Calendarul evenimentelor, 15 august – selecțiuni

EVENIMENTE INTERNE

 – Manifestări prilejuite de Ziua Marinei

* Românii sărbătoresc Adormirea Maicii Domnului, dar și Ziua Marinei

■ Ziua Marinei Române va fi sărbătorită printr-o ceremonie militară şi religioasă, care va avea loc la Monumentul Eroilor Marinari din Parcul „Regele Mihai I” – ora 9:00, zona Debarcader Herăstrău

■ Constanța: Preşedintele Klaus Iohannis, preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, premierul Marcel Ciolacu, Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, și șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu,  vor participa la manifestările dedicate Zilei Marinei Române care vor avea loc, de la ora 10.00, în fața Comandamentului Flotei. Evenimentul va fi transmis pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale la adresa https://bit.ly/LIVEPR; alocuţiunea susţinută de prim-ministru va fi transmisă în direct pe conturile de Facebook şi YouTube ale Guvernului şi pe canalul unic de distribuţie al Palatului Victoria

  • Cu prilejul Zilei Marinei Române, marinarii militari vor prezenta, după o absență de patru ani, Exercițiul demonstrativ întrunit „Forțele Navale Române 2023”, pe scena maritimă din fața Comandamentului Flotei
  • Festivitatea va începe, cu câteva minute înainte de ora 10:00, cu primirea oficialităţilor, urmată ridicarea Pavilionului, geacului și a Marelui Pavoaz la bordul navelor militare, concomitent cu intonarea Imnului de Stat al României și cu tragerea a 21 de salve de tun, conform tradiției marinărești. După alocuțiunile persoanelor oficiale și serviciul religios, vor fi lansate, în apa mării, ancore de flori în memoria eroilor marinari, care își dorm somnul de veci în adâncurile apelor
  • Zeul Neptun își va face apariția din largul mării printr-o poartă de apă, asigurată de remorcherele multifuncționale „Vânjosul”, „Vârtosul” și „Voinicul”, pentru a da startul demonstrațiilor, odată cu salutul de deschidere a exercițiului executat de elicoptere și ambarcațiuni rapide, care vor purta drapele României, Alianței Nord-Atlantice și Uniunii Europene
  • ora 22:45 – Seara zilei se va încheia cu retragerea cu torţe a marinarilor şi cu un spectacol de artificii şi de drone, oferit de Primăria Municipiului Constanţa – în Piaţa Ovidiu

■ Brăila: exerciţii militare demonstrative, expoziţii de tehnică militară, jocuri şi concursuri marinăreşti – ora 10:00, pe faleza de la Brăila; retragere cu torţe a marinarilor pe traseul Primărie – Grupul 329 Logistic Brăila – ora 20:30

■ Galaţi: exerciţiu naval prezentat de militarii Flotilei Fluviale „Mihail Kogălniceanu” – ora 14:00, pe faleza de la Galaţi

■ Mangalia: exerciţii militare demonstrative, expoziţii de tehnică militară, jocuri şi concursuri marinăreşti – ora 10:00, în Portul Turistic Mangalia; retragere cu torţe – ora 21:00

■ Tulcea: exerciţii militare demonstrative, expoziţii de tehnică militară, jocuri şi concursuri marinăreşti – ora 10:00, pe faleza de la Tulcea

 – Parlament

* Jud. Harghita: Ediţia specială cu numărul XX a Universităţii de Vară Izvoru Mureşului, eveniment care va avea loc în perioada 15 – 20 august, la Complexul Sportiv Naţional Izvoru Mureşului, judeţul Harghita. La data deschiderii lucrărilor Universităţii vor fi prezenţi deputaţi şi senatori din parlamentul României, reprezentanţi ai guvernului României, prefecţi, primari ai localităţilor romaneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, aleşi locali, lideri ai societăţii civile din România şi din afara graniţelor precum şi numeroşi români din întreaga ţară. Din programul zilei:

  • participarea la Liturghia Arhierească, săvârşită de P.S. Andrei Moldovan, cu ocazia hramului Mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului”
  • ora 15:30 – deschiderea oficială a lucrărilor la Complexul Sportiv Naţional „Izvoru Mureşului”

 – Culte, Biserică

* Cretinii ortodocşi şi catolici sărbătoresc Adormirea Maicii Domnului. Au loc slujbe religioase în toată ţara

 – Apărare, Interne

* Două aeronave din dotarea Forţelor Aeriene Române (de tip C 130 Hercules şi C 27 J Spartan) vor transporta pompieri români şi trei autospeciale în insula Corsica, Franţa, pentru o misiune de stingere a incendiilor de pădure, anunţă, luni seară, Ministerul Apărării Naţionale (MApN) – ora 8:00

* Jud. Bihor: Staţia de Pompieri Aleşd îşi va deschide porţile pentru cei în slujba cărora se află. Astfel, persoanele care doresc să le fie alături, sunt aşteptate între orele 10:00-14:00, la sediul subunităţii, situat în Aleşd, pe strada Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul (fosta stradă Oborului) nr. 27. Din program:

