Exploziile produse la la o stație GPL de la Crevedia, din apropierea Bucureştiului, țin titlurile știrilor apărute în presa internațională. România îşi pune întrebări în legătură cu riscurile unei stații închise în urmă cu trei ani, dar care funcţiona încă, ilegal, scrie Euronews. Potrivit imaginilor apărute în mediile de socializare, incendiul s-a extins pe un câmp din apropiere, fiind pe punctul de a ajunge într-o zonă cu cereale uscate, mai multe case și mașini fiind de asemenea afectate de flăcări, detaliază The Washington Post. Localnicii au fost evacuați din zonă, adaugă Daily Mirror.
În Rusia, comisia de anchetă a confirmat decesul liderului grupului Wagner, Evgheni Prigojin, în urma unei expertize genetice, informează The New York Times și Le Monde. Totodată, Kremlinul a negat acuzațiile legate de asasinarea lui Prigojin și a somat grupările paramilitare să depună jurământ de loialitate față de Rusia, notează The Washington Post. Negări asemănătoare au fost reiterate de presa rusă controlată de stat și de cel mai apropiat aliat al Moscovei, președintele belarus Aleksandr Lukașenko, completează El Mundo. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) crede că grupul Wagner nu va mai putea supraviețui ca structură militară paralelă cvasi-independentă și va rezista cu greu eforturilor Kremlinului de a ”slăbi, subjuga și distruge organizația”, menționează Il Fatto Quotidiano. Oficialii americani și europeni care evaluează consecințele decesului liderului mercenarilor cred că dispariția lui Prigojin este probabil să întărească stăpânirea pe termen scurt a lui Vladimir Putin asupra Rusiei, dar să îi slăbească poziția în timp, notează Politico. Grupul Wagner rămâne activ în Africa, dar viitorul său e incert, crede Le Point. Moscova continuă să privească spre Africa pentru a recruta aliați, în confruntarea sa cu Occidentul, iar aurul și alte resurse extrase de companiile mercenarilor Wagner ajută la consolidarea economiei Rusiei afectate de sancțiuni, subliniază The Guardian. Este probabil ca Ministerul rus al Apărării și contractorii militari privați afiliați acestuia să preia, practic, atât operațiunile militare, cât și pe cele economice din Africa ale grupului, opinează ziaarul britanic.
La Kiev, miniștrii de externe ai Ucrainei și Turciei au discutat despre posibila restabilire a acordului privind cerealele, în contextul în care, după ce Rusia a ieşit din acord, Marea Neagră a devenit un câmp de luptă, iar navele trebuie să aleagă rute alternative, ceea ce înseamnă navigarea de-a lungul coastelor Bulgariei și României, țări NATO, consemnează Euronews. ‘Continuăm eforturile noastre de a reactiva procesul de tranzit cât mai curând posibil, înainte să se piardă avantajele Inițiativei Mării Negre, a declarat ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, citat de Euronews. Mulțumind Turciei pentru sprijinul continuu acordat Kievului, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a precizat că părțile au discutat despre amenințările Rusiei la adresa coridorului cerealelor în Marea Neagră ca și despre pregătirile pentru Summitul Global pentru Pace și despre Formula ucraineană pentru pace, reține Euronews. Țările occidentale au acuzat Rusia că folosește alimentele ca armă de război, prin retragerea din acordul de la Marea Neagră, înțelegere care a contribuit la scăderea prețurilor la alimente la nivel mondial, și prin efectuarea de atacuri aeriene repetate, în ultimele săptămâni, asupra porturilor și depozitelor de cereale din Ucraina, relatează Reuters. În același timp, într-un interviu pentru Financial Times, premierul Marcel Ciolacu a asigurat că România susține coridoarele de transport pentru cerealele ucrainene, încercând să dubleze capacitatea rutei alternative pe Dunăre, în pofida atacurilor rusești asupra porturilor fluviale ucrainene din apropierea graniței cu România. Războiul Rusiei în Ucraina prezintă, de asemenea, riscuri de securitate și pentru vecina României, Republica Moldova, considerată de departe cea mai vulnerabilă țară din Europa, reține Financial Times.
Tensiunile continuă în regiunea est-asiatică. Ministerul Apărării din Taiwan acuză că China a trimis zeci de avioane și nave către insulă, la doar câteva zile după ce Statele Unite au aprobat o vânzare de sisteme de căutare și urmărire în infraroșu pentru avioanele de luptă F-16 și alte echipamente conexe, în valoare de 500 de milioane de dolari către Taiwan, anunță ABC News. Ministerul chinez al Apărării a criticat această vânzare de arme, numind-o o „ingerență gravă” în afacerile interne ale Chinei și descriind-o ca fiind un „act odios” care încalcă principiul intitulat „O singură Chină”, adaugă ABC News. China vede Taiwanul auto-guvernat ca pe o provincie care trebuie luată cu forța, dacă este necesar, iar în ultimul an, Beijingul a intensificat exercițiile militare în jurul insulei, ca reacție la activitățile politice ale Taiwanului, explică ABC News. China acordă o atenție deosebită modului în care eșecurile logistice ale Rusiei au îngreunat invadarea Ucrainei, mai ales că Beijingul s-ar confrunta cu o provocare logistică și mai mare dacă ar ataca Taiwanul, comentează The Diplomat. Într-un scenariu privind Taiwanul, armata chineză ar opta, cu siguranță, să acorde prioritate securizării nodurilor logistice vitale, urmărind să cucerească rapid aerodromurile și porturile taiwaneze, dar este destul de probabil să implementeze și abordări mai neconvenționale, crede revista americană, care analizează și prezența accelerată a Chinei, în ultimii ani, în America Centrală. Din 2017, Panama, Republica Dominicană, El Salvador, Nicaragua și Honduras au rupt legăturile cu Taiwanul, preferând China, iar în prezent, în regiune doar Guatemala și Belize mai mențin relații diplomatice cu Taipeiul. Strategia și modelul de comportament actual al Chinei în America Centrală sunt marcate de trei tendințe, enumeră The Diplomat: în primul rând, China promite cantități mari de proiecte de infrastructură; în al doilea rând, promovează acordurile comerciale, provocând deficite mari pe termen lung. În al treilea rând, perpetuează o coordonare importantă a activităților și alianțelor între mass-media de stat chineze și cele din America Centrală pentru a dezinforma și a câștiga încrederea publicului în proiectele autocratice, detaliază The Diplomat. În 2022, exporturile din toată America Centrală către China au ajuns la peste 1,7 miliarde de dolari, deficitul comercial pentru regiune în același an fiind de 14 miliarde de dolari. Totuși, notează The Diplomat, Statele Unite rămân o piață de export mult mai importantă, numai El Salvador exportând mărfuri în valoare de 1,6 miliarde de dolari în Statele Unite în 2022 – aproape la fel de mult cât a exportat toată America Centrală în China, în același an.
Cristina Zaharia, RADOR
