n. 1909)