  • pompierii vor desfăşura exerciţii demonstrative specifice şi vor prezenţa vizitatorilor, tehnica de luptă utilizată în misiunile operative familiarizându-i totodată, cu măsurile şi comportamentele adecvate în cazul producerii diverselor situaţii de urgenţă

– Învățământ, Cercetare

* Ploieşti: Primăria Municipiului Ploieşti: începând cu anul şcolar 2023-2024 se acordă vouchere educaţionale în cuantum de 150 de lei de copil pentru preşcolarii şi elevii din ciclurile primar şi gimnazial din unităţile de învăţământ de pe raza municipiului Ploieşti, care au domiciliul/reşedinţa în Ploieşti. Perioada de depunere a cererii pentru vouchere educaţionale este 15 august – 30 septembrie

 – Cultură

* „Cinema în aer liber” revine, din 15 august, în Parcul Titan, cu 21 dintre cele mai bune filme ale ultimilor ani, de la dramă şi thriller, la comedie şi animaţie, iar accesul la proiecţii este liber. Filmele vor putea fi urmărite, timp de patru săptămâni, de marţi până duminică, până pe 10 septembrie.

* Primăria Sectorului 6 organizează „Cinema sub stele” – un cinematograf în aer liber, cu acces gratuit. Se desfăşoară pe perioada a două săptămâni: prima în Parcul Drumul Taberei, a doua în Parcul Crângaşi (14-27 aug.). În fiecare seară, de la ora 20:30, se difuzează câte un film. Programul zilei:

  • Interstellar: Călătorind prin univers / Interstellar – 2014, SF, regia Christopher Nolan, cu Wes Bentley, Matthew McConaughey, Jessica Chastain

* Constanța: Primăria Municipiului Constanţa şi Corul Naţional de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” prezintă două spectacole extraordinare „Ave Maria”, organizate pe 15 şi 16 august, de la ora 21:00. Evenimentele se desfăşoară pe Faleza Cazino din Constanţa (zona Farului Genovez/grupul statuar Mihai Eminescu). Intrarea este liberă, pe baza rezervării online pe platforma Bilete.ro: https://s9.ro/1u97. Unul dintre cele mai iubite spectacole ale Corului Madrigal, „Ave Maria” este realizat pentru al doilea an consecutiv în co-producţie cu Primăria Municipiului Constanţa, pentru a marca Ziua Marinei Române, precum şi sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. Actorul Marius Manole va completa programul cu o colecţie emoţionantă de texte sacre şi universale. Copiii din corurile Programului Naţional Cantus Mundi vor urca pe scenă şi vor cânta alături de Corul Madrigal şi dirijorul Anna Ungureanu unele dintre cele mai îndrăgite piese din program. Regia spectacolului este semnată de Emil Pantelimon, design-ul de lumini este coordonat de Alin Popa, video mapping-ul de Dorin Popovici, iar regia de sunet de Gabriel Scîrlet, Alexandru Sprînceană şi Marin Andrei. La pian/orgă interpretează Abel Corban

* Sibiu: De la ora 16:00, Şura Mică prezintă „ANAZ ŞI DRAGONUL” după o poveste de Bianca Babeş, scenariu şi regie: Bogdan Sărătean

* Sinaia: Festivalul Internațional “Enescu și muzica lumii” revine în 2023 la Sinaia cu ediția a 24-a, în care concertele în aer liber vor alterna între 8 şi 31 august cu cele în interior, principala sală fiind Casino-ul Sinaia, fără a renunţa la evoluţiile în spaţiile neconvenţionale puse la dispoziţie de Primăria Sinaia, precum Muzeul Sinaia, Parcul Dimitrie Ghica sau Casa Memorială George Enescu ori la Biserica Catolică şi nu numai. Organizatori: Primăria Orașului Sinaia, Centrul Național de Artă „Tinerimea Română”. Parteneri: Filarmonica George Enescu, Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, Casino Sinaia, Muzeul Naţional „George Enescu”, Arhiepiscopia Romano-Catolică București. Printre partenerii media: Radio România Cultural şi Radio România Muzical. Din program:

  • Marți 15 august – Sinaia, Sala Casino, ora 19:00 – Romanian Sinfonietta Orchestra, dirijor și solist Alexander Sitkovetsky – vioară. Invitată Maria Marica – vioară.

Program: I. S. Bach, Joseph Haydn, Bizet/Schedrin

– S-a întâmplat într-o zi de 15 august

* Se împlinesc 775 de ani (1248) de când a fost pusă piatra de temelie a catedralei Arhiepiscopiei romano-catolice de Köln, închinată Fecioarei Maria și sfântului Apostol Petru, numită ulterior „Domul din Köln”, monument istoric și de arhitectură. Construcția clădirii acestei capodopere gotice a avut loc în mai multe etape și nu a fost finalizată decât în 1880. A intrat din 1996 în Patrimoniul Mondial UNESCO. Construcția ei a fost destinată păstrării unui important și unic odor din lumea creștină, dăruit de Împăratul Frederic Barbarosa arhiepiscopului Rainald of Dasel în 1164, și anume relicvele celor trei magi care s-au închinat lui Iisus Hristos la Bethleem și i-au adus drept ofrande aur, smirnă și tămâie

* Cu 506 ani în urmă (1517), la praznicul Adormirii Maicii Domnului, a avut loc sfinţirea Mănăstirii Argeşului (cunoscută în popor ca Biserica Meşterului Manole), considerată una dintre minunile arhitecturale ale acestei ţări. Noul domn din neamul Craioveştilor, Neagoe Basarab, a hotărât să ridice în locul vechii mitropolii de la Curtea de Argeş, căzută în ruină, o biserică „cum n-a mai fost alta”. La slujba de sfinţire, după descrierea făcută de Gavriil Protul de la Muntele Athos, a fost prezent însuşi Neagoe Basarab, familia sa, curtenii şi boierii ţării, a fost de faţă Teolipt – Patriarhul Constantinopolului, însoţit de mare sobor, toţi arhimandriţii şi egumenul mănăstirilor din Sfântul Munte Athos şi tot „clerosul” din Ţara Românească, în frunte cu Mitropolitul Macarie şi mult popor venit din aproape toate colţurile ţării

* În urmă cu 493 de ani (1530) s-a încheiat ridicarea bisericii noi a Mănăstirii Humor, ctitoria marelui logofăt Teodor Bubuiog (pictura, executată în 1535, este opera lui Toma de la Suceava). Biserica, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, este construită în plan triconc, cu abside laterale, dar fără turle (conform canonului, bisericile care nu erau ctitorii voievodale nu aveau turle, decât prin dispensă). Construită în stilul moldovenesc, această biserică prezintă o serie de trăsături distinctive care o deosebesc de celelalte biserici din epocă. Este vorba de prezența pentru prima dată, în arhitectura moldovenească, a unui pridvor deschis (în locul obișnuitului pridvor închis) și a tainiței, încăpere nouă suprapusă încăperii mormintelor (gropnița). Biserica pictată a mănăstirii este înscrisă pe lista Patrimoniului cultural UNESCO

* Cu 489 de ani în urmă (1534) călugărul spaniol Ignaţiu de Loyola întemeia „Societatea lui Isus” (Ordinul Iezuiţilor), ordin călugăresc catolic ce-şi propunea combaterea Reformei şi întărirea puterii papale. A fost aprobat pe 27 septembrie 1540 de Papa Paul al III-lea, prin bula „Regimini militantis Ecclesiae”

* Sunt marcați 175 de ani (1848) de când inventatorul american Milton Waldo Hanchett (1822-1904), din Syracuse, New York, patenta scaunul de dentist. Primul scaun de dentist era foarte asemănător cu cele folosite astăzi în cabinetele stomatologice: era dotat cu o pernă confortabilă, cu o măsuţă de faianţă pentru instrumente, cu chiuvetă şi cu un bec foarte puternic deasupra, care să permită o bună vizualizare. Scaunul lui M. W. Hanchett nu era dotat cu freză electrică, aceasta fiind inventată după 27 de ani, în 1875, de către George Green

* Se împlinesc 135 de ani (1888) de când apărea, la Bucureşti, cotidianul „Adevĕrul” (Adevărul) (1888-1916; 1919-1937; 1946-1951); primul director – Alexandru V. Beldiman. La data de 25.XII.1989 apărea primul număr al noii serii a ziarului. Prima serie, cu titlul „Adevĕrulu” a fost un săptămânal care a apărut la Iași, în intervalul 15 decembrie 1871 – 15 aprilie 1872. Adevĕrulu a luat naștere întrucât Alexandru Beldiman, care era un mare susținător al lui Alexandru Ioan Cuza, a fost puternic afectat de abdicarea forțată a acestuia, din februarie 1866. Publicația, ce apărea în fiecare miercuri, a avut o istorie scurtă și zbuciumată, fondatorul ei, Alexandru Beldiman, fiind dat în judecată pentru conținutul antidinastic al gazetei (odată cu aducerea în țară a lui Carol de Hohenzollern). Publicația a fost un eșec editorial și financiar, care s-a lăsat cu procese și amenzi, astfel că numărul 13 a fost ultimul al acestei serii. Cu sprijinul financiar al fiului lui Alexandru Ioan Cuza, pe 15 august 1888, Alexandru Beldiman a scos din nou publicația, de această dată sub formă de cotidian, cu titlul „Adevĕrul”. Acel „ĕ”, provenit de la latinescul veritas, a fost păstrat de toți proprietarii ulteriori ai ziarului, chiar și după introducerea noilor reguli ortografice. Ziarul „Adevĕrul” a fost primul ziar românesc care a introdus caricatura de presă; primul ziar care a publicat o telegramă directă din străinătate; primul ziar cu palat redacțional; prima instituție de presă care a introdus mașina de cules, adică linotipul; prima publicație cu editură, cantină, secție de desen și pictură, bibliotecă și arhivă; cu tiraje imense pentru vremurile acelea și cu salarii mari și sigure pentru ziariștii angajați. La 12 aprilie 1946 ziarul a reapărut sub titlul „Adevărul vremii”. Ziarul „Adevĕrul” a dispărut în martie 1951, fiind interzis de autoritățile comuniste. În primele zile de după Revoluția din 1989 ziarul Scînteia, oficios al Partidului Comunist Român, și-a schimbat denumirea mai întâi în Scînteia Poporului (sub care au apărut 2 numere), iar apoi în Adevărul, comitetul redacțional rămânând inițial același

* Acum 109 ani (1914) era inaugurat oficial Canalul Panama, care traversează istmul Panama, din America Centrală, şi leagă oceanele Atlantic şi Pacific. Începute în 1881 de către francezul Ferdinand Lesseps, cel care a realizat şi Canalul de Suez, lucrările de construcţie ale canalului au fost terminate la 3.VIII.1914. După falimentul Companiei Lesseps (1892), lucrările au fost cedate Statelor Unite. La data de 18.XI.1903, guvernul panamez a concesionat pe timp „nelimitat” Statelor Unite construirea, exploatarea şi controlul asupra zonei canalului interoceanic, fapt ce i-a nemulţumit pe panamezi şi a determinat derularea, de-a lungul anilor, a numeroase negocieri. Pe baza tratatelor Torrijos-Carter (semnate la 7.IX.1977, la Washington), Canalul Panama a trecut, la 31.XII.1999, sub deplina suveranitate a Republicii Panama

* Cu 107 ani în urmă (1916) Germania declara război României (în prima conflagraţie mondială). La data de 14/27.VIII.1916 România declarase război Austro-Ungariei (15/28)

* În urmă cu 107 ani era înfiinţat Corpul Apărării Antiaeriene, prima entitate românească specializată în lupta contra aeronavelor, având ca obiectiv apărarea Capitalei

* Acum 76 de ani (1947) în România a fost adoptată o nouă reformă monetară. Sub presiunea sovieticilor, fără o informare prealabilă a populației, a fost adoptată de Parlament Legea nr. 287 pentru reforma monetară. Anii celui de-al Doilea Război Mondial și perioada care a urmat produseseră o depreciere fără precedent a monedei naționale. Până la începutul lunii august 1947, nivelul prețurilor cu amănuntul crescuse de 8365 ori față de 1938, în circulație vehiculându-se o masă uriașă de semne monetare. Potrivit acesteia, bancnotele BNR și monedele emise de Ministerul Finanțelor au fost retrase din circulație. Acestea au fost înlocuite cu noi însemne monetare: bancnote de 100, 500 și 1000 de lei emise de BNR și monede în valoare de 50 de bani, 1, 2 și 5 lei de metal, cărora li se adăugau și bilete de 20 de lei de hârtie. Raportul de preschimbare a banilor vechi cu cei noi a fost de 20.000 de lei vechi pentru 1 leu stabilizat. Operațiunea s-a desfășurat pe o perioadă determinată, în intervalul 15-21 august 1947. Se impuneau anumite praguri pentru a limita circulația bănească și, mai mult decât atât, să deposedeze de bani pe cei care dețineau o sumă prea mare, în accepțiunea puterii comuniste. Astfel, salariații și pensionarii aveau dreptul de a schimba cel mult 3.000.000 lei vechi, la fel invalizii, văduvele și orfanii de război, iar agricultorii cap de familie – 5.000.000 lei vechi. Persoanele care nu puteau prezenta acte care să dovedească că exercitau o profesiune au avut dreptul de a preschimba cel mult 1.500.000 lei vechi. Consecința a fost o reducere drastică a masei monetare. O cantitate mare de bani care fusese economisită de firme, bănci sau persoane fizice devenise, peste noapte, lipsită de valoare sau predată autorităților statului. Devalorizarea leului în 1945-1947 a anulat practic datoria publică, iar Legea pentru reforma monetară recunoaște ca datorie publică doar rentele perpetue

* Cu 71 de ani în urmă (1952), în timpul regimului comunist-ateu, de praznicul Adormirii Maicii Domnului, a avut loc arestarea a sute de preoţi (ordinul ministrului Afacerilor Interne 410/1952), reţinuţi, anchetaţi şi trimişi în lagărul de exterminare de la Canal. Doar în noaptea de 15 spre 16 august 1952 au fost arestaţi şase preoţi dobrogeni: Constantin Coadă de la Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din Constanţa, Constantin Popescu de la Biserica „Sfântul Apostol Andrei” din Constanţa, Victor Capus din Parohia Beştepe, jud. Tulcea, Constantin Bandrabur din Parohia Tudor Vladimirescu, jud. Tulcea şi preoţii cumnaţi Teodor Voineagu şi Dumitru Rogoveanu de la Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Medgidia

* În urmă cu 54 de ani (1969), între 15 şi 18 august, s-a desfăşurat, la New York (SUA), prima ediţie a festivalului de muzică rock „Woodstock”, punct de referinţă în cariera a numeroşi muzicieni. În opinia multora, ediţia din 1969 a fost cel mai reprezentativ moment al mişcării „Flower power”. Prima ediție a festivalului de la Woodstock s-a desfășurat între 15 și 18 august 1969, în White Lake (New York), o mică așezare aflată în sud-vestul orașului Woodstock. Organizat sub sloganul „3 days of peace and music”, festivalul a fost o idee de afacere pe care patru tineri americani au întreprins-o având ca scop inițial construirea unui studio de înregistrări și a unui loc de recreere pentru cântăreții rock. Prima formație contractată pentru susținerea unui recital în cadrul festivalului a fost Creedence Clearwater Revival, care au acceptat suma de 10.000 de dolari. Au urmat apoi Jefferson Airplay cu 12.000 de dolari și Jimi Hendrix cu 32.000 de dolari. În final, pe scena festivalului au cântat 23 de trupe și soliști

* Se împlinesc 10 ani (2013) de când cercetători de la Institutul Smithsonian (SUA) au anunțat descoperirea bassaricyon neblina, un mamifer din familia ratonilor, prima specie nouă de carnivore găsită în America în 35 de ani

* Cu doar 2 ani în urmă (2021) talibanii afgani au capturat capitala Kabul, guvernul afgan predându-se talibanilor. Președintele Ashraf Ghani și vicepreședintele Amrullah Saleh au părăsit țara, refugiindu-se în Emiratele Arabe Unite. Cinci mii de combatanți ilegali au fost eliberați din închisoarea militară a bazei aeriene Bagram, fostă cea mai mare bază aeriană americană din țară

Aniversări – Comemorări

– Adormirea Maicii Domnului (Calendarul Creştin-Ortodox 2023; Calendarul Romano-Catolic 2023; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023)

– „Ziua Marinei Române”; se sărbătoreşte, din anul 1902, de Ziua Sfintei Fecioare Maria, protectoarea marinarilor; la acea dată, evenimentul a fost marcat în Portul Constanţa, la bordul Crucişătorului ”Elisabeta”, printr-un Te-Deum oficiat în prezenţa ministrului de război, Dimitrie A. Sturdza, urmat de serbarea marinărească propriu-zisă. În perioada 1949-1953, „Ziua Marinei” a însemnat, de fapt, marcarea „Zilei Flotei URSS”, în ultima duminică din luna iulie. Apoi ziua a fost marcată în prima duminică a lunii august, ca „Ziua Marinei Militare a Republicii Populare Române” (din 1954), conform Decretului Prezidiului Marii Adunări Naţionale nr. 309 din 29 august 1953, și ca „Ziua Marinei Republicii Populare Române” (din 1960, ca sărbătoare militară şi populară), conform Decretului nr. 203/1960. După 1990 s-a reluat tradiţia sărbătoririi Marinei Române pe 15 august, odată cu sărbătoarea Sfintei Marii – Praznicul Adormirii Maicii Domnului. „Ziua Marinei Române” a fost instituită prin Legea nr. 382 din 28 septembrie 2004

– 1714, 15/26: A fost ucis (decapitat), la Constantinopol, chiar în ziua în care împlinea 60 de ani, voievodul Constantin Brâncoveanu, deoarece a refuzat să trădeze religia strămoşilor şi să se convertească la islamism; alături de el şi-au pierdut viaţa şi cei patru fii ai săi (Constantin, Ştefan, Radu şi Matei), precum şi sfetnicul Ianache; domn al Ţării Româneşti între anii 1688 şi 1714, Constantin Brâncoveanu a reuşit, pe plan extern, timp de un sfert de veac, să menţină o poziţie de echilibru a ţării între Imperiul Otoman, Rusia şi Imperiul Habsburgic; domnia sa s-a caracterizat printr-o deosebită înflorire a culturii şi artei (în timpul său creându-se şi dezvoltându-se „stilul brâncovenesc”); osemintele domnitorului sunt înmormântate în biserica Sf. Gheorghe Nou din Bucureşti, biserică ctitorită de familia Brâncoveanu între anii 1705-1707 (n. 1654). NOTĂ: Datorită râvnei sale pentru apărarea Ortodoxiei, Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat în anul 1992, fiind prăznuit a doua zi după data morţii sale, la 16 august

– 1869: S-a născut Victor-Vartan Mestugean, prozator şi publicist; între anii 1924 şi 1942 a editat revista culturală armeană în limba română „Ararat”; director al Şcolii armene din Bucureşti (din 1920) (m. 1942)

– 1877: S-a născut Francisc Şirato, pictor, grafician şi critic de artă (m. 1953)

– 1883: S-a născut Corneliu Moldovanu (pseudonimul lui Corneliu Dumitrache), poet, prozator şi dramaturg; membru fondator al Societăţii Scriitorilor Români, al cărui preşedinte a fost (1921-1923; 1933-1935); a făcut parte din mai multe Consilii de Administraţie ale SRR şi a colaborat constant la emisiunea „Universitatea Radio”; director general al Teatrului Naţional din Bucureşti şi director general al teatrelor (1924-1926; 1927-1928) (m. 1952) – 140 de ani

– 1894: S-a născut Ion Chinezu, critic literar şi traducător (între anii 1949 şi 1964 a tradus din literatura maghiară clasică şi contemporană); a colaborat la realizarea unora dintre lucrările iniţiate de Muzeul Limbii Române din Cluj („Dicţionarul limbii române”, „Atlasul lingvistic al României” şi „Bibliografiile Dacoromaniei”); între anii 1935 şi 1940 a condus cea mai prestigioasă revistă transilvăneană interbelică, „Gând românesc” (m. 1966)

– 1896: S-a născut regizorul Sică Alexandrescu (m. 1973, la Cannes, Franța)

– 1903: S-a născut Ştefan-Marius Milcu, medic, biolog şi antropolog; creatorul endocrinologiei moderne în România; considerat pionier al aplicării izotopilor radioactivi în endocrinologie; a introdus în antropologie metoda de investigare medico-socială; membru titular al Academiei Române din 1948, vicepreşedinte al acestui for (1963-1974) (m. 1997) – 120 de ani

– 1908: S-a născut Constantin Miu-Lerca, matematician, poet şi gazetar (m. 1985) – 115 ani

– 1909: S-a născut chimista Ecaterina Ciorănescu-Neniţescu; lucrări în domeniul chimiei organice şi al medicamentelor de sinteză; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 2000)

– 1912: S-a născut matematicianul şi profesorul Grigore Gheba, cunoscut autor de culegeri de matematică (m. 2004)

– 1914: S-a născut părintele arhimandrit Arsenie Papacioc, teolog din „generaţia de aur”, considerat unul dintre cei mai importanţi duhovnici ai Ortodoxiei; a fost prigonit şi închis de comunişti; din 1976 a slujit în Mănăstirea „Sf. Maria” din Techirghiol (m. 2011)

– 1929: S-a născut Marius Petre Visarion, inginer geofizician; s-a axat pe prospectarea geofizică a subsolului României; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 2006)

– 1932: A murit generalul Traian Moşoiu; s-a remarcat în luptele pentru eliberarea teritoriului României de sub ocupaţia Puterilor Centrale în timpul primului război mondial (1916-1919); după război, ca ministru (de război, al comunicaţiilor sau al lucrărilor publice), s-a ocupat de reorganizarea şi refacerea armatei, a economiei şi a administraţiei, grav afectate de conflagraţia mondială (n. 1868)

– 1936: S-a născut (la Bazargic, azi în Bulgaria) Marian Traian Gomoiu, biolog, oceanolog și profesor; cercetări privind evoluţia ecosistemelor în Marea Neagră şi Delta Dunării; se numără printre cei care au pus bazele ecologiei marine moderne în România, aducând aporturi esențiale la cunoașterea dinamicii biocenozelor marine bentale și însemnate contribuții științifice la cunoașterea fenomenului eutrofizării Mării Negre și al alterării ecosistemelor marine în urma pătrunderii de specii invazive; membru titular al Academiei Române din 2015 (m. 2021)

– 1937: S-a născut poetul Marcel Mihalaş (m. 1987)

– 1941: S-a născut Eugen Rotaru, textier, poet și scenarist (m. 2018)

– 1944: A murit Ştefania Mărăcineanu, chimistă şi fiziciană, care a formulat teorii despre radioactivitate, radioactivitatea artificială (1924) şi procedeul de declanşare artificială a ploii (1931); a organizat primul Laborator de Radioactivitate din România la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti (n. 1882)

– 1947: S-a născut omul de radio Marian Bistriceanu, una dintre vocile de aur ale Radioului Public, dar şi ale Radio Vacanţei din perioada anilor ’70; a lucrat ca redactor-translator la secţia engleză a Radio România Internaţional, în echipa condusă de Catinca Ralea; în ultimii ani de activitate a făcut parte din echipa Agenţiei de presă „Rador” din cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune (m. 2018)

– 1951: S-a născut monseniorul Aurel Percă, arhiepiscop și mitropolit al Arhidiecezei Romano-Catolice de București (din ian. 2020), președinte al Conferinței Episcopilor din România (din sep. 2020)

– 1956: A murit Victor Papilian (pseudonim literar Sylvius Rolando), medic, profesor, prozator, dramaturg, eseist, memorialist, ziarist, violonist; în 1919 a organizat, la Cluj, învăţământul anatomo-medical; întemeietor al primei Societăţi de Antropologie din România; în 1920 a întemeiat Filarmonica „Gheorghe Dima” din Cluj, pe care a şi condus-o între anii 1934-1939; a fost director al Operei Române (1934-1936) şi al Teatrului Naţional (1936-1940) din acelaşi oraş (n. 1888)

– 1957: A murit medicul igienist Gheorghe Banu, unul din promotorii studiilor complexe de igienă socială din România (n. 1889)

– 1960: S-a născut Ioan Ică jr., profesor de teologie (considerat unul dintre marii teologi contemporani), scriitor şi traducător

– 1992: A murit cântăreaţa şi actriţa Anda Călugăreanu (n. 1946)

– 2007: A murit Alexandru Dan Condeescu, antologator de ediţii, critic, istoric şi stilist literar, eseist; fost director al Muzeului Literaturii Române (n. 1950)

– 2009: A murit compozitorul şi cântăreţul de muzică uşoară Florin Bogardo (n. 1942)

– 2015: A murit Dorel Cernomazu, inginer electromecanic, inventator și profesor; autor a peste 200 de invenții în domeniile transformatoarelor electrice, micromotoarelor neconvenționale și energeticii solare, invenții brevetate sau încă aflate în curs de brevetare; a creat şcoala de inventică în domeniul electric la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (n. 1947)

– 2017: A murit Viorel Cosma, muzicolog, critic muzical, lexicograf şi profesor; a pus bazele lexicografiei muzicale moderne în România, realizând – prin cele 9 lexicoane (1965–2006) – cea mai amplă exegeză lexicografică naţională din lume, investigaţia istorică întinzându-se pe 5 secole (1500–2000); unul dintre cei mai importanţi specialişti în muzica lui Enescu; ca profesor de muzicologie a ridicat prima generaţie profesionistă de muzicologi şi critici muzicali români din secolul al XX-lea, deţinând prima catedră de profil din cadrul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti (n. 1923)

– 2017: A murit regizorul Mircea Plângău (n. 1955)

EVENIMENTE EXTERNE

– Seattle, SUA: Secretarul SUA pentru Energie, Jennifer Granholm, găzduiește întâlnirea miniștrilor energiei APEC la Seattle (15 – 16 aug.)

– Asuncion, Paraguay: Vicepreședintele taiwanez William Lai participă la ceremonia de învestire a președintelui Santiago Pena

– Kabul, Afganistan: Este marcată a doua aniversare de la căderea Kabulului în mâinile talibanilor

– Moscova, Rusia: Ministru rus de externe Serghei Lavrov ține un discurs la deschiderea Conferinței privind securitatea internațională

– Moscova, Rusia: Începutul testului pilot al rublei digitale în Rusia

– Omagh, Regatul Unit: Sunt marcați 25 de ani de la bombardamentul care a ucis 29 de persoane

– Varșovia, Polonia: Paradă militară cu ocazia Zilei Forțelor Armate – ora locală 12:00

​- Pietermaritzburg, Africa de Sud: Nouă audiere în procesul de corupție al fostului președinte Jacob Zuma (15 – 16 aug.)

– New Delhi: A 76-a aniversare a independenței Indiei față de dominația britanică

– Liechtenstein: Manifestări de marcare a 217 ani de la independența țării

– Mannheim, Germania: Barometrul lunar al institutului ZEW care măsoară sentimentul investitorilor

– Paris: Tir cu arcul – A 4-a etapă a Cupei Mondiale (15 – 20 aug.)

– Auckland, Noua Zeelandă: Fotbal – Cupa Mondială feminină 2023, semifinală

– Cap Canaveral, SUA: Lansarea misiunii spaţiale Crew-7 a companiei SpaceX

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Principatului Liechtenstein; dobândirea independenţei în 1806, odată cu destrămarea Sfântului Imperiu Roman al naţiunilor germanice

– Ziua naţională a Republicii Coreea; eliberarea de sub dominaţia colonială japoneză – 1945

– Ziua independenţei Indiei – 1947. Sărbătoare naţională

– Ziua naţională a Republicii Congo; aniversarea proclamării independenţei – 1960

– 1769: S-a născut Napoleon I Bonaparte, împărat al Franţei (1804-1814 şi 1815); a fost unul dintre cei mai străluciţi comandanţi militari din istorie; de numele său se leagă Codurile civil (1804), comercial (1808) şi penal (1810), ce au dat o nouă bază relaţiilor juridice; politica sa externă s-a bazat pe un lung şir de războaie („războaiele napoleoniene”) pentru hegemonie în Europa; după prima abdicare (1814) şi primul exil, revine în Franţa la 1.III.1815 („cele 100 de zile”), dar este înfrânt de armata anglo-prusacă şi silit din nou să abdice; a fost exilat pe insula Sf. Elena din Oceanul Atlantic, unde a şi murit (m. 1821)

– 1771: S-a născut Sir Walter Scott, scriitor romantic scoţian, considerat creator al romanului istoric (m. 1832)

– 1772: S-a născut Johann Nepomuk Maelzel, constructor german de instrumente mecanice; inventatorul metronomului (m. 1838)

– 1794: S-a născut Elias Magnus Fries, botanist şi micolog suedez (m. 1878)

– 1883: S-a născut Ivan Meštrović, sculptor, pictor şi gravor croat; stabilit în Marea Britanie (1914), apoi în SUA (1947); fondator al Academiei de Artă din Zagreb (1909); a realizat la Bucureşti statuile lui Carol I, I. I. C. Brătianu şi monumentul lui Ferdinand I; membru de onoare străin al Academiei Române din 1940 (m. 1962) – 140 de ani

– 1890: S-a născut compozitorul francez Jacques Ibert (m. 1962)

– 1892: S-a născut fizicianul francez Louis de Broglie (nume complet: Louis-Victor-Pierre-Raymond, al 7-lea duce de Broglie); de numele său se leagă punerea bazelor mecanicii ondulatorii (1924); Premiul Nobel pentru fizică în 1929; membru de onoare străin al Academiei Române (1957) (m. 1987)

– 1893: S-a născut Alexandr Gauk, dirijor şi pedagog rus (m. 1963) – 130 de ani. NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii şi stilul vechi – 3 august 1893

– 1896: S-a născut Paul Outerbridge, fotograf american, important pentru folosirea și experimentarea fotografiei color (m. 1958)

– 1907: A murit Joseph Joachim, violonist, compozitor, dirijor şi pedagog austriac de origine maghiară (n. 1831)

– 1912: S-a născut Julia Child (pe numele său adevărat Julia Carolyn McWilliams), bucătar american, autor, şi personalitate de televiziune; este recunoscută pentru introducerea bucătăriei franceze în rândul publicului american şi realizarea ulterioară a propriei emisiuni  de televiziune (m. 2004)

– 1921: A murit Tomás Morales (Castellano), poet, medic și om politic spaniol; considerat un reprezentant de seamă al modernismului liric insular și inițiator al poeziei moderne din Insulele Canare (n. 1884)

– 1925: S-a născut Oscar Peterson, pianist şi compozitor de jazz canadian (m. 2007)

– 1925: S-a născut pianistul italian Aldo Ciccolini; devenit cetăţean francez din 1969 (m. 2015)

– 1925: S-a născut actorul american Mike Connors, celebru pentru rolul din serialul poliţist „Mannix” (m. 2017)

– 1928: S-a născut regizorul britanic de film Nicolas Roeg (m. 2018) – 95 de ani

– 1931: S-a născut chimistul american Richard Fred Heck; Premiul Nobel pentru chimie în 2010, împreună cu chimiștii japonezi Negishi Ei-ichi și Suzuki Akira, pentru studii efectuate în domeniul sintezei organice, ce ar putea permite crearea de substanţe chimice la fel de complexe precum cele care se găsesc în natură (m. 2015)

– 1935: A murit Paul Signac, pictor, grafician şi acuarelist francez; teoretician al tehnicii divizioniste în pictură (n. 1863)

– 1936: A murit scriitoarea italiană Grazia Deledda; Premiul Nobel pentru literatură în 1926 (n. 1871)

– 1944: S-a născut Gianfranco Ferré, unul dintre cei mai cunoscuţi designeri italieni (m. 2007)

– 1951: A murit pianistul american de origine austriacă Artur Schnabel (n. 1882)

– 1966: A murit Jan Kiepura, tenor și actor polonez naturalizat american (n. 1902)

– 1972: S-a născut Ben Affleck (nume complet: Benjamin Geza Affleck-Boldt), actor, scenarist, regizor și producător american

– 1982: A murit biochimistul suedez Axel (Hugo Theodor) Theorell; cercetări asupra enzimelor respiratorii; a descoperit natura enzimelor oxidative şi modul lor de acţiune; Premiul Nobel pentru medicină în 1955 (n. 1903)

– 2012: A murit Harry Harrison (nume real: Henry Maxwell Dempsey), autor american de literatură ştiinţifico-fantastică (n. 1925)

– 2013: A murit (la Nisa, în Franța), Sławomir Mrożek, dramaturg și prozator polonez, autor de povestiri satirice și de piese de teatru cu tematică filosofică, politică și psihologică, creațiile sale fiind adesea asociate cu teatrul absurdului (n. 1930) – 10 ani

– 2013: A murit actorul canadian August Schellenberg (n. 1936) – 10 ani

– 2013: A murit Rosalia Mera Goyenechea, femeie de afaceri din Spania; a înfiinţat, împreună cu fostul său soţ Amancio Ortega, grupul „Inditex”, devenit „un imperiu” în domeniul textilelor cu mărci precum „Zara”, dar şi „Massimo Dutti” sau „Pull and Bear”; a fost cea mai bogată femeie din Spania (n. 1944) – 10 ani

– 2014: A murit Licia Albanese (nume real: Felicia Albanese), soprană italo-americană, specializată în interpretarea operelor lui Puccini (n. 1909). NOTĂ: Unele surse menționează ca an al naşterii 1913

– 2019: A murit fizicianul american Carl Baxter Collins; s-a remarcat în domeniile laserilor şi al electronicii cuantice; lucrări de pionierat în spectroscopia multifonică; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (n. 1940)

– 2021: A murit Gerd Müller, remarcabil jucător german de fotbal, cel mai de succes atacant al epocii sale (poreclit „bombardierul naţiunii”); a evoluat la „Bayern München” (n. 1945